Muzeul Vrancei-Istorie si arheologie

ISTORIE SI ARHEOLOGIE

  Inceputurile muzeului vrancean se regasesc in constituirea, in 1928, al unui nucleu in cadrul Liceului “ Unirea “ din Focsani, din initiativa “ Ligii Culturale “ si a profesorilor acestei institutii, in jurul careia gravita viata culturala a orasului. 
  Abia in 1951, prin inscrierea sa in randul institutiilor de stat, Muzeul Vrancei a devenit o institutie culturala al carei rol, in depistarea si valorificarea expozitionala a marturiilor istorice, in cercetarea stiintifica, a crescut an de an , pana la situarea sa in prim-planul institutiilor culturale ale judetului. 
  Necesitatea raportarii principiilor expozitionale la cerintele actuale ale muzeografiei,ceea ce are mai expresiv si convingator in colectiile muzeistice au impus, in 2004, reorganizarea expozitiei de baza a Sectiei de istorie intr-o noua forma tematica si estetica apta sa reflecte stiintific si sugestiv intreaga evolutie a societatii umane din cele mai indepartate epoci pana in prima jumatate a secolului al XX-lea. 
  Segmentul expozitional afectat succesiunii epocilor preistorice, axat pe rezultatele cercetarilor si descoperirile arheologice, indeosebi ale acelora din asezarile si necropolele de la Candesti, Coroteni, Manastioara, reconstitie evolutia materiala si spirituala a comunitatilor umane preistorice de la Curbura Carpatilor, cu precadere a aceleia din Epoca neolitica - Cultura Cucuteni, Epoca bronzului - Cultura Monteoru, Epoca fierului - Cultura geto -dacica. 
  Proband continuitatea de locuire, progresul societatii umane, interferentele cu civilizatiile romana si greaca, marturiile arheologice descoperite la Bontesti, Bordesti, Manastioara, Candesti si Clipicesti ( unelte, ceramica, podoabe, tezaure monetare) ilustreaza sugestiv inceputurile procesului de romanizare a populatiei autohtone, trasaturile esentiale ale civilizaţiei daco - romane. 
  Realizand o punte de legatura intre civilizatia antica si cea medievala, marturiile arheologice descoperite la Padureni, Iugani si Martinesti refac imaginea vietii materiale si spirituale din secolele al IV-lea – al VIII-lea, incadrate unitary in Culturile Santana de Mures si Ipotesti-Candesti de pe intreg teritoriul romanesc. 
  Reprezentative pentru reconstituirea inceputului Evului Mediu in acest spatiu geographic sunt obiectele din ceramica, uneltele si podoabele descoperite la Budesti, Campineanca si Dragosloveni. 
  Cercetarile arheologice si documentare de la Batinesti, Candesti, Mera, Bordesti si Focsani au inlesnit prezentarea Evului Mediu, dominat in Vrancea de organizarea administrative - juridica a obstei satesti. Acestora li se adauga marturii ale desfasurarii unor evenimente istorice, pe aceste meleaguri, sub domniile lui Stefan cel Mare si Sfant si Ioan Voda cel Viteaz, ale principalelor ocupatii traditionale, ale spiritualitatii medievale. 
  Locul si rolul Bisericii Ortodoxe in viata, permanenta si continuitatea poporului roman ocupa un loc important in expozitie prin prezentarea monumentelor de cult din Vrancea, a unor creatii culturale si spirituale de certa valoare artistica si documentara ( Manastirile Mera si Bordesti, activitatea Mitropolitului Varlaam, tiparituri si obiecte de cult din secolele XVIII- XIX ). 
  Un spatiu mai larg s-a acordat prezentarii epocii moderne, cu principalele ei evenimente. Se regasesc marturii privind Revolutia de la 1848, structura administrativa a orasului Focsani separate in Focsanii Moldovei si Focsanii Munteni, participarea locuitorilor la lupta pentru Unirea Principatelor Romane ( 1856-1859 ), la momentul alegerii Domnitorului Al. I. Cuza la Iasi si Bucureşti la 5 si 24 Ianuarie 1859. 
  Interesante si sugestive pentru vizitator raman marturiile despre alegerea lui Ion Roata in Divanul ad-hoc al Moldovei, despre unificarea orasului Focsani la 10 iulie 1862, despre activitatea Comisiei Centrale de la Focsani ( 1859 – 1862 ), despre activitatea unor unionisti focsaneni ( D. Dascalescu, Gh. Apostoleanu ), despre participarea putnenilor la Razboiul Independentei ( 1877 – 1878 ). 
  De interes, ca informare si reflectare muzeistica, sunt si marturiile referitoare la viata si activitatea unor personalitati culturale focsanene intrate definitive in patrimonial cultural national - arhitectul Ioan Mincu si sciitorul Duiliu Zamfirescu. 
  Marturiile documentare privind viata culturala, socio-economica si administrativa a orasului Focsani in prima jumatate a secolului al XX-lea starnesc un real interes, incheind o istorie multiseculara a locului, definindu-i individualitatea in ansamblul istoriei nationale.