COMUNA TULNICI
Tulnici este o localitate în judeţul Vrancea, Moldova, România, aflată în zona munţilor Vrancei. Numără patru sate aflate în administraţie – Tulnici, Lepşa, Greşu şi Coza - care se întind pe o suprafaţă de peste 30.000 de hectare. Localitatea Tulnici, cu staţiunile montane Lepşa şi Greşu, se află în mijlocul Parcului Natural Putna, care se întinde pe 40.000 de hectare. Comuna este situată la o altitudine de 480 m deasupra nivelului mării la poalele munţilor Vrancei.
În Parcul Natural Putna sunt incluse rezervaţiile naturale de importanţă naţională şi mondială Cheile Tişiţei – floristică şi faunistică, Lepsuleţ – dendrologică, Lepşa, Cascada Putnei, dar şi Galaciuc, unde există singura rezervaţie de "pin silvestru pe soluri sărace" din întreaga Europă. În Tulnici se află un observator seismic.
În Parcul Natural Putna sunt incluse rezervaţiile naturale de importanţă naţională şi mondială Cheile Tişiţei – floristică şi faunistică, Lepsuleţ – dendrologică, Lepşa, Cascada Putnei, dar şi Galaciuc, unde există singura rezervaţie de "pin silvestru pe soluri sărace" din întreaga Europă. În Tulnici se află un observator seismic.
Istoric:
Comuna Tulnici este atestată documentar în anul 1466. Se poate spune că nimic din ceea ce este vrâncean nu este străin Tulniciului, tot aşa cum tot ceea ce este tulnicean poartă pecetea specificului vrâncean. Geografia, cadrul natural, descrierea monografică a satelor componente comunei Tulnici, populaţia, viaţa spirituală, aşezămintele monahale, instituţiile publice, listele celor căzuţi la datorie în războaiele secolului trecut, portretele unor oameni peste numele cărora "ar fi nedrept să se aştearnă uitarea" – acestea sunt punctele de reper ale monografiei comunei Tulnici.
Resurse Locale:
Observatorul Tulnici are coordonatele geografice: j = 45055 14 şi l = 2604 15. El este situat pe terasa stângă a râului Putna, din Tulnici, în apropierea limitei sudice a frontului de convergenţă carpatică şi al sistemelor cutate din foreland-ul zonei de curbură a Carpaţilor Estici, cu foredeep-ul Depresiunii Focşani. El se află în nord-estul zonei seismogene Vrancea caracterizată prin mişcări crustale semnificative, recente, cu ridicări (25 mm/an) şi coborâri de blocuri (3 mm/an) şi o intensă activitate seismică normală şi intermediară, cu un volum seismogenic lateral limitat (70x30x200 km), puternic înclinat spre nord-vest.
În zona Tulnici sunt prezente, în special, depozite sedimentare de molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) şi medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400 m) - cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focşani. Cuvertura menţionată cuprinde depozite de molasă miocen superioare - pleistocen inferioare (cca 10 km), formate într-un regim susţinut de subsidenţă întreţinut de fracturi profunde cu orientări NV-SE şi NE-SV, restul, de cca 4–5 km, revenind intervalului miocen inferior-carbonifer.Aparatura este montată într-o cabană mică, la subsolul căreia sunt amplasate, pe piloni de beton, un gravimetru de observator GS11 BN precum şi 2 terminale ale clinometrelor cu lichid: terminalul W al clinometrului E-W şi terminalul N al clinometrului N-S. Celelalte 2 terminale sunt amplasate în exterior, în cavităţi special amenajate la o adâncime de 1,5 m sub pământ.
Înregistrările continue se efectuează digital pe o aparatură construită în Institut, cu o rezoluţie de 12 biţi, valorile fiind mediate pe intervale de 1 minut. Pe înregistrări se observă o puternică influenţă a factorilor perturbanţi de suprafaţă, ridicând astfel o problemă delicată a separării lor de mişcările datorate factorilor de adâncime.
În zona Tulnici sunt prezente, în special, depozite sedimentare de molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) şi medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400 m) - cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focşani. Cuvertura menţionată cuprinde depozite de molasă miocen superioare - pleistocen inferioare (cca 10 km), formate într-un regim susţinut de subsidenţă întreţinut de fracturi profunde cu orientări NV-SE şi NE-SV, restul, de cca 4–5 km, revenind intervalului miocen inferior-carbonifer.Aparatura este montată într-o cabană mică, la subsolul căreia sunt amplasate, pe piloni de beton, un gravimetru de observator GS11 BN precum şi 2 terminale ale clinometrelor cu lichid: terminalul W al clinometrului E-W şi terminalul N al clinometrului N-S. Celelalte 2 terminale sunt amplasate în exterior, în cavităţi special amenajate la o adâncime de 1,5 m sub pământ.
Înregistrările continue se efectuează digital pe o aparatură construită în Institut, cu o rezoluţie de 12 biţi, valorile fiind mediate pe intervale de 1 minut. Pe înregistrări se observă o puternică influenţă a factorilor perturbanţi de suprafaţă, ridicând astfel o problemă delicată a separării lor de mişcările datorate factorilor de adâncime.
Tradiţii
Situată la poalele munţilor Vrancei, Tulnici are case construite din bârne în stil tradiţional acoperite cu şindrilă, cu interioare împodobite de ţesături colorate.
Situată la poalele munţilor Vrancei, Tulnici are case construite din bârne în stil tradiţional acoperite cu şindrilă, cu interioare împodobite de ţesături colorate.
Cultura:
După Vidra-Poarta Vrancei, în amonte pe Putna ni se arată prima localitate din cele şapte care au aparţinut fiilor "Babei" Vrâncioaia - Tulnici. Aşezare care iese din canoanele monografiei clasice mai întâi prin forţa evocării care se află în pana prozatorului. Scrierile despre traseele transhumanţei dau seama şi amplitudinea imaginilor rechemate din trecut. Turmele transilvane de oi, de exemplu, în drumul lor spre Deltă sau Balta Brăilei, se scurgeau pe traseul Lepşa – Tulnici – Bârseşti – Valea Sării – Colacul – Vidra – Focşani. Un alt traseu al lor spre Vidra era pe Valea Narujei, apoi pe Valea Putnei, prin Valea Sării, Colacu şi Vidra.
Scriitorul Ion Diaconu, un savant născut prin părţile locului, a luptat pe toate căile să pună în valoare comoara spirituală a Vrancei prin ştiinţa plasării nucleului de coagulare în biografia figurii evocate. Din lucrările sale se degajă un vădit ataşament vrâncean, strunit bine de rigoarea ştiintifică. Si iconografia cu totul exceptională (prin diversitate, cantitate şi valoare documentară) are drept ţintă, cel mai adesea, oamenii care au fost, iluştri anonimi care au dat fiinţă unui loc binecuvântat de Dumnezeu.
Scriitorul Ion Diaconu, un savant născut prin părţile locului, a luptat pe toate căile să pună în valoare comoara spirituală a Vrancei prin ştiinţa plasării nucleului de coagulare în biografia figurii evocate. Din lucrările sale se degajă un vădit ataşament vrâncean, strunit bine de rigoarea ştiintifică. Si iconografia cu totul exceptională (prin diversitate, cantitate şi valoare documentară) are drept ţintă, cel mai adesea, oamenii care au fost, iluştri anonimi care au dat fiinţă unui loc binecuvântat de Dumnezeu.
Turism:
Păstrăvăria Lepşa
Dacă vreţi să gustaţi din specialităţile locului, vă recomandăm să încercaţi preparatele din păstrăv. Păstrăvăria Lepşa din apropiere aprovizionează restaurantele cu peşte proaspăt, iar bucătarii se pricep să-l pregătească de minune.
Tabăra pentru elevi
Lângă Tulnici, la Galaciuc există o tabără pentru elevi, situată la circa 700 de metri altitudine, într-o pădure de brad. De aici se pot vedea cinci din cele şapte sate întemeiate de feciorii Tudorei Vrâncioaia
Cascada Putnei
Nu departe de Lepşa se află Cascada Putnei, o bijuterie naturală în miniatură, declarată tot rezervaţie şi protejată de lege. Ca să ajungeţi aici, va trebui să coborâţi nişte scări de piatră încadrate de balustrade. Cascada are circa 80 de metri lungime, iar lacul în care se strânge apa are o adâncime de aproximativ 12 metri.
Mânăstirea Lepşa
În apropiere se află mănăstirea Lepşa care a fost înfiinţată în 1869, dărâmată în 1927 şi refăcută, din lemn în 1936. Pe malul râului Putna, în aval de vărsarea Lepşuleţului, o mănăstire de o frumuseţe aparte îl îndeamnă pe turist să-i calce pragul, să aprindă o lumânare în amintirea celor care nu mai sunt, dar şi să admire curtea plină de flori.
Păstrăvăria Lepşa
Dacă vreţi să gustaţi din specialităţile locului, vă recomandăm să încercaţi preparatele din păstrăv. Păstrăvăria Lepşa din apropiere aprovizionează restaurantele cu peşte proaspăt, iar bucătarii se pricep să-l pregătească de minune.
Tabăra pentru elevi
Lângă Tulnici, la Galaciuc există o tabără pentru elevi, situată la circa 700 de metri altitudine, într-o pădure de brad. De aici se pot vedea cinci din cele şapte sate întemeiate de feciorii Tudorei Vrâncioaia
Cascada Putnei
Nu departe de Lepşa se află Cascada Putnei, o bijuterie naturală în miniatură, declarată tot rezervaţie şi protejată de lege. Ca să ajungeţi aici, va trebui să coborâţi nişte scări de piatră încadrate de balustrade. Cascada are circa 80 de metri lungime, iar lacul în care se strânge apa are o adâncime de aproximativ 12 metri.
Mânăstirea Lepşa
În apropiere se află mănăstirea Lepşa care a fost înfiinţată în 1869, dărâmată în 1927 şi refăcută, din lemn în 1936. Pe malul râului Putna, în aval de vărsarea Lepşuleţului, o mănăstire de o frumuseţe aparte îl îndeamnă pe turist să-i calce pragul, să aprindă o lumânare în amintirea celor care nu mai sunt, dar şi să admire curtea plină de flori.
Localizare:
Regiune: Terasele Putnei
Judeţ: Vrancea
Cel mai apropiat oraş: Focsani
Modalităţi de acces:
Pe DN 2D care face legătura între Constanţa şi Braşov prin Focşani şi Târgu Secuiesc
Judeţ: Vrancea
Cel mai apropiat oraş: Focsani
Modalităţi de acces:
Pe DN 2D care face legătura între Constanţa şi Braşov prin Focşani şi Târgu Secuiesc
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu