Comuna Barsesti-Judetu Vrancea

COMUNA BARSESTI-JUDETUL VRANCEA

           Bârseşti este o localitate în judeţul Vrancea, Moldova, România. Comuna Bîrseşti este situată în zona de deal a judeţului Vrancea, pe cursul mijlociu al râului Putna, fiind traversată de drumul naţional 2D Focşani - Târgu Secuiesc. Se află la o distanţă de 52 km faţă de municipiul Focşani, reşedinţa judeţului.

Localizare

Localitatea Bîrseşti, este amplasată pe D.N. 2D, între comunele Negrileşti şi Valea Sării, învecinându-se:

la Nord. - COMUNA NEGRILEŞTI, aprox. 4 km.

la Vest. - COMUNA TULNICI, aprox. 7 km.

la Sud. - COMUNA VRÎNCIOAIA, aprox. 7 km si COMUNA VALEA SÃRII, aprox. 7 km.

la Est. - COMUNA VIDRA, aprox. 15 km şi COMUNA VIZANTEA LIVEZI, aprox. 20 km.

Comuna Bîrseşti este situată în partea de Nord-Vest a judeţului, cele două sate componente ale comunei fiind amplasate pe colinele de pe valea Râului Putna. Satul Bîrseşti este aşezat pe terasele Râului Putna şi se află dispus in trepte. Partea de jos numită " În Prund" se află chiar în lunca Râului Putna.
A doua treaptă a satului se află aşezată pe podul de terasă de 40 -50 m şi cuprinde cea mai mare parte a construcţiilor edilitar - gospodăreşti. În partea de vest a satului se află dealul Dumbrava unde au fost făcute săpături arheologice şi au fost descoperite morminte aparţinând vechilor traci şi sciţi, dovadă a locuirii încă din cele mai vechi timpuri a acestor teritorii.
Satul Topeşti este situat la aproximativ 1 km distantă de satul reşedinţă, fiind aşezat tot pe terasele Râului Putna sub dealurile Curmăturii şi Muchia Petrimanului care îl străjuiesc în partea de est.

Relieful

Relieful se prezintă sub forma a numeroase dealuri despărţite între ele prin văi transversale, secundare, proprii depresiunii submontane, adânci de la 120 m până la 220 m ce converg spre râul Putna.
Ca urmare a eroziunii active din timpul pleistocenului superior, s-au dezvoltat largi poduri de terase, în special cele ale nivelurilor de 60 - 70 m şi 40 - 50 m. Pe aceste poduri sunt aşezate cele două sate ale comunei. Fragmentarea reliefului este foarte accentuată pe partea stângă a râului Putna, în partea dreaptă fiind mai redusă.

Monumentul Eroilor Comuna Barsesti

Clima

În ceea ce priveşte clima, aceasta prezintă aceleaşi caracteristici ca şi cea a Depresiunii Vrancei în ansamblu, însă cu unele mici excepţii cauzate de relieful predominant deluros în partea de vest şi forma sa de "uluc" depresionar pe direcţia N-S. Iernile sunt blânde, moderate ca volum de precipitaţii, iar verile sunt calde şi bogate în precipitaţii.

