Comuna Valea Sarii-Judetul Vrancea

             Comuna Valea Sării este situată în judeţul Vrancea, în zona depresionară subcarpatică şi pe cursul de apă a râului Putna. Comuna este compusă din satele: Valea Sării – satul reşedinţă de comună, Mătăcina, Colacu, Poduri, Prisaca.

           O descoperire cu adevărat senzaţională a fost făcută pe cursul pârâului Bozu, din comuna Valea Sării, care a dus la declararea zonei ca arie protejată. Importanţa ştiintifică a rezervaţiei naturale pârâul Bozu constă în abundenţa de urme de animale şi plante de acum 5-7 milioane de ani, care s-au conservat perfect pe un ansamblu de gresii.

Istoric:

         Comuna este străbătută de Putna şi de ani de istorie. Prin satul Colacu, comuna Valea Sării, în al Doilea Război Mondial, armatele nemţeşti străbăteau drumurile făcându-şi drumul printre pădurile dese care se află nu departe.

Resurse Locale:

Atat în trecut, cât şi în prezent, cele mai întinse terenuri din suprafeţele arabile sunt ocupate de cereale. Cerealele deţin suprafeţele cele mai extinse pe terenurile arabile din zona comunei Valea Sării. Cultură cartofului reprezintă una dintre culturile caracterizate prin productivitate ridicată, datorită faptului că se adaptează la condiţiile de mediu existente în zona depresionară şi montană a judeţului Vrancea. Cultură legumelor completează necesarul de produse alimentare pentru populaţie şi baza furajeră pentru animale.Cultură viţei de vie este caracteristică judeţului Vrancea, care se plasează pe primul loc la producţia de struguri la nivel naţional, comuna Valea Sării deţinând suprafeţe de vii de peste 50 de hectare.Cultură pomilor fructiferi este bine dezvoltată în depresiunile intracolinare din vestul judeţului Vrancea, încadrându-se în activităţile tradiţionale ale economiei din acest spaţiu. Această cultură are o importanţă deosebită pentru economia locală, întrucât furnizează materia primă necesară unor activităţi din industria alimentară şi utilizează terenuri care nu-ţi pot găsi întrebuinţarea pentru alte culturi.

Traditii:

La marginea Munţilor Vrancei se află comuna Valea Sării, un loc cu oameni care încă respectă ritualurile moldoveneşti obişnuite în trecut şi în care mereu poţi găsi un loc de repaus.

Cultura:

La Căminul Cultural din comună au loc ocazional, diferite manifestări culturale. În satul Colacu există colecţia muzeală de etnografie şi istorie locală Valea Sării.

Turism:

Bisericile din comună, Troiţa Eroilor, Casa muzeu din satul Colacu, pârâul Bozu, ocnele de sare sunt doar câteva din obiectivele turistice de pe raza comunei Valea Sării.Cascada Mişina (Cascada Boului)

Cascada face parte, la fel ca şi cascada Putnei, dintr-o arie protejată. Rezervaţia naturală Mişina este situată în bazinul superior al pârâului Mişina. Formarea acestei căderi de apă de circa 12 m într-un ansamblu peisagistic unic este consecinţa intenselor procese tectonice din trecut. Calea principală de acces la Cascada Mişina este drumul judetean DJ 205D Valea Sării – Naruja (care se desprinde din DN2D), continuat cu DC 78 până la Valea Neagră. Drumul forestier de pe vaile pâraielor Balosu şi în continuare, Mişina, conduce în aria protejată şi la Cascada Boului, situată la circa 1.000 m altitudine. De la capătul drumului forestier, pe poteci tainice, se poate urca direct spre Zboina Frumoasa, un vârf de 1.657 m, unul din "farurile" Munţilor Vrancei, de pe care se pot admira multe din frumuseţile zonei.
Amprente de ploaie de 6 milioane de ani

            O descoperire cu adevărat senzaţională a fost făcută pe cursul pârâului Bozu, din comuna Valea Sării, de către geologii Nicolae Panin şi Emil Avram, care a dus ulterior la declararea zonei ca arie protejată. Importanţa ştiintifică a rezervaţiei naturale pârâul Bozu, care se întinde pe o suprafaţă de cinci hectare, constă în abundenţa de urme de animale şi plante de acum 5-7 milioane de ani, care s-au conservat perfect pe un ansamblu de gresii de aproximativ 10 metri pătraţi. Pe lespede au rămas imprimate urme de picături de ploaie preistorică, urme de îngheţ, dar şi paşi de vieţuitoare de la nu mai puţin de 40 de specii de vertebrate şi nevertebrate. Cele mai importante sunt urmele de paşi ale păsărilor acvatice (pescăruşi, raţe, gâşte, cocostârci, cocori) şi mamifere (paricopitate, feline, canine, dar mai ales de elefanţi). Se crede că amprentele provin de după o ploaie cu scurgerea rapida a apei, peste care s-au depus suspensii de nisip, păstrând astfel foarte bine imprimate urmele de paşi de mamifere şi păsări. Cimentarea gresiei trebuie să se fi făcut foarte rapid. Un rol l-a avut sulfatul de calciu frecvent întâlnit în zona Vrancei, faţă de zona de nord a Moldovei. Aceste impresiuni de paşi, spun cercetătorii, oferă informaţii foarte preţioase cu privire la condiţiile din acea vreme îndepărtată, când în zona noastră exista un bazin lacustru şi o climă caldă, bogată în precipitaţii.
Troiţa Eroilor (1877-1878 ş 1916-1918) sat Prisaca

           Troiţa Eroilor, monument istoric, afost ridicatăla iniţativa unor locuitori din comuna Valea Sării în amintirea eroilor ce şi-au jerfit viaţa pe câmpurile de luptă atât în Războiul de Independenţă cât şi în Războiul pentru Reîntregirea Neamului. Monumentul a fost înălţat din lemn de stejar pe un soclu de beton în anul 1941.
Biserica din lemn din satul Prisaca

           Biserica “Sfântul Nicolae”din Prisaca, a fost ctitorită în secolul al XVIII-lea folosindu-se o tehnică constructivă veche. Biserica s-a ridicat pe o temelie făcută din bolovani de râu, fiind înălţată din bârne din lemn de stejar. Întreg edificiu a fost pardosit cu scânduri de lemn folosidu-se cioplitura şi crestătura în realizarea unor ornamente geometrice, acoperişul fiind realizat din sarpantă de lemn cu învelitoare de şindrilă. În interior, încă se mai păstrează două fragmente din vechea catapeteasmă pictată în anul1820 şi donate de către „Tetorii bisericii acesteia, Gheorghe Enoiu”. Acest lăcaş de cult are şi utilitate funerară fiind amplasat în mijlocul cimitirului.
Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" sat Valea Sării


          Biserica „Cuvioasa Paraschiva”, monument istoric, reprezintă un lăcaş de închinăciune realizat din lemn de către meşterii locali între anii 1772-1773. Planul bisericii este unul de tip navă, cu abside poligonale nedecrosate. Meşterii locali au folosit bârne de lemn de stejar, încheiate în „coadă de rândunică” pentru pereţii edificiului, pe care l-au clădit pe un soclu din piatră de râu.
         Accesul în biserică se face prin pridvorul lăsat deschis, pentru a se putea admira stâlpii frumos sculptaţi, fiecare cu altă decoraţie, precum şi fruntarul care are o bogată ornamentaţie. Acoperirea interioară este realizată prin desfăşurarea unei bolţi, decorată cu o cruce în relief şi încadrată de un chenar valuros. Acoperişul este de tip sarpantă cu învelitoare din şindrilă, răsărind din el turnul clopotniţă, învelit separat, având formă prismatică.
Interiorul este simplu, fiind reprezentat de uşile împărăteşti din lemn, şi de scenele pictate care redau în culori pastelate pe arhanghelul Gavril şi Fecioara Maria în cadrul Bunei-Vestiri. În biserică se mai păstrează fragmente de icoane pe pânză provenind de la o veche catapeteasmă în care sunt redate scenele „Judecata de apoi” şi „Împărtăşirea Mariei Elisabeta”, catapeteasmă pictată la finele veacului al-XIX-lea.

Localizare:

Regiune: Subcarpaţii Vrancei 
Judeţ: Vrancea
Cel mai apropiat oraş: Focşani



Localitatea este aşezată în judeţului Vrancea, la contactul Subcarpaţilor de Curbură - Depresiunea Vrancei, fiind străbătută de râul Putna.
Modalităţi de acces: 

Se poate ajunge pe calea ferată până în Focsani (sau Odobeşti) de unde se pot lua mijloace auto până în comună pe DN 2 D: Focşani - Boloteşti - Vidra - Valea Sării.



0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Parteneri

ClickLink.ro Blog

Check Page Rank of your Web site pages instantly:

This page rank checking tool is powered by Page Rank Checker service

Masini de Masini Rete Culinare