Comuna Vidra-Judetul Vrancea

COMUNA VIDRA

Comuna Vidra, judetul Vrancea este situata in partea de sud-vest a judetului. 
Prin nordul comunei Vidra trece paralela de 46 grade, iar la sud cea de 45 grade si 50 ‘ latitudine nordica. Prin mijloc este traversata de meridianul de 26 grade si 30 ‘ longitudine estica. 
Comuna Vidra, judetul Vrancea, potrivit asezarii sale in punctul de intrare in zona Vrancei, pe zona depresionara subcarpatica si pe cursul principalului curs de apa a raului Putna, este strabatuta de principalul drum national ce face legatura dintre Focsani si Brasov- respectiv DN 2D, care traverseaza comuna de la un capat la altul, de asemenea drumul judetean care face legatura dintre Vidra – Tifesti- Bizighesti ( direct la E 85) si drumul judetean intre Vidra – Vizantea Livezi- Campuri , precum si o retea foarte densa de drumuri comunale si vicinale.

Geografie:

Comuna Vidra (cu toate satele componente) este situata in zona de deal ( colinar), la contactul dintre doua unitati fizico-geografice - M-tii Carpati, dealurile subcarpatice si Valea Putnei, deschizand, in depresiunea Vrancei intrarea in zona depresionara si de munte a judetului Vrancea, fiind denumita simbolic “ Poarta Vrancei “, la o distanta de 35 Km de resedinta judetului Vrancea, Focsani, fiind strabatuta de la un capat la altul de DN 2D Focsani – Tg. Secuiesc.

Istorie:

Potrivit izvoarelor istorice, din punct de vedere administrativ, comuna Vidra a luat fiinta dupa anul 1400, respectiv dupa organizarea administrativ-teritoriala facuta de Domnul Moldovei, Alexandru Cel Bun, din dinastia Musatinilor. 

Dupa anul 1859, a Unirii Tarii Romanesti cu Moldova, in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Vidra a devenit “ plasa” , fiind condusa de un pretor, situatie ce s-a mentinut pana la 5 septembrie 1951, cand tara a fost impartita dupa modelul rusesc, la regiuni si raioane, zona primind denumirea de “ Raionul Vrancea, cu sediul initial la Naruja, apoi la Vidra si apoi la Focsani. 

La marea impartire administrativ-teritoriala din 19 februarie 1968, Vidra a devenit comuna in cadrul actualului judet Vrancea, situatie ce se mentine si in momentul de fata. 

Sub aspect istoric general, comuna Vidra, integrata incontestabil “ Tarii Vrancei” , taram de legenda – care isi are obarsia in “ negura vremii” , fiind consemnata in majoritatea izvoarelor istorice care amintesc de marii domnitori moldoveni inclusiv potrivit unor danii facute de domnii Alexandru Cel Bun, Stefan Cel Mare, Petru Rares, Petru Movila, Dimitrie Cantemir si alti domnitori, unor boieri locali, clerului, unor demnitari sau slujitori domnesti si chiar localnicilor pentru fapte ireprosabile de regula in luptele cu invadatorii straini, ultimul astfel de document si cel mai des pomenit de localnici fiind “ Uricul domnesc a lui Stefan Cel Mare” de inzestrare a vrancenilor cu munti, printre beneficiari fiind si comuna Vidra , cu o parte din satele componente
De altfel, de localitatea Vidra sau unele sate componente se pomeneste si in opera nemuritoare a marelui domnitor si carturar de renume mondial, Dimitrie Cantemir, “ Descriptio Moldaviae”- ca un prinos de recunostinta adus vrancenilor pentru vitejia lor, moment in care Vrancea era o “ republica autonoma” , iar locuitorii acesteia, deci si cei din zona localitatii Vidra, se bucurau de anumite privilegii ( scutiri de dari, danii de pamanturi si paduri, numiri in anumite functii domnesti sau locale). 
Asezarea ‘Vidra” este descrisa in imagini memorabile si de marele poet de renume national si mondial , Alexandru Vlahuta in opera sa nemuritoare “ Romania pitoreasca” . 
De asemenea anumite elemente ale trecutului acestor tinuturi pot fi identificate si in lucrarile unor istorici de renume national si mondial, Nicolae Iorga, A D Xenopol, Vasile Pirvan, precum si ale sociologului si etnografului Henri Stahl si respectiv ale altor istorici si oameni de litere din perioada moderna.Referitor la atestarea documentara, precum a denumirii satelor comunei Vidra, fiecare avand propria istorie, potrivit unor documente si izvoare istorice, s-a constatat: 
- Satul Vidra – atestat documentar in anul 1400, si-a dobandit numele potrivit legendei, de la acela al unui nume de vanator si negustor de blanuri de vidre, animale existente in numar foarte mare pe aceste meleaguri; de altfel asupra acestui nume au existat mai multe variante , dar toate converg; 
- Satul Caliman – corp comun cu Vidra a fost sat component al comunei pana in 1968, potrivit documentelor istorice, este atestat documentar din anul 1423, ca urmare a unei danii facute de domnul Moldovei, Alexandru Cel Bun, catre un boier localnic, Calimanescu si satului “ Caliman” pentru anumite sevicii aduse domniei; 
- Satul Voloscani- se pare ca a ajuns sa poarte acest nume generic tot din timpul domniei lui Alexandru Cel Bun ( 1400-1432), tot ca urmare a unor danii de pamanturi locale , catre boierul “ Volosca”; de asemenea cu privire la numele satului au mai existat si alte variante dar prima a ramas cea mai plauzibila si acceptata; 
- Satul Iresti – se pare ca numele deriva tot de la un anume boier local “ Irascu” rasplatit de domnul Moldovei, Petru Rares in perioada primei sale domnii ( 1517-1527), sau in cea de-a doua ( 1531-1534) , cu unele proprietati , ( teren arabil si padure) pentru unele servicii aduse domniei; de la acest boier, urmasii i -au dat denumirea de “ satul Irascului” redus ulterior la cel actual, Iresti. 
Si acest sat a fost resedinta de comuna ( fosta comuna Iresti) pana in anul 1968 cand a fost desfiintata si alipita la comuna Vidra;

– Satul Tichiris – a carei denumire s-ar parea ca este de origine maghiara si care, potrivit unor izvoare istorice s-ar datora unor emigranti persecutati de biserica catolica din Ungaria si fosta provincie Transilvania din randul reformatilor calvini si luterani care au fost nevoiti sa paraseasca locurile natale, parte dintre ei stabilindu-se pe vatra actualului sat prin sec. XVI, iar asezarea lor a fost denumita “Tokeles”(straini) , devenit ulterior “ Tichiris”; si acest sat a fost resedinta de comuna pana in 1968. 
- satul Burca – compus de satul Burca atestat documentar in timpul domniei Voievodului Moldovei, Stefan Cel Mare, al carui nume ar provine de la acela al unui boier “ Burca” , remarcat prin faptele de vitejie in oastea domnului, fiind resplatit cu pamant si paduri in zona, printr-o carte domneasca, iar asezarea formata de urmasii boierului s-a numit “ Burca” ce se mentine si astazi si fostul sat “ Cucuieti” , corp comun al carui nume ar proveni de la faptul ca locuitorii acestuia isi intemeiau gospodariile pe locurile mai inalte, pe crestele colinelor locale, care ar justifica astfel denumirea fostului sat. 
- satul Scafari _ desi nu s-a identificat o atestare documentara certa, probabil aparut prin sec. XVII- XVIII, a primit denumirea probabil de la o veche indeletnicire a localnicilor timpului, care erau confectioneri si vanzatori de linguri din lemn, care in veche slava se numeau “ scafa”; 
- satul Ruget – a carei atestare documentara este diferita functie de unii istorici , din care unii l-au considerat ca fiind cel mai vechi sat al comunei , probabil anterior anului 1400, deci ar putea data tot din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, deci varianta acceptata ar fi ca este atestat documentar dupa anul 1400, iar denumirea a fost lasata tot pe varianta unanima pe seama existentei in zona a numerosi rugi de mure ca o particularitate a locului in acele timpuri. 
- Satul Viisoara – avand initial denumirea de “Scatura Parosului” , ulterior “Secatura Parosului” care are un inteles aparte ca arhaicul “secatura” inseamna o taiere rasa de arbori unde s-a putut infiinta o asezare, un catun, un sat; astfel ca asezarea infiintata pe o asemenea secatura a fost probabil a unuia Parosu desi nu exista o justificare dar nici o contrzicere ulterioara; cert este ca denumirea satului a devenit din anul l968 “ Viisoara “ care se pastreaza si astazi.

Componenta etnica
Potrivit Recensamantului populatiei si locuintelor din 2002, populatia comunei Vidra numara 8060 locuitori, din care 7444 locuitori reprezinta populatia stabila si 616 locuitori plecati temporar sau pe o perioada mai mare din localitate, in tara sau strainatate. 
Sub aspect etnic populatia comunei Vidra este formata numai din romani, cu exceptia a 3-4 familii care s-au declarat de etnie rroma ( tigani), desi nu cunosc limba tiganeasca si nici nu au un mod de viata specific acestei etnii.

Ocupatia locuitorilor comunei
Cu privire la ocupatia locuitorilor comunei, uniforma pe toate satele componente se identifica a fi preponderent agricola.

In fiecare sat exista si cate un numar restrans de locuitori care au alte ocupatii potrivit pregatirii profesionale specifice, repartizati pe sate componente astfel :

- satul Vidra – in afara de ocupatie preponderent agricola exista un numar apreciabil si de alte profesii si ocupatii, determinata de concentrarea cea mai mare de institutii si agenti economici, reprezentand : cadrele didactice, personal medico – farmaceutic uman si veterinar, functionari publici si alti salariati din administratia publica locala,cadre militare ( politie, pompieri si jandarmi), specialisti agricoli si personal silvic, salariati in domeniul cultelor, culturii, comert si muncitori , acestia in special la agentii economici locali.
- celelalte sate cumuleaza peste 98 %, din populatia ocupata in agricultura si doar 2 – 3 % in celelalte domenii de activitate.
- in satul Iresti a existat si mai exista un procent foarte mic din populatia activa ce practica o ocupatie artizanala, olaritul , iar o parte din locuitorii satului Burca ( in special Cucuieti) se ocupa de confectionat caramizi.

Principalele activitati economice
Principala ramura economica a comunei Vidra o constituie agricultura si zootehnia, care sunt practicate inclusiv de o mare parte si de catre personalul salariat in diferite domenii de activitate. 
Existenta suprafetelor mari de livezi, precum si numarul mare de pomi razleti, dau comunei un caracter pomicol ridicat, productia de fructe fiind diferita de la an la an, functie de conditiile atmosferice. Problema cea mai dificila este cu valorificarea acestor produse, nefiind asigurata o piata sigura de desfacere, fiecare producator fiind nevoit sa-si caute posibilitatatea de valorificare. 
Datorita asezarii comunei si existenta de suprafete mari de pasuni si de fanete, inclusiv in zona de munte, o pondere substantiala in economia locala o constituie si zootehnia, principalele efective fiind cele de ovine si bovine.

Activitati economice secundare
In paralel cu activitatea agricola, economia comunei este completata si de alte activitati cu caracter comercial, industrial si prestari de servicii. 
Privind activitatea comerciala, monopolizata pana in 1989 doar de Cooperativa de Consum, ulterior s-a dezvoltat si functioneaza o gama foarte mare de spatii comerciale private in majoritate cu activitate comerciala cu amanuntul si alimentatie publica , completate si de activitati de productie cu precadare pentru prelucrarea lemnului, confectii, panificatie, dar si activitati de prestari de servicii – autoservice, vulcanizare, dulgherie. tamplarie, etc. 
In acest moment pe raza comunei functioneaza si-si desfasoara activitatea un numar de 49 agenti economici cu profil de activitati in domeniile specificate mai sus. 
Activitatea economica a comunei este completata de existenta si functionarea pietei comunale cu program saptamanal ( duminica) , precum si de cele 9 targuri traditionale locale, care se desfasoara lunar, incepand cu 23 aprilie si pana pe 6 decembrie, in fiecare an , fiecare intr-o zi de sarbatoare religioasa.

Cai de comunicatie
Comuna Vidra, judetul Vrancea, potrivit asezarii sale in punctul de intrare in zona Vrancei, pe zona depresionara subcarpatica si pe cursul principalului curs de apa a raului Putna, este strabatuta de principalul drum national ce face legatura dintre Focsani si Brasov- respectiv DN 2D, care traverseaza comuna de la un capat la altul, de asemenea drumul judetean care face legatura dintre Vidra – Tifesti- Bizighesti ( direct la E 85) si drumul judetean intre Vidra – Vizantea Livezi- Campuri , precum si o retea foarte densa de drumuri comunale si vicinale. 
Caile de comunicatie principale de pe raza comunei sunt asfaltate inclusiv centrul civic al comunei, restul fiind drumuri pietruite sau de pamant, toate practicabile in orice anotimp.

Patrimoniul comunei
Patrimoniul comunei, care se compune din bunurile domeniului public si domeniul privat, este administrat de autoritatea publica locala. 
Domeniul public al comunei Vidra se compune , potrivit legii, din : 
- drumurile comunale, satesti si vecinale, cu trotuarele, podetele si zonele de protectie ale acestora; 
- sistemele de alimentare cu apa ale comunei, cu toate instalatiile aferente; 
- sistemele de canalizare ale comunei; 
- punctele de depozitare ale gunoaielor; 
- piata comunala si targurile traditionale; 
- spatiile verzi si locurile de parcare; 
- fantanile si ciusmelele publice; 
- constructiile locale ( sediul administrativ, caminul cultural, scolile, gradinitele, biblioteca, spitalul, dispensarul, policlinica si terenul aferent acestora); 
- locuintele sociale; 
- statuile si monumentele locale. 
Domeniul privat al comunei se compune din : terenurile intravilane pentru constructii aflate in adminidtrarea Consiliului Local. 
Bunurile apartinand domeniului public sau privat de interes local pot fi date in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, sa fie concesionate, vandute sau inchiriate. Vanzarea , concesionarea si inchirierea se face prin licitatie publica, organizata in conditiile legii. 
Terenurile apartinand domeniului privat al statului sau comunei, destinate construirii pot fi concesionate fara licitatie publica, cu plata taxei de redeventa satabilita de consiliul local, ori date in folosinta pe termen limitat, dupa caz, in conditiile prevazute de legea nr. 50/1991, republicata cu modificarile si completarile aduse potrivit Legii nr. 453/2001. 
Consiliul local hotaraste, in conditiile legii cu privire la cumpararea unor bunuri ori la vanzarea bunurilor aflate in proprietatea privata a comunei, functie de necesitatea si oportunitatea unor asemenea operatiuni.