Vrâncenii au serbat "Mica Unire"-24.Ianuarie.2011

Printre urale şi huiduieli

Preşedintele României, Traian Băsescu, şi preşedintele PSD, Victor Ponta, au participat, ieri, la Focşani, la manifestările organizate cu prilejul sărbătoririi a 152 de ani de la Unirea Principatelor Române. În discursul său, preşedintele Consiliului Judeţean, Marian Oprişan, le-a cerut politicienilor şi românilor să vorbească mai mult despre România de mâine, în care „politicul trebuie să slujească interesul general al acestui popor şi să pună instituţiile statului în folosul cetăţenilor“.
Şeful statului, după ce a fost fluierat de o parte a mulţimii prezente în Piaţa Teatrului, a recunoscut că „situaţia socială s-a schimbat faţă de anul trecut, s-a deteriorat“. „La Focşani este mai mult respect pentru Ziua Unirii “, a afirmat preşedintele Băsescu.


Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat, ieri, la manifestările organizate la Focşani cu prilejul sărbătoririi a 152 de ani de la Unirea Principatelor Române. Preşedintele Traian Băsescu a primit onorul de la Regimentul de Gardă şi Protocol „Mihai Viteazul“. Şeful statului a fost întâmpinat cu pâine şi sare, iar o femeie îmbrăcată în costum popular i-a pus la gât un fular tricolor. Dacă la Iaşi şeful statului a fost întâmpinat cu huiduieli şi fluierături puternice, la Focşani a avut parte de o primire mult mai bună. Cu toate acestea, au existat şi aici momente tensionate. În timp ce preşedintele Traian Băsescu primea onorul, din mulţime s-au auzit huiduielile şi fluierăturile oamenilor nemulţumiţi de deciziile aberante ale Guvernului Boc, care a tăiat salariile cu 25%, a redus pensiile militarilor. Acestea însă au fost acoperite de uralele elevilor colegiilor focşănene prezente în Piaţa Teatrului, respectiv „Unirea“, „Al. I. Cuza“, „Mihail Kogălniceanu“, „Edmond Nicolau“.
Imediat după susţinerea discursului său, şeful statului a coborât de pe scena din Piaţa Teatrului „Maior Gheorghe Pastia“ şi a stat de vorbă cu oamenii. La un moment dat, şi-a dat jos fularul tricolor pe care îl primise la începutul manifestării şi l-a agăţat de gâtul unei tinere. Ulterior, şeful statului s-a prins într-o horă a Unirii alături de invitaţi, parlamentari, preşedintele Consiliului Judeţean, Marian Oprişan, elevi de liceu şi alte persoane.
Întrebat de jurnalişti ce părere are despre evenimentul din acest an, spre deosebire de cel de anul trecut, Bă-sescu a răspuns, râzând, că este mai cald decât în 2010. „Anul acesta pot să stau fără căciulă pe cap“, a spus şeful statului. Preşedintele Băsescu a mai spus că „situaţia socială s-a schimbat faţă de anul trecut, s-a deteriorat“. Întrebat dacă i-a fost mai greu la Focşani decât la Iaşi, Traian Băsescu a spus că vrâncenii respectă mai mult Unirea. „La Focşani este mai mult respect pentru Ziua Unirii “, a afirmat Băsescu.

„Vrâncenii au respect şi cultul istoriei“

Referitor la modul în care au fost organizate manifestările de la Focşani, preşedintele Consiliului Judeţean, Marian Oprişan, a declarat că întotdeauna şi-a făcut datoria de gazdă faţă de şeful statului, indiferent de numele acestuia. „Nu mi-am schimbat comportamentul de când sunt şeful administraţiei judeţene din Vrancea, faţă de niciun şef de stat care a venit în judeţ. Vrancea este un judeţ încărcat de istorie. Aici s-a cules Mioriţa, aici s-a făcut Unirea Principatelor, a funcţionat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aici a funcţionat Comisia Centrală, aici s-au desfăşurat luptele din Primul Război Mondial, luptele de la Mărăşti – Mărăşeşti – Oituz. Într-o asemenea comunitate unde cetăţenii au respect şi cultul istoriei acestui judeţ, nu putem să ne comportăm decât civilizat cu toţi cei care reprezintă instituţiile statului român“, a afirmat Marian Oprişan. El a mai spus că, în discuţia cu şeful statului, i-a reproşat acestuia că „a aruncat în aer“ un guvern care avea o majoritate de 70% în Parlamentul României.