Scurt istoric

Comuna Bîrseşti face parte din Depresiunea Vrancei.Conform legendei care circulă în ţinut ,numele ar veni de la Tudora Vrâncioaia,bătrâna care ar fi găzduit, ospătat şi încurajat în casa ei pe domnitorul Moldovei -Ştefan Cel Mare. Legenda spune că locuinţa bătrânei Tudora Vrâncioaia s-ar fi aflat pe teritoriul actual al comunei Bîrsesti, pe Dealul Dumbrava şi atunci când marele Ştefan Cel Mare rătăcea descurajat prin coclaurile munţilor, bătrâna româncă, vrednică şi cu mare dragoste de neam , îşi trimite pe cei şapte feciori ai ei (Bârsan , Bodea , Pavel, Negrilă , Spulber ,Nistor si Spânea) să adune toţi flăcăii ce păzeau oile pe plaiurile Vrancei.Mica ceată luptând cu mult eroism , îl ajută pe Ştefan să-i înfrangă pe duşmani,iar domnitorul drept răsplată,dăruieşte celor şapte feciori eroi,cei şapte munţi ai Vrancei pe care să-i stăpânească "din neam în neam" ,fără vreun amestec şi tulburare din partea cuiva.Vrâncenii susţin că marele voievod pentru a întări această danie,ar fi dat vrâncenilor un uric , scris cu litere de aur pe piele de viţel,semnat şi întărit cu pecetea domnească . Cei şapte feciori au întemeiat gospodării vrednice,formând adevărate sate cărora le-a dat numele lor: Bîrsesti, Bodeşti, Păuleşti ,Negrileşti Spulber ,Nistoresti şi Spineşti .După această legendă întemeietor al satului Bîrseşti ,ar fi acela dintre feciorii babei Tudora care poartă numele de Bârsan. Asupra numelui satului Topeşti s-au emis mai multe ipoteze,dintre care este considerată cea mai plauzibilă ,cea care spune că numele satului ar proveni de la topile(tochile) în limbaj local,pentru topitul cânepii.Cânepa era cultivata destul de mult în depresiune şi alături de lână,constituia materia primă de bază pentru confecţionarea îmbrăcămintei şi a celor necesare gospodăriei .
Din lucrarea lui Henri H Stahl- "Contribuţii la studiul satelor româneşti" aflăm că la prima " aruncătoare a munţilor pe sate "a avut loc în anul 1755 sub directa supraveghere a trimişilor domniei şi în urma adunării Sfatului cel mare al Vrancei .Cu această ocazie se face un inventar aproximativ al munţilor şi se stabileşte şi preţul total al lor la 240 lei .Raportat la cele 15 sate de atunci ,ar reveni în medie cate 16 lei de sat .Actualei comune Bîrseşti îi reveneau munţi în valoare de 24 lei . În anul 1777 are loc o nouă împărţire a munţilor Vrancei - o încercare îndrăzneaţă de a li se răpi vrâncenilor chiar si pământul lor ,stăpânit din moşi strămoşi, a dat naştere unei lupte pentru drepturile lor ,de o măreţie fără seamăn în istoria dreptului românesc.
În luna ianuarie 1801 domnitorul Moldovei, Constantin Al. Ipsilanti ,uzând de un mijloc obişnuit de cotropire a domnilor fanarioţi, dăruieşte vistiernicului său lordache Roset Roznovanu "tot ocolul locului Vrancei de la ţinutul Putnei,ce este cu sate pe dânsul " sub pretext că "au rămas din vechile vremi dreapta moşie domnească nedată danie nimănui'. Vrâncenii nu au izbutit decât cu preţul a mari cheltuieli materiale să facă dovada că Vrancea nu era pământ domnesc, ci o regiune de liberă ţărănie, mai veche decât însuşi descălecatul ţării.
Conform documentelor atât Constantin Ipsilanti cât şi Alexandru Moruz , care va urma la scaunul Moldovei după pierderea domniei,vor trece făţiş de partea marelui virstiernic. Procesul a durat 16 ani,dar merită evidenţiat faptul că vrâncenii au fost uniţi ripostând ca un singur om şi luptând din greu cu necazurile vremii .La sfatul vrâncenesc pentru susţinerea procesului a participat din satul Bîrsesti, locuitorul Ilie Cojocaru - nemesnicul satului .Procesul ia sfârşit în anul 1817,când mitropolitul Viniamin Costache -secretarul divanului domnesc de judecată dă "A N A F O R A U A " cu numărul 1813 din 1 martie ,prin care se consfinţesc drepturile vrâncenilor asupra întregului ţinut.După câştigarea procesului ,are loc o nouă împărţire a munţilor ,proporţional cu cheltuielile făcute. Munţii sunt împarţiţi pe 14 sate şi Bârseştenii şi Topeştenii ,primesc muntele Giurgiu.Alte împărţiri ale munţilor au loc în anii 1818 ,1831 , 1840,dar satele comunei noastre nu au fost afectate de aceste împartiri.

Monumentul Comemorativ Stefan cel Mare comuna Barsesti

Populaţie

Populaţia totală a comunei era la sfârşitul anului 2005 de 1.890 locuitori. Întreaga populaţie este de naţionalitate română şi majoritatea de religie ortodoxă. Comparativ cu numărul populaţiei din 2001, acesta a înregistrat o creştere uşoară. Majoritatea populaţiei este antrenată în activităţi agricole, un procent mic în sănătate, învăţământ, comerţ şi administraţie publică. Se observă o tendinţă de creştere a numărului persoanelor ce vor domiciliu stabil în localitate.
Datorită perioadei de tranziţie în care ne aflăm, a lipsei bazei materiale, a preţurilor foarte ridicate a utilajelor agricole, locuitorii au ales varianta, pe moment mai sigură, de a lucra în continuare în unităţile comerciale din judeţ.
Deasemenea, din cauza acestor impedimente de ordin financiar, se constată o tendinţă majoră a locuitorilor, în special a celor tineri, de a părăsi localitatea pe termen mediu şi lung, pentru a munci în străinătate, chiar dacă domiciliul stabil rămâne totuşi pe raza comunei.

Casa Babei Vrancioaia Comuna Barsesti

Economie

În mediul rural, s-au dezvoltat cu precădere industriile bazate pe prelucrarea resurselor locale agricole . Dintre factorii locali care stimulează dezvoltarea, cei mai importanţi sunt: resursele solului, fondul funciar şi resursele de muncă.
Având în vedere criteriul ocupării populaţiei, mediul rural are drept principală caracteristică, foarte slaba dezvoltare a activităţilor economice. In mai mult de jumătate din localităţile rurale ale judeţului, agricultura este aproape singura activitate economică.
Satele comunei Bîrseşti sunt clasificate ca fiind sate cu funcţiuni preponderent agricole. Principala activitate a locuitorilor este agricultura şi zootehnia. Densitatea agricolă este specifică zonelor de deal-şes unde majoritatea suprafeţelor sunt acoperite cu terenuri cultivate - 0,93 ha./locuitor. Terenul arabil ocupă 10,59 % din total administrativ, păşunile 12,56 %, fâneţe 28,86 %, vii 0,91 % şi livezi 1,20 %. Producţiile variază în funcţie de factorii meteorologici ai anului respectiv.
Populaţia ocupată în agricultură este în număr destul de mare.

Vedere Comuna Barsesti