Monumentul Eroilor (1877-1878 si 1916-1919), sat Răstoaca, comuna Răstoaca-Judetul Vrancea



In satul Rastoaca in curtea Caminului Cultural este amplasat monumentul istoric ridicat in memoria “Eroilor din Comuna Rastoaca1916-1919”.
Monumentul, cu o inaltime de 3.10 m, a fost inaltat prin contributia publica a locuitorilor comunei ca simbol al eroismului ostasilor cazuti in luptele pentru apararea patriei, la care au participat si cei 48 ostasi plecati din comuna, inscrisi pe placa de marmura de pe frontispiciul monumentului.
A doua inscriptie aminteste de “Radu Raileanu sergent mort, in razboiul pentru Independenta 1877-1878”.
Un stalp din beton, porneste in sus din doua trepte, avand in varf o cruce in relief. La baza stalpului, un basorelief reda insemnele ostasesti: casca, sabia, pusca si ramuri de stejar.
Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv
DN Focsani-Galati

Monumentul Eroilor (1877-1878 si 1916-1919) sat Barsesti, comuna Barsesti-Judetul Vrancea


Monumentul istoric a fost ridicat in anul 1934 din beton armat, pe soclu din piatra de rau, avand in varf o cruce din marmura.
Pe fatada principala este amplasata placa memoriala din marmura care consemneaza: „Eroilor din 1877-1878 Regimentul 10 Dorobanti, Matei Simion sergent; Popa Radu soldat.Eroilor din 1916-1919” urmand numele celor cazuti in luptele primului razboi mondial.
Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv
Sat Barsesti, comuna Barsesti in incinta bisericii

Monumentul comemorativ Stefan cel Mare, sat Bârseşti, comuna Bârseşti-Judetul Vrancea



Trecerea anilor nu a estompat in memoria vrancenilor rolul marelui domnitor Stefan cel Mare in lupta pentru neatarnarea Moldovei si implicit a Tarii Vrancei.
La comemorarea a 400 de ani de la moartea domnitorului vrancenii i-au ridicat in anul 1904 un monument pe dealul Barsestilor. Monumentul se prezinta sub forma unui obelisc incununat de crucea credintei crestine omagiind personalitatea domnului.
Pe o latura a monumentului este inscriptionat: “Stefan cel Mare voievodul Moldovei dupe 400 ani de la moartea sea. Prinos de admiratie si de recunostinta din partea vrancenilor in 2 iulie 1904”.
Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv
DN Focsani - Ojdula -Tg Secuiesc


Comuna Maicanesti-Judetul Vrancea


Numele Comunei este de origine antroponimica derivând de la Iorgu Măicănescu, întemeitorul Târgului Măicănești.

AȘEZARE :„Comuna Măicănești se afla aproximativ la intersecția coordonatelor geografice de 45° 32' latitudine nordică și 27° 30' longitudine estică”

ÎNTINDERE: Comuna Măicănești se întinde pe o suprafată de 150 km² (cu 1500 ha de teren arabil). Aceasta cuprinde în perimetrul său 7 sate așezate de o parte și de alta a Râului Râmnicul Sărat care străbate comuna.
Măicănești (satul de reședinta) – așezat in marginea de răsărit, pe malul drept al râului;
Tătaru – la vest de Măicănești, pe partea dreapta a râului;
Râmniceni – tot la vest de satul de reședința, pe malul drept al Râmnicului Sărat;
Slobozia Botești – pe aceeași direcție, la 3 km distanță;
Satul Nou – pe aceeași direcție, la 7 km distanță;
Belciugele – la 0,5 km distanță, la nord de Măicănești, pe malul stâng al râului;
Stupina – la sud de satul de reședință, la 6 km distanță.

„Până în anul 1968 au existat pe acest teritoriu două comune: Comuna Măicănești cu satele: Măicănești, Tătaru, Belciugele și Stupina; Comuna Râamniceni cu satele Râmniceni, Slobozia Botești, și Satu Nou, care făceau parte din fostul Raion Brăila, Regiunea Galați. Organizarea administrativ-teritorială a țării din 16 februarie 1968, odata cu formarea județelor, a dus la unificarea acestor doua comune, formarea Com. Măicănești și arondarea acesteia la Județul Vrancea”


VECINI: Comuna Măicănești este situata în nordul Câmpiei Bărăganului, în sud-estul Județului Vrancea, la granița cu județele Brăila si Galați. Comunele vecine sunt: la nord - Comuna Nănești , la sud - Comuna Ciorăști, la vest - Comuna Tătăranu, la est - Comuna Gulianca - Olăneasca (din Jud. Brăila) iar la nord-est - Comuna Nămoloasa (din Jud. Galati).

RELIEF: Pe teritoriul comunei predomină câmpia. Există si cateva văi, principala fiind cea a Râmnicului Sărat și câteva cursuri vechi ale Buzăului si ale Râmnicului. Altitudinea înregistrează valori inscrise intre minima de 20 m la Măicănești si maxima de 80 m la I.A.S. Măicănești, punctul „ Fântâna lui Manole”.

CLIMĂ: În zona comunei se înregistrează un climat temperat continental cu fețe excesive. „Aici se înregistrează o mare mare diferență de temperatură între vară și iarnă, cele mai multe zile geroase, sub -15°C, dar și cu cele mai multe zile tropicale, cu peste 30°C” (Manole, 2005: 4). Valorile elementelor climatice prezintă valori asemănătoare celor din Europa de Est. „Temperatura medie anuală este cuprinsă între 10°C si 11°C” (Manole, 2005: 5). Precipitațiile medii revarsă o cantitate medie de 400mm de apa anual. Această valoare este mai redusă decât in alte regiuni ale României. Perioadele de secetă sunt deseori îndelungate, acestea depășind chiar si o lună de zile vara. „Durata intervalelor dintre două ploi este în medie de 20 de zile. Durata maxima poate depăși 60 de zile”

HIDROGRAFIE: Singurul râu ce strabate Comuna Măicanesti este Râmnicul Sărat. Acesta izvorăște din Carpații de Curbură, are o o lungime de 140 km si se varsa in Râul Siret in zona Huroaia, lângă satul Nămolasa din Județul Galați.

SOLURI: Cernoziomul este solul specific zonei acesta fiind dealtfel „caracteristic ținuturilor cu climat temperat continental, unde precipitațiile nu depășesc , in general, 500 mm anual și unde vegetația naturală, în perioada de formare, au constituit-o ierburile de stepă”

Scurtă descriere
Monumentul istoric a fost ridicat in amintirea eroilor din Plasa Maicanesti cazuti in razboiul pentru independenta Romaniei de la 1877. A fost inaugurat la 21 mai 1912 prin grija si contributia tuturor comunelor aferente Plasii Maicanesti.
Monumentul de astazi a fost reconstituit dupa cel vechi (daramat dupa instaurarea regimului communist in anul 1950) in forma sa initiala de catre Comitetul Judetean de Cultura si Arta in anul 1987.
Monumentul are patru fete cu scari de granit de jur imprejur, inchis cu lanturi legate de patru stalpi. Deasupra soclului de marmura se inalta trunchiul monumentului respectiv cu o inaltime de 2,5m. Pe fiecare fata se afla o ramura de stejar inmanuncheata cu varful in jos. In partea de deasupra este asezat un vultur cu crucea pe un glob metalic.

Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv
DN Focsani -Braila


Parc pentru copiii din Vrâncioaia-Jud. Vrancea-Februarie 2011

Primăria Vrâncioaia a obţinut finanţare pentru amenajarea unui parc de agrement destinat copiilor din localitate. Pe lista localităţilor care au primit fonduri pentru realizarea de spaţii verzi se mai află Homocea, Ţifeşti, Panciu, Moviliţa, Câmpineanca. Cele mai mari sume au fost repartizate localităţilor Panciu – 989 mii lei, Ţifeşti – 912 mii lei. Cele mai mici sume au fost acordate comunelor Moviliţa – 391 mii lei şi Vrâncioaia- 457 mii lei. Sumele aprobate sunt asigurate din Fondul de Mediu.

„Avem o suprafaţă de teren în satul Poiana şi vrem să amenajăm un parc de agrement pentru copii şi tineri. Vor fi amenajate locuri de joacă dar şi o bază sportivă pentru tinerii din localitate. Nu avem fonduri suficiente la bugetul local şi atunci am aplicat pentru obţinerea acestor bani“, a afirmat primarul din Vrâncioaia, Ionică Danţiş.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Protest pentru salvarea spitalului-Dumitresti-Jud. Vrancea-Februarie 2011


Aproximativ patru sute de locuitori ai Văii Râmnicului au protestat, vineri, la Dumitreşti, faţă de transformarea în azil de bătrâni a secţiei externe a spitalului din Dumbrăveni. Protestatarii au venit din localităţile Dumitreşti, Vintileasca, Chiojdeni şi Jitia în faţa unităţii medicale din Dumitreşti şi au scandat lozinci împotriva Guvernului şi a şefului statului, Traian Băsescu. Oamenii au acuzat că vinovaţi de această situaţie se fac guvernanţii pedelişti şi senatoarea second-hand, Sorina Plăcintă.

Oamenii au purtat pancarte pe care scria „Jos Băsescu“, „Jos Guvernul“, „Nu ne luaţi spitalul“, „E o crimă“ şi au scandat lozinci împotriva guvernanţilor pedelişti care au decis transformarea în azil de bătrâni a secţiei externe din Dumitreşti a spitalului din Dumbrăveni. Solidari cu acţiunea, pacienţii au privit de la geam protestul menit să determine Ministerul Sănătăţii să revină asupra deciziei de a transforma spitalul în azil de bătrâni. Toţi au susţinut că pedeliştii au făcut „o mie şi una“ de promisiuni, iar singurul lor ţel a fost şi este acela de a-şi bate joc de oameni.
„Pe mine m-a adus Salvarea mai mult mort şi medicii de la spitalul de aici, în frunte cu doctorul Costică Horeangă m-au slavat. Nici nu pot să mă gândesc ce ar însemna pentru noi, amărâţii, să se închidă acest spital. Nu se mai poate cu tirania din ţara asta. Spitalul pentru noi înseamnă viaţă. Dacă o să-l închidă pentru cei bătrâni este moarte sigură. Vom lupta cu orice preţ să avem spital aici. Plăcintă a venit şi ne-a momit, acum ne închide spitalul“, a spus Ion Cucu, din satul Tinoasa.
Aceeaşi părere a avut-o şi Vasilica Picioruş, din satul Găloieşti, care crede că vinovată de închiderea spitalului este senatoarea second hand, Sorina Plăcintă. „Să vină Plăcintă să stea de vorbă cu noi, că ne-a promis spital, iar acum îl închide. Ne-a promis că asfaltează drumul ăsta şi a asfaltat pe dracu. Să vină Plăcintă să stea de vorbă cu noi că pleacă în pielea goală de aici. Noi avem nevoie de spital. Nu se duce omul din Vintileasca sau din Chiojdeni la spital la Focşani, tot aici va veni“, a susţinut Vasilica Picioruş.
Oamenii au arătat că au aşteptat 20 de ani amenajarea Spitalului din Dumitreşti doar ca să afle, după două luni de la inaugurare, că va fi transformat în azil de bătrâni.
„Acest spital a funcţionat cu toate secţiile aici la noi. Este o crimă desfiinţarea acestuia. După 20 de ani a fost o bucurie că avem din nou spital. Acum, după nici două luni, se desfiinţează. Această decizie este o crimă pentru toţi oamenii de pe Valea Râmnicului. Sorina Plăcintă va plăti pentru că, în loc să ajute oamenii de aici, îi condamnă la o moarte si-gură“, a spus Aneta Pioară, din Motnău.

„Este o crimă ceea ce vrea să facă guvernul pedelist“




Fostul primar al comunei Dumitreşti, consilierul social democrat Petrică Dogaru, a declarat că s-a ajuns în această situaţie pentru că în ziua alegerilor, unii oameni „au pus ştampila pe PDL pentru o găleată, o sticlă de vin, un peşte congelat, un milion de lei, plăcinte, cozonaci şi portocale“. „Acest spital funcţionează de peste 100 de ani. Nici măcar în perioada războaielor nu a fost desfiinţat. Nu este posibil ca astăzi să trăim vremuri mai grele ca în vreme de război. Aici ne-a adus Guvernul Boc. În acest moment, indiferent de culoare politică, ne unim eforturile pentru a salva spitalul. Alături de noi sunt oameni de la Chiojdeni, Jitia şi Vintileasca interesaţi de soarta spitalului. Împreună cu primarul de la Dumitreşti şi cu ceilalţi primari trebuie să găsim o soluţie să preluăm spitalul şi să nu îl pierdem. Am ajuns în această situaţie şi pentru că unii dintre noi, în ziua alegerilor, au pus ştampila pe PDL pentru o găleată, o sticlă de vin, un peşte congelat, un milion de lei, plăcinte, cozonaci şi portocale“, a spus Petrică Dogaru.
Actualul primar al comunei Dumitreşti, Crintea Sandu, le-a spus protestatarilor că trebuie făcut tot ce este posibil pentru ca un spital de care oamenii au nevoie şi în care au fost investiţi peste 7 milioane de lei să nu fie închis. „Nu putem concepe să mergem înainte fără acest spital. Nu avem nevoie de centru de bătrâni ci de unitate spita-licească. Cu aceste drumuri impracticabile oamenii vor muri până să ajungă la spital la Focşani. Este o crimă ceea ce vrea să facă guvernul pedelist. Nimeni în această ţară nu se mai gândeşte la noi. Ni s-a luat dreptul la tratament, deşi îl plătim lunar. Înaintaşii noştri au putut să aibă un spital cu 60 de paturi iar acuum ne distrug pedeliştii totul. În 1905 s-a înfiinţat spitalul acesta, era o cale ferată, era o fabrică şi se trăia bine. Acum ne-au mai rămas bisericile să ne rugăm şi cimitirele să le umplem cu morţi. La acest spital s-au cheltuit peste 7 milioane de lei şi nu vrem să-l pierdem pentru că este vital pentru oamenii de pe Valea Râmnicului“, a spus Crintea Sandu, primarul din Dumitreşti.

„PDL joacă ruleta rusească cu viaţa oamenilor“

Prezent la manifestaţie, deputatul PNL de Vrancea, liberalul Nini Săpunaru, a declarat că, în urmă cu câteva luni, prefectul şi camarila pedelistă se lăudau cu acest spital şi subliniau importanţa acestuia pentru zonă, pentru ca acum să-l desfiinţeze. „Ultima dată am fost cu Sorina Plăcintă şi prefectul judeţului care se lăudau câţi bani au investit aici şi că au terminat spitalul. Nu este admisibil ca un om de la Vintileasca să facă 100 de kilometri până la Focşani şi să nu aibă maşină să ajungă să-şi salveze copilul. Avem medici, aparatură medicală, clădiri reabilitate şi modernizate iar puterea pedelistă vrea să desfiinţeze spitalul. Totul e un joc, PDL joacă ruleta rusească cu viaţa oamenilor care au fost aduşi la sapă de lemn de un guvern incompetent“, a spus deputatul Nini Săpunaru.

„Cei care au decis să rămânem fără spital sunt nişte nenorociţi“

Alături de protestatari s-au aflat şi cadrele medicale, care susţin necesitatea menţinerii secţiei, dar şi autorităţile din cele patru comune. „Situaţia este dezastruoasă. Cred că este o manevră, deoarece la început prima decizie a fost alta, să rămânem la spitalul Dumbrăveni sau secţie exterioară a Spitalului Judeţean. Acum s-a stabilit că noi trebuie să fim azil de bătrâni, deşi avem o clădire nouă la standarde europene“, a spus asistenta medicală Elena Horeancă, din Dumitreşti.
Aceasta a fost susţinută şi de protestatari, care au spus că sunt condiţii mai bune decât la spitalul din Focşani. „Am copii mici şi vin aici la spital. Este de nota 10 situaţia de aici. De ce să fie desfiinţat spitalul, din cauza unor nenorociţi care ne-au adus la sapă de lemn şi ne-au sărăcit de nu mai avem ce mânca? Să se aleagă praful şi cenuşa de cei care au decis să ne distrugă desfiinţându-ne acest spital. Vrem să avem spitalul nostru pentru copiii noştri“, a spus Ionelia Dincă.

Spitalul din Dumitreşti deserveşte 16 sate şi a fost inaugurat în toamna anului trecut ca secţie exterioară a spitalului din Dumbrăveni. Are secţii de boli interne, pediatrie şi psihiatrie pediatrică. De asemenea, potri-vit deciziei Ministerului Sănătăţii, spitalul din Dumbrăveni ar urma să fie comasat cu Spitalul Judetean de Urgenţă din Focşani.

Descentralizarea e „o mare bătaie de joc“

Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a declarat, la începutul acestei luni, că nu este de acord cu modalitatea prin care Ministerul Sănătăţii vrea să comaseze sau să reprofileze spitalele din ţară şi a precizat că descentralizarea sistemului sanitar reprezintă „o mare bătaie de joc“. „Vreau să exprim un protest din partea administraţiei publice judeţene cu privire la modul în care Guvernul şi Ministerul Sănătăţii au pus la punct o mare bătaie de joc în ceea ce priveşte descentralizarea sistemului sanitar. S-a dovedit foarte clar că noi, Consiliul Judeţean Vrancea, am avut dreptate atunci când am refuzat să preluăm spitalele fără a avea asigurate resurse“, a declarat, în cadrul şedinţei ordinare, Marian Oprişan. Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea a mai spus că nu mai este mult până la alegeri şi că spitalele închise acum vor fi redeschise de viitoarea guvernare. „Domnilor guvernanţi, vreau să vă transmit că nu mai este mult până la alegeri, iar după următoarele alegeri, indife-rent ce aţi face cu sănătatea oamenilor din judeţul Vrancea şi din România, noi le vom reda şi vom redeschide aceste unităţi spitaliceşti“, a afirmat Marian Oprişan.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Străinii au pus ochii pe cabanele lui Ceauşescu-Februarie 2011


Direcţia Silvică a reluat licitaţia pentru închirierea cabanelor de vânătoare construite pentru fostul preşedinte comunist Nicolae Ceauşescu. De această dată se pare că un investitor străin ar fi dispus să plătească chiria solicitată de DS Focşani pentru a amenaja cabanele.
Reorganizarea ocoalelor silvice şi retrocedările de păduri i-au lăsat fără bani pe silvicultorii statului. Tăierile de arbori nu mai aduc atât de mulţi bani ca în anii anteriori iar conducerea DS Focşani trebuie să taie din cheltuieli. Una dintre soluţii este închirierea cabanelor de vânătoare şi a sediilor de ocoale nefuncţionale. Urmează vânzarea clădirilor aflate încă în inventarul DS Focşani dar amplasate pe terenuri private.
Nu mai puţin de şapte clădiri sunt scoase la licitaţie de silvicultorii vrânceni care nu mai au fonduri pentru administrarea lor. Vor fi scoase la licitaţie şi cinci sedii de ocoale silvice, respectiv Adjud, Gugeşti, Panciu, Nereju, Tulnici. Licitaţia va avea loc pe 4 februarie iar oamenii de afaceri au început deja să se intereseze de posibilitatea închirierii cabanelor.
Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Focşani, Titi Olteanu, a afirmat că decizia închirierii cabanelor a fost luată deoarece funcţionau pe pierdere. Deşi s-a încercat închirierea cabanelor inclusiv prin includerea lor în oferte turistice, procedura nu a avut rezultate financiare. Doar în cazul cabanei Lepşuleţ din Tulnici erau cheltuieli cu administrarea de circa 80 mii lei.
„Vor fi închiriate deoarece sunt pe pierderi. Deocamdată o singură firmă a cumpărat caietul de sarcini. Acesta însă nu este un indiciu pentru că la fel s-a întâmplat şi la licitaţia anterioară, nu înseamnă că va participa efectiv la licitaţie“, ne-a declarat inginerul Titi Olteanu, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Focşani.

Închiriere pentru maxim 5 ani

Potrivit anunţului de licitaţie, închirierile se fac pe o perioadă de minim 1 an şi maxim 5 ani, pentru fiecare clădire în parte. „Ocoalele silvice au fost desfiinţate şi trebuie să amortizăm cheltuielile. La fel este şi în cazul cabanelor de vânătoare. Deja avem o persoană străină care s-a interesat de aceste cabane şi urmează să avem discuţii suplimentare. Are un proiect mai amplu dar rămâne de văzut ce se va concretiza“, a precizat directorul Petrică Tudosă.
De asemenea, silvicultorii închiriază şi atelierul de prelucrare a lemnului de la Odobeşti. Atelierul dispune de gater vertical; fierăstrău panglică tip Artiglio, aburitoare, uscător, atelier mecanic.
Cabană de vânătoare
pentru Ceauşescu

Cabana Dragomira este situată în comuna Soveja, la o altitudine de 630 metri. A fost construită în anul 1976, fiind folosită în acţiunile de protocol prezidenţial. Cabana a fost modernizată – renovată în anul 2004, are o suprafaţă de 207 mp, cu posibilitate de cazare până la maxim 8 persoane. Conform prezentării, închirierea Cabanei Dragomira se ridică la circa 600 lei/noapte iar un apartament costă până la 180 lei/noapte.

- Cabana de vânătoare „Dragomira“ dispune de un apartament cu baie proprie, un dormitor cu baie proprie, 2 dormitoare cu baie comună, bucătărie şi sală de conferinţe, Comuna Soveja
- Cabana de vânătoare „Lepsuleţ“ dispune de 8 dormitoare cu 15 locuri, 2 săli de conferinţe, Comuna Tulnici
- Sediul O.S. Adjud ( parter ), dispune de 6 camere, amplasat în Adjud
- Sediul O.S. Gugeşti ( parter + etaj ), 7 camere, amplasat în Gugeşti
- Sediul O.S. Panciu ( parter + etaj), 7 camere, amplasat în Panciu
- Sediul O.S. Nereju ( parter + etaj), 7 camere, amplasat în Nereju

- Sediul O.S. Tulnici ( parter ), 5 camere, amplasat în loc. Tulnici, judeţul Vrancea.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Parteneri

ClickLink.ro Blog

Check Page Rank of your Web site pages instantly:

This page rank checking tool is powered by Page Rank Checker service

Masini de Masini Rete Culinare