MUNICIPIUL ADJUD
Adjud este un municipiu din judeţul Vrancea, Moldova, România. Are o populaţie de 17.585 locuitori (2002). Nod feroviar cu staţie de triaj care se află lângă gara de călători. Aflat la nord de punctul în care se întâlnesc râurile Siret şi Trotuş, oraşul Adjud a fost iniţial un târg.
Geografie
Terenul pe care este aşezat Adjudul este, în general, plan, fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înălţimi până la 400 m. Altitudinea generală medie a municipiului este de circa 100 m faţă de nivelul mării. Terenul este favorabil culturilor agricole, corespunde condiţiilor de construit şi are pânza de apă potabilă sub 10 m adâncime.
Din cercetările geologice rezultă că subsolul municipiului prezintă straturi de pietrişuri şi nisipuri levantine şi cuaternare, formând, din punct de vedere hidrologic depozite acvifere însemnate alimentate de râurile Trotuş, Siret şi de precipitaţiile atmosferice directe.
Climatul temperat corespunde aşezării sale şi se caracterizează prin vânturi predominante din nord cu alternanţă în sezonul cald dinspre sud şi sud-est, cu temperatură medie anuală de 8-10ºC, media precipitaţiilor fiind de 500 mm/m² într-un an. Cunoscut din vechime pentru aşezarea sa la intersecţia dintre provinciile româneşti Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, este şi astăzi un important nod feroviar şi rutier. Suprafaţa municipiului era în anul 1997 de 5.911 ha, din care ocupată de clădiri şi curţi - 105 ha
Istorie
Pe teritoriul de nord al localităţii a fost descoperită o aşezare din Epoca bronzului, care datează aproximativ din mileniul II î.Hr şi aparţine culturii Monteoru. Tot aici au fost descoperite vestigiile unei aşezări geto-dace din secolele 5-3 î.Hr.
Prima menţiune documentară datează din 9 aprilie 1433, când localitatea este pomenită sub denumirea de Egydhalm („In oppido nostro Egydhalm” - în oraşul nostru Colina lui Egyd), unde numele în cauză este forma maghiară a latinescului Aegidius). A fost un important centru comercial în secolele XVI-XVII. Este ridicat la rang de târg în 1838 şi de oraş în 1948.
Populaţie
La recensământul din 2002, Adjudul avea o populaţie de 17.585 locuitori. Structura lor etnică era:
români: 17.073 (97.08 %)
romi (ţigani): 499 (2,83%)
alte etnii: 0,09%
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt de religie ortodoxă (16.692 persoane, sau 94,92%). A doua comunitate ca importanţă este cea romano-catolică, cu 408 credincioşi sau 2,32% din populaţie. Penticostalii însumează 234 adepţi, sau 1,33% în timp ce alte confesiuni au o reprezentare de sub 1%.
Drumuri
Municipiul Adjud este străbătut de drumul naţional E 85 pe o distanţă de 11 km, de la km 226 aflat la Podul Trotuş până la km 237 spre Bacău, din care intravilan 3 km. De asemenea, este străbătut de drumul naţional 11 A, de la Piaţa Agroalimentară spre Oneşti – Bacău, pe o distanţă de 4 km, de la km 37 + 450 la km 33+450, din care intravilan 800 m. Drumul naţional E 85 se ramifică spre Adjudu Vechi, acelaşi drum 11 A, care merge spre Bârlad, de la km 42 până la 46, pe o distanţă de 4 km din care intravilan 1,5 km.
Terenul pe care este aşezat Adjudul este, în general, plan, fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înălţimi până la 400 m. Altitudinea generală medie a municipiului este de circa 100 m faţă de nivelul mării. Terenul este favorabil culturilor agricole, corespunde condiţiilor de construit şi are pânza de apă potabilă sub 10 m adâncime.
Din cercetările geologice rezultă că subsolul municipiului prezintă straturi de pietrişuri şi nisipuri levantine şi cuaternare, formând, din punct de vedere hidrologic depozite acvifere însemnate alimentate de râurile Trotuş, Siret şi de precipitaţiile atmosferice directe.
Climatul temperat corespunde aşezării sale şi se caracterizează prin vânturi predominante din nord cu alternanţă în sezonul cald dinspre sud şi sud-est, cu temperatură medie anuală de 8-10ºC, media precipitaţiilor fiind de 500 mm/m² într-un an. Cunoscut din vechime pentru aşezarea sa la intersecţia dintre provinciile româneşti Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, este şi astăzi un important nod feroviar şi rutier. Suprafaţa municipiului era în anul 1997 de 5.911 ha, din care ocupată de clădiri şi curţi - 105 ha
Istorie
Pe teritoriul de nord al localităţii a fost descoperită o aşezare din Epoca bronzului, care datează aproximativ din mileniul II î.Hr şi aparţine culturii Monteoru. Tot aici au fost descoperite vestigiile unei aşezări geto-dace din secolele 5-3 î.Hr.
Prima menţiune documentară datează din 9 aprilie 1433, când localitatea este pomenită sub denumirea de Egydhalm („In oppido nostro Egydhalm” - în oraşul nostru Colina lui Egyd), unde numele în cauză este forma maghiară a latinescului Aegidius). A fost un important centru comercial în secolele XVI-XVII. Este ridicat la rang de târg în 1838 şi de oraş în 1948.
Populaţie
La recensământul din 2002, Adjudul avea o populaţie de 17.585 locuitori. Structura lor etnică era:
români: 17.073 (97.08 %)
romi (ţigani): 499 (2,83%)
alte etnii: 0,09%
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt de religie ortodoxă (16.692 persoane, sau 94,92%). A doua comunitate ca importanţă este cea romano-catolică, cu 408 credincioşi sau 2,32% din populaţie. Penticostalii însumează 234 adepţi, sau 1,33% în timp ce alte confesiuni au o reprezentare de sub 1%.
Drumuri
Municipiul Adjud este străbătut de drumul naţional E 85 pe o distanţă de 11 km, de la km 226 aflat la Podul Trotuş până la km 237 spre Bacău, din care intravilan 3 km. De asemenea, este străbătut de drumul naţional 11 A, de la Piaţa Agroalimentară spre Oneşti – Bacău, pe o distanţă de 4 km, de la km 37 + 450 la km 33+450, din care intravilan 800 m. Drumul naţional E 85 se ramifică spre Adjudu Vechi, acelaşi drum 11 A, care merge spre Bârlad, de la km 42 până la 46, pe o distanţă de 4 km din care intravilan 1,5 km.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu