Se afișează postările cu eticheta cutremur. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cutremur. Afișați toate postările

Mărturiile vrâncenilor din infernul japonez-Martie 2011

Zeci de vrânceni care au copii sau prieteni în Japonia au trecut prin clipe de coşmar, vineri, după producerea cutremurului devastator. În Japonia trăiesc cel puţin zece vrânceni, printre care Carmen Tamaş Săpunaru, fiica preşedintelui Colegiului Medicilor Vrancea, Maria Săpunaru, sau Cristina Nicoleta Kawaguchi, fiica fostului învăţător Toader Rotaru. Cutremurul care a afectat vineri nord-estul Japoniei a fost cel mai puternic seism înregistrat vreodată în acest arhipelag, având magnitudinea de 8,9 potrivit Institutului american de geofizică (USGS). Bilanţul provizoriu realizat de autorităţile japoneze arată că seismul şi valul seismic au provocat moartea a cel puţin 337 de persoane şi dispariţia altor 531. Cutremurul a generat valuri tsunami uriaşe care au luat vapoare, maşini, case.
În Japonia trăiesc cel puţin zece vrânceni. Pe unii dintre ei, cutremurul de ieri nu i-a luat prin surprindere. Fiica fostului învăţător Toader Rotaru, Cristina Nicoleta Kawaguchi, locuieşte într-un cartier al oraşului Tokyo de 8 ani. Este căsătorită cu un om de afaceri japonez şi are o fetiţă de 6 ani.
La câteva ore după producerea seismului, Toader Rotaru a reuşit să discute cu fiica sa. Cristina Nicoleta l-a liniştit şi i-a spus că sunt teferi, dar şi că se aşteptau la un asemenea cutremur, care a fost anunţat din timp. „Îmi este teamă pentru ei, după tot ce s-a întâmplat acolo. Fiica mea mi-a spus că se aşteptau să se producă un mare cutremur, dar nu era sigură că acesta este marele cutremur şi nu cumva altul ce va urma. Din câte am înţeles de la ea, s-ar putea înregistra un altul, şi mai mare. Aeroportul Narita, din sudul oraşului Tokyo, unde stă fiica mea, este închis. În oraş se circulă foarte greu, iar legăturile telefonice nu au fost stabilite în totalitate. Mă bucur că am reuşit să iau legătura cu fiica mea pentru că prima dată când am sunat nu am reuşit să vorbesc“, ne-a spus Toader Rotaru.
Cristina Nicoleta Kawaguchi i-a mai povestit tatălui că, în Japonia, cutremurele se produc foarte des, aşa că s-a învăţat cu ele.
„În Osaka totul este normal“

Tot în Japonia, dar în Osaka, locuieşte şi Carmen Tamaş Săpunaru, fiica preşedintelui Colegiului Medicilor Vrancea, Maria Săpunaru. Doctoriţa Maria Săpunaru ne-a spus că fiica sa locuieşte la aproximativ o mie de kilometri de epicentrul cutremurului, aşa că l-a simţit mai puţin. „Fata mea stă în Osaka, la o mie de kilometri de zona cutremurului. Acolo s-a simţit mai puţin. În Osaka totul este normal, se circulă pe străzi, nu a fost oprită circulaţia, pentru că, probabil, ei sunt obişnuiţi cu cutremurele. În momentul cutremurului, fata mea era în birou, acasă, şi nu l-a simţit, pentru că are o casă mai nouă. Ştiu că au fost sistate telecomunicaţiile spre exterior, pentru a nu fi reţelele ocupate pentru salvare şi poliţie. Fiica mea m-a sunat să îmi spună că este bine şi nu a păţit nimic, pentru că ştia ce cataclism este prezentat la televizor“, a precizat medicul Maria Săpunaru. Carmen Tamaş Săpunaru este profesor la Institutul Politehnic din Osaka şi la Universitatea din Osaka.
Şi în Vrancea s-a produs un cutremur ieri la amiază, la ora 12.23. Seismul a avut o magnitudine de 2,8 grade pe scara Richter şi s-a produs la o adâncime de 26 de kilometri.

Bilanţul provizoriu - 337 de morţi, 531 dispăruţi şi 627 răniţi

Cutremurul urmat de tsunami, care a afectat vineri nord-estul Japoniei, a provocat moartea a cel puţin 337 de persoane şi dispariţia altor 531, potrivit datelor furnizate de poliţie, într-un nou bilanţ provizoriu stabilit la aproximativ zece ore după seismul violent. „Numărul persoanelor ucise este considerabil“, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Guvernului, fără a oferi cifre exacte. Poliţia a înregistrat până în prezent aproximativ 627 de răniţi.
Pe lângă cele 137 de persoane al căror deces a fost confirmat în diferite regiuni din nord şi din est, între 200 şi 300 de cadavre au fost găsite pe o plajă din Sendai, în prefectura de nord-est Miyagi.
Poliţia, citată de presă, presupune că este vorba despre cadavre ale locuitorilor care au fost surprinşi de valul de zece metri care a afectat această zonă.
Autorităţile evaluează la aproximativ 1.200 numărul caselor afectate de acest tsunami. Acesta este un bilanţ provizoriu, datele fiind dificil de strâns, ţinând cont de numărul regiunilor afectate, a subliniat poliţia. „Pagubele sunt enorme, astfel încât ne trebuie mai mult timp pentru a regrupa elementele dispersate“, a declarat un oficial. Conform postului public de televiziune NHK, numărul deceselor ar putea fi mult mai mare.
Tren de pasageri luat de tsunami

Un tren de pasageri, care avea la bord un număr necunoscut de persoane, a fost de asemenea dat dispărut în urma valului seismic. Trenul companiei East Japan Railway Co. circula în apropierea gării Nobiru, pe linia Senseki, care face legătura între oraşele Sendai şi Ishinomaki, când a fost semnalat un val cu înălţimea de zece metri, a adăugat agenţia Kyodo, citând poliţia.

Cel mai puternic seism din Japonia

Cutremurul care a afectat vineri nord-estul Japoniei a fost cel mai pu-ternic seism înregistrat vreodată în acest arhipelag, având magnitudinea de 8,9 potrivit Institutului american de geofizică (USGS) şi 8,8 potrivit Agenţiei japoneze de meteorologie. Seismul s-a produs la 24,4 kilometri adâncime, la ora 14.46 (07.46 ora României) şi la aproximativ 100 de kilometri în largul prefecturii Miyagi, în nord-estul Japoniei. Acesta a fost urmat de numeroase replici şi de mai multe valuri seismice, dintre care unul a ajuns la zece metri înălţime în Sendai.

Mai multe cutremure vor zgudui Japonia

Mai multe cutremure cu magnitudinea de peste 7, 0 grade pe scara Richter s-ar putea să zguduie Japonia şi regiunile limitrofe în luna ce va urma, a anunţat Administraţia Naţio-nală Meteorologică din ţară, potrivit Kyodo.
Cutremurul devastator de 8,9 grade/magnitudinea momentului/ s-a produs la 373 de kilometri distanţă de capitala Tokyo, iar tsunamiul declanşat a lovit prefecturile Myiagi şi Iwate, luând cu sine case şi maşini.
Un tsunami de 10 metri a lovit prefectura Moyagi, iar prefectura Iwate a fost măturată de un val înalt de 4, 2 metri. Zeci de maşini s-au scufundat în mare, după ce o autostradă din Iwate a fost parţial distrusă de cutremur.

Arhipelagul Hawaii, lovit de tsunami

Valurile provocate de cutremurul de vineri din Japonia au ajuns în arhipelagul Hawaii la primele ore ale dimineţii /03.24 locală, 13.24 GMT/, informează Associated Press.
Potrivit Centrului de avertizare de tsunami din Pacific, prima insulă din arhipelag lovită de tsunami a fost Kauai. Autorităţile, care au prevăzut că tsunami-ul ar putea atinge doi metri, au ordonat evacuarea zonelor de coastă.
Primele valuri sosite vineri pe insulele Oahu şi Kauai au măsurat cel puţin 1 metru, dar autorităţile au avertizat că este posibil ca ele să continue şi să devină mai înalte.
Şoselele şi plajele erau goale în momentul venirii valurilor, localnicii şi turiştii având timp să se adăpostească în centre comunitare şi şcoli sau la etajele superioare ale hotelurilor.
Insula Midway din Pacificul de nord, la circa 2100 km nord-vest de Honolulu, a fost lovită de un val de 1.5 metri.

Cele mai mari valuri seismice din ultimii şapte ani

Un tsunami de 10 metri a lovit vineri zona de coastă a portului Sendai, declanşat de un foarte puternic seism cu magnitudinea de 8,9 produs în largul coastelor Japoniei, notează AFP, care prezintă cele mai mari valuri seismice înregistrate după cel din decembrie 2004 din Asia, care a luat viaţa a peste 220.000 de persoane şi a provocat una dintre cele mai mari catastrofe naturale.
- 26 decembrie 2004 : ASIA DE SUD-EST - Un seism produs în largul insulei Sumatra (Indonezia), cu magnitudinea de 9,3, cel mai pu-ternic din ultimii 40 de ani, provoacă un tsunami care afectează zonele de coastă din zece ţări din Asia de Sud-Est, provocând moartea a peste 220.000 de persoane. În provincia indoneziană Aceh, unde apa a urcat până la peste 30 de metri, aproximativ 168.000 de persoane au fost ucise.
- 17 iulie 2006 : INDONEZIA - Un seism cu magnitudinea de 7,7 provoacă un tsunami pe coasta de sud a insulei Java, ucigând 654 de persoane.
- 2 aprilie 2007 : INSULELE SALOMON - 52 de persoane sunt ucise de un tsunami care loveşte vestul Insulelor Salomon (Pacific), în urma unui seism cu magnitudinea 8. Treisprezece sate din zona de coastă sunt devastate.
- 29 septembrie 2009 : SAMOA - Peste 190 de persoane sunt ucise în Insulele Samoa, după un cutremur de pământ cu magnitudinea 8 care provoacă un tsunami.
- 27 februarie 2010 : CHILE - Un seism, urmat de un tsunami, loveşte zona de centru-sud a Republicii Chile, lăsând în urmă 555 de morţi şi dispăruţi. Majoritatea victimelor sunt înregistrate în zona de coastă Maule, la 400 kilometri sud-vest de Santiago de Chile.
- 25 octombrie 2010: INDONEZIA - Peste 400 de persoane îşi găsesc moartea în urma unui tsunami provocat de un puternic seism cu magnitudinea de 7,7 produs în arhipelagul Mentawai.

România nu e afectată de cutremurul din Japonia

Seismologii români spun că România nu va fi afectată de cutremurul din Japonia. Gheorghe Mărmureanu susţine că în România nu va putea avea loc niciodată un cutremur de o asemenea magnitudine. „Stăm liniştiţi în România, ce s-a întâmplat în Japonia e foarte departe de noi şi nu are efecte. Între noi şi japonezi mai sunt vreo trei blocuri tectonice“, spune Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului.
Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului de Fizica Pământului, a explicat într-o intervenţie telefonică la Antena 3 felul în care seismul de 8,9 produs în Japonia ar putea afecta România. Potrivit lui Radulian, activitatea seismică din regiunea Japoniei ar avea efecte neglijabile asupra zonei Vrancea. „Eliberarea de energie de acolo (n.r. - Japonia) nu ar duce la o eliberare de energie în zona Vrancea, dar nici la o creştere a presiunii“, a declarat Mircea Radulian.

Arhipelagul Japoniei se află pe o falie tectonică ce pleacă din Peninsula Kamceatka, coboară spre Japonia, Filipine, Indonezia, Noua Zeelandă şi Australia şi este una dintre cele mai active din lume. Recent, Noua Zeelandă a fost lovită de un cutremur cu magnitudinea de 6,3 grade Richter, care a provocat pagube importante.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Opt cutremure în şase zile-Martie 2011

Vrancea se cutremură aproape zilnic. De pe 1 şi până pe 10 martie, în Vrancea au fost contabilizate opt seisme, dintre care trei numai pe data de 6 martie. Ultimul cutremur s-a produs în noaptea de miercuri spre joi, la ora 00.55 şi a avut o magnitudine de 2,7 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la o adâncime de 74 de kilometri şi a fost localizat la o distanţă de doi kilometri de Gura Techii, 12 de Lopătari, 15 de Nereju, 19 de Mânzăleşti şi 20 de Siriu. Pe data de 6 martie, în Vrancea au fost înregistrate trei cutremure, toate având o magnitudine de 2,8 grade pe scara Richter. Primul seism s-a produs la ora 4.37, al doilea la 13.22 iar cel de-al treilea a fost înregistrat la ora 20.28. Cel mai puternic seism înregistrat de la începutul lunii şi până în prezent a fost pe data de 2 martie şi a avut o magnitudine de 3 grade pe scara Richter, iar cel mai mic seism a fost înregistrat pe data de 1 martie şi a avut o magnitudine de 2,5 grade pe scara Richter.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Seismicitate Judetul Vrancea

Teritoriul judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din Romania. Raspandirea focarelor de cutremure pune in evidenta existenta a doua zone: prima in trunchiul Vrancioaia - Tulnici - Soveja, unde se produc cutremure la adancimi intre 80 si 160 km, legata de curbura arcului carpatic, si a doua, in regiunea de campie dintre Ramnicu Sarat, Marasesti si Tecuci, cu cutremure mai putin adanci. Seismele din Vrancea au origine tectonica, fiind provocate de deplasarile blocurilor scoartei sau ale partii superioare a invelisului in lungul unor falii formate anterior sau de-a lungul unora foarte adanci.

Cutremur şi pe 4 martie 2011!

Vrancea s-a cutremurat şi ieri, când s-au împlinit 34 de ani de la „Marele Cutremur“. Spre deosebire de cutremurul din 1977, seismul de ieri a avut o magnitudine de 2,8 grade pe scara Richer şi s-a produs la ora 2.59, la o adâncime de 129 kilometri. De asemenea, s-a produs la o distanţă de 9 kilometri de Gura Techii, 11 kilometri de Lopătari, 16 kilometri de Mânzăleşti şi câte 17 kilometri distranţă de Nehoiu şi Siriu.
Ieri, s-au împlinit 34 de ani de la marele cutremur din 1977. Potrivit unor rapoarte, în Vrancea, seismul de atunci a luat două vieţi. O femeie care locuia pe Strada Mare, nr. 336, a decedat când vroia să iasă din clădirea în care locuia. A fost lovită în cap de o cărămidă desprinsă dintr-un horn. Al doilea deces a fost întregistrat la Odobeşti. Un bărbat a decedat la domiciliu după ce a intrat brusc în comă. Atunci, 247 de vrânceni au avut nevoie de asistenţă medicală, alţi 23 au fost accidentaţi şi cinci au ajuns la spital. Potrivit primelor evaluări de după cutremur, în judeţ fuseseră avariate 1.217 locuinţe. Pagubele produse de cutremur au fost estimate la peste 7 milioane de lei.
De la începutul anului şi până în prezent, Vrancea s-a cutremurat de peste 30 de ori, iar seismele au fost de mică intensitate. Pe 2 martie, la ora 23.34, s-a produs un cutremur de 3 grade, la 133 kilometri adâncime, iar pe 1 martie, la ora 5.24, la 64 de kilometri adâncime a fost înregistrat un cutremur de 2,5 grade.

În total, în luna februa-rie, au fost înregistrate 16 cutremure.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Vrancea zona seismica

Teritoriul judeţului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din ţara noastră, sau chiar din sud – estul Europei.
Activitatea seismică din Vrancea îşi are originea în existenţa pe teritoriul României a trei blocuri rigide - placa est - europeană, subplaca moesică şi subplaca intra - alpină ( sectorul transilvănean ) şi a liniamentelor tectonice, cu dimensiuni continentale, care le separă.
Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidenţă existenţa a două zone : prima în trunchiul Vrâncioaia – Tulnici – Soveja, unde se produc cutremure la adâncimi între 80 şi 160 km, legată de curbura arcului carpatic şi, a doua, în regiunea de câmpie dintre Râmnicul Sărat, Mărăşeşti şi Tecuci, cu cutremure mai puţin adânci.
Seismele cu epicentru în Vrancea au origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarţei sau ale părţii superioare a învelişului în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci. Despre gradul ridicat de seismicitate din această zonă există dovezi documentare încă din secolul al XVII – lea. Din datele existente, cele mai devastatoare cutremure s-au înregistrat la 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie 1802, în 1829, la 28 ianuarie 1838, 25 mai 1925, care au avut o magnitudine cuprinsă între gradul 7 şi 8 şi altele mai mici către sfârşitul secolului al XIX – lea.
În veacul nostru, cele mai semnificative evenimente de această natură au avut loc la 10 noiembrie 1940 ( care a distrus aproape în întregime oraşul Panciu ), 4 martie 1977, 30 august 1986. Primul cutremur a avut o magnitudine de 7,4 grade, cel de-al doilea cutremur 7,2 grade şi cel de-al treilea cutremur 7,0 grade.
Epicentrul seismic al României se află in judeţul Vrancea în localitatea Vrâncioaia, unde funcţionează Observatorul Seismologic „Dr. Cornelius Radu “.

Cutremur de trei grade în Vrancea-Ianuarie 2011

Un cutremur cu o magnitudine de 2.7 grade pe scara Richter a fost înregistrat ieri dimineaţă, la ora 8.34, în zona Vrancea. Seismul s-a produs la o adâncime de 120 de kilometri. Oraşele apropiate de epicentru au fost Lopătari la o distanţă de 8 kilometri, 9 kilometri de Mânzăleşti, 10 kilometri de Nereju, 19 km de Gura Techii şi 19 km de Andreiaşu de Jos.
Un alt cutremur de 3 grade pe scara Richter s-a produs în noaptea de miercuri spre joi, tot în zona Vrancea. Seismul a avut loc la ora 23.11, la o adâncime de 144 de kilometri. Cutremurul s-a produs la o distanţă de şapte kilometri de Nereju, 10 kilometri de Gura Techii, 13 kilometri de Lopătari, 15 de Nistoreşti şi 19 kilometri de Mânzăleşti.

De la începutul anului şi până în prezent, în zona Vrancea s-au produs 25 de cutremure, toate fiind de mică magnitudine. Cel mai mare a avut 3,1 grade pe scara Richter, iar cel mai mic 2,2 grade pe scara Richter.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Vrancea - opt cutremure în cinci zile-Ianuarie 2011

Cutremurele de mică intensitate care se produc în Vrancea sunt nelipsite. De pe 20 ianuarie şi până ieri, nu a fost nicio zi în care Vrancea să nu se zgâlţâie măcar o dată. Seismele au fost de mică intensitate şi s-au produs la adâncimi mici, chiar şi de cinci kilometri.
Astfel, pe 20 ianuarie, în Vrancea s-au produs două cutremure. Primul seism a fost înregistrat la ora 00.30, a avut o magnitudine de 2.4 grade pe scara Richter şi s-a produs la o adâncime de 106 kilometri. O oră şi jumătate mai târziu, un alt seism, de 2.2 grade pe scara Richer, s-a produs tot în Vrancea, la o adâncime de 63 de kilometri.
Pe 21 ianuarie, la ora 21.18, Vrancea s-a cutremurat din nou, seismul având o magnitudine de 2.2 grade pe scara Richer. O zi mai târ-ziu, au fost înregistrate alte trei cutremure. Primul seism s-a produs la ora 3.48 şi a avut o magnitudine de 2.3 grade, iar cel de-al doilea a fost înregistrat la ora 5.06 şi a avut o magnitudine de 2.6 grade pe scara Richter.
Cel de-al treilea şi cel mai mare, respectiv de 2.8 grade, a fost înregistrat la ora 16.02. Pe 23 ianuarie, la ora 4.23, un alt cutremur de 2.2 grade pe scara Richer, produs la o adâncime de cinci kilometri, a zguduit din nou Vrancea. De asemenea, ieri, la ora 1.32, în Vrancea a fost înregistrat un alt cutremur, cu o magnitudine de 2.6 grade pe scara Richter.

De la începutul anului şi până în prezent, în Vrancea au fost înregistrate 22 de seisme, cel mai mare dintre acestea fiind de 3.1 grade pe scara Richter.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Vrancea - opt cutremure în cinci zile-Ianuarie 2011

Cutremurele de mică intensitate care se produc în Vrancea sunt nelipsite. De pe 20 ianuarie şi până ieri, nu a fost nicio zi în care Vrancea să nu se zgâlţâie măcar o dată. Seismele au fost de mică intensitate şi s-au produs la adâncimi mici, chiar şi de cinci kilometri.
Astfel, pe 20 ianuarie, în Vrancea s-au produs două cutremure. Primul seism a fost înregistrat la ora 00.30, a avut o magnitudine de 2.4 grade pe scara Richter şi s-a produs la o adâncime de 106 kilometri. O oră şi jumătate mai târziu, un alt seism, de 2.2 grade pe scara Richer, s-a produs tot în Vrancea, la o adâncime de 63 de kilometri.
Pe 21 ianuarie, la ora 21.18, Vrancea s-a cutremurat din nou, seismul având o magnitudine de 2.2 grade pe scara Richer. O zi mai târ-ziu, au fost înregistrate alte trei cutremure. Primul seism s-a produs la ora 3.48 şi a avut o magnitudine de 2.3 grade, iar cel de-al doilea a fost înregistrat la ora 5.06 şi a avut o magnitudine de 2.6 grade pe scara Richter.
Cel de-al treilea şi cel mai mare, respectiv de 2.8 grade, a fost înregistrat la ora 16.02. Pe 23 ianuarie, la ora 4.23, un alt cutremur de 2.2 grade pe scara Richer, produs la o adâncime de cinci kilometri, a zguduit din nou Vrancea. De asemenea, ieri, la ora 1.32, în Vrancea a fost înregistrat un alt cutremur, cu o magnitudine de 2.6 grade pe scara Richter.

De la începutul anului şi până în prezent, în Vrancea au fost înregistrate 22 de seisme, cel mai mare dintre acestea fiind de 3.1 grade pe scara Richter.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Parteneri

ClickLink.ro Blog

Check Page Rank of your Web site pages instantly:

This page rank checking tool is powered by Page Rank Checker service

Masini de Masini Rete Culinare