Instituţiile statului trebuie să lucreze în folosul cetăţenilor

Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a declarat că deşi au trecut 152 de ani de când Mihail Kogălniceanu îl sfătuia pe Cuza să facă în aşa fel încât „legea să fie deasupra arbitrariului, să fie puternică“, astăzi se poate observa că „legea nu este mereu puternică“ şi de cele mai multe ori, „nu reuşeşte să se ridice peste arbitrariu“. „Parcă ieri a fost 24 ianuarie 1859 fiindcă, iată, astăzi vedem cum legea nu este mereu puternică şi cum, de cele mai multe ori, nu reuşeşte să se ridice peste arbitrariu. Tocmai de aceea nu doresc să mă raportez, astăzi, la 24 ianuarie ca la un eveniment trecut, ci ca la un eveniment care ne obligă să ne creionăm viitorul, renunţând la obiceiul de a ne retrăi iar şi iar trecutul“, a afirmat Marian Oprişan.
Şeful administraţiei judeţene le-a cerut politicienilor şi românilor să vorbească mai mult despre România de mâine, o Românie despre care liderul social democrat crede că „politicul trebuie să slujească interesul general al acestui popor şi să pună instituţiile sta-tului în folosul cetăţenilor“. „De prea multe ori am auzit că Ziua Unirii este ziua în care toţi avem obligaţia să ne întoarcem la istoria noastră, la rădăcinile noastre şi de prea puţine ori am vorbit despre ceea ce ar trebui să devină această ţară. Din respect pentru cei care şi-au pus toată priceperea în slujba românilor, din respect pentru cei care au visat la o Românie în care toţi românii să tră-iască cu un sentiment de siguranţă, de pace şi solidaritate, haideţi să vorbim şi despre România de mâine! O Românie în care politicul să slujească interesul general al acestui popor şi să pună instituţiile statului în folosul cetăţenilor“, a arătat preşedintele Consiliului Judeţean.

„Oamenii politici au obligaţia de a opri starea de incertitudine din România“

Marian Oprişan a mai afirmat că „ura, răzbunarea, jocurile de culise nu aduc progresul şi modernizarea naţiunii“, ci duc doar la „dezbinare şi frică socială“, arătând că oamenii politici au obligaţia de a opri „starea de incertitudine, anxietatea socială care domneşte în România“. Marian Oprişan a mai spus că România are nevoie de regîndirea politicilor, de strategii menite să ducă la redobîndirea credibilităţii statului ca instituţie generatoare de stabilitate şi nu de instabilitate şi haos. „Fără îndoială, România se află la o răscruce! Iar oamenii politici responsabili au obligaţia de a opri starea de incertitudine, anxietatea socială care domneşte în România. Cetăţenii acestei ţări doresc stabilitate şi vor ca cei care le conduc destinele să se comporte predictibil. Să le spună astăzi ce li se va întâmpla în următorii cinci ani“, a arătat liderul social democrat.

Politicienii trebuie să renunţe la vendeta politică

România are nevoie de regândirea politicilor, de strategii menite să ducă la redodândirea credibilităţii statului „ca instituţie generatoare de stabilitate şi nu de instabilitate şi haos“. „Suntem condamnaţi să renunţăm pentru totdeauna la vendeta politică, pentru că altfel nu vom face altceva decât să constatăm şi la 160 de ani sau la 200 de ani de la Unirea Principatelor că legea nu a reuşit să se ridice deasupra arbitrariului şi că Ion Luca Caragiale trăieşte printre noi, în haina unui primar, prefecturaş, a vreunui parlamentar sau ministru. Dacă vom continua să ne retrăim ciclic istoria, vom ajunge spectatori ai unei lumi în plină schimbare, o lume care pune accent pe cunoaştere, pe inovare, care pun în valoare capitalul uman. O lume care, în preocuparea sa de a face faţă provocărilor viitorului, a inventat conceptul de bună guvernare şi s-a reinventat în relaţia sa cu cetăţenii“, a mai susţinut Marian Oprişan. El a explicat că a ales să facă referire la viitor pentru că are convingerea că, în urmă cu 152 de ani, puţini sperau că România se va schimba fundamental dar acest lucru s-a întâmplat.

„Avem nevoie de un stat care să asigure stabilitate şi solidaritate“

Oprişan a adăugat că statul trebuie să fie cel care să impulsioneze relansarea agriculturii, să creeze infrastructura necesară dezvoltării şi să asigure stabilitate şi solidaritate. „Astăzi, ştiu că pu-ţini dintre noi mai au speranţa că lucrurile se vor schimba în bine. Celor prezenţi astăzi, aici, în Piaţa Teatrului din municipiul Focşani, şi românilor care ne urmăresc la televizor, le spun că nu trebuie să renunţe să creadă într-o Românie prosperă cu cetăţeni care nu se tem de stat şi care trăiesc decent. Spun aceste lucruri pentru că rolul statului trebuie să redevină acela de a contribui la creşterea prosperităţii cetăţenilor săi. Statul trebuie să fie cel care să impulsioneze relansarea agriculturii, să creeze infrastructura necesară dezvoltării şi provocările viitoare. Un stat care să asigure stabilitate şi so-lidaritate“, a arătat şeful administraţiei judeţene.
Marian Oprişan a încheiat afirmând că trebuie făcut din Unirea Principatelor „un moment de reflecţie pentru viitor“. „Haideţi ca măcar de acum înainte să facem un efort şi să salvăm viitorul României de dragul copiilor noştri! Aşa să ne ajute Dumnezeu!“, a încheiat preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan.

„Nu vin aici pentru voturi, nici pentru aplauze şi nici pentru fluierături“



Preşedintele Traian Băsescu a declarat că vine la Focşani în fiecare an din respect pentru istorie, şi nu pentru voturi sau aplauze şi „nici măcar pentru fluierături“. Băsescu le-a urat oamenilor ca la anul să trăiască într-o ţară care respectă Ziua Unirii. „Ca de obicei, în ultimii şase ani de Ziua Unirii sunt la Iaşi şi Focşani. Cu siguranţă, nu vin nici pentru voturi, nici pentru aplauze şi nici pentru fluierături. Trebuie să vă spun că vin din respect pentru istorie, din respect pentru un moment constitutiv al statului român modern şi vin să arăt respectul meu şi urmaşilor celor care au făcut Unirea. Este probabil, un moment în care cel mai important lucru este să arătăm respect pentru istoria noastră şi pentru noi. Atâta timp cât noi nu ne vom respecta istoria nu putem cere altora să o respecte. Dincolo de patimi, dorinţe sau de interesele fiecăruia dintre noi, esenţa acestei zile este legată nu numai de istorie dar şi de viitor“, a spus preşedintele.

Ponta, primit cu aplauze în Piaţa Teatrului

La manifestările din Piaţa Teatrului a participat şi preşedintele PSD, Victor Ponta. Liderul PSD a fost însoţit de Ecaterina Andronescu, Dan Nica, Viorel Hrebenciuc, Dan Şova, Robert Negoiţă, Nicolae Bănicioiu şi alţi parlamentari. Încă din momentul în care a apărut în Piaţa Teatrului, liderul PSD Victor Ponta a fost aplaudat, cei prezenţi scandând „Victor Ponta Preşedinte!“. Liderul PSD s-a plimbat printre oameni, a dat mâna cu aceştia, a făcut poze şi a dat autografe. La un moment dat Victor Ponta şi Marian Oprişan au fost practic blocaţi de mulţimea de oameni care doreau să dea mâna cu ei. „Vrem să scăpaţi ţara de Guvernul Boc, un guvern de hoţi şi de tâlhari“, le-au cerut oamenii celor doi lideri PSD. Pe tot traseul de la Piaţa Teatrului şi până la sediul Consiliului Judeţean, liderii PSD au fost însoţiţi de o mare parte din cei care au participat la manifestările dedicate Micii Uniri. Pe tot traseul, Oprişan şi Ponta au fost asaltaţi de oameni care au cerut autografe sau au dorit să facă poze cu cei doi lideri social democraţi.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Focsani si Unirea cea Mica-Judetul Vrancea

Focsani si Unirea cea Mica

             In ciuda aparenţei sale liniştite, Focşanii – oraş prin excelenţă negustoresc – a trăit cu intensitate frământările politice de la jumătatea veacului al XIX-lea. La acea epocă, focşănenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului, semnalând gradul de continuă intensificare a dorinţei de unitate a românilor. 
            Despărţit în două – Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteni – de un braţ al Milcovului, oraşul întruchipa, în acea vreme, situaţia celor două ţări vecine şi surori. 
            Desfiinţarea hotarului de la Focşani echivala cu Unirea celor două Principate şi crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român. 
            Insăşi Revoluţia de la 1848 a îmbrăcat la Focşani un dublu aspect, determinat de mersul ei în cele două ţări române cărora le aparţineau oraşul, încât exprimarea tendinţei de unitate naţională a îmbrăcat forme concrete, izvorâte din convingerea fermă că locuitorii din dreapta şi din stânga Milcovului sunt fraţi şi alcătuiesc unul şi acelaşi popor. 
            Remarcăm faptul că unul dintre cele mai numeroase Comitete Unioniste din Moldova s-a constituit la Focşani după exemplul Societăţii „Unirea” ce luase fiinţă la Socola. Comitetul – ce reunea peste 200 de persoane şi avea în fruntea sa pe Stefan Scarlat Dăscălescu şi Costin Stamatinu – a reuşit, în scurt timp să câştige încrederea majorităţii locuitorilor astfel că, la 28 martie 1857, într-o scrisoare adresată unioniştilor ieşeni, confraţii lor din Focşani le aducea la cunoştinţă că „ aderenţi la cauza noastră sacră putem încredinţa că este mai toată obştea de toate clasele câţi au cât de puţină bună înţelegere şi simţ naţional.
           Când unioniştii din Focşanii Moldovei erau împiedicaţi să-şi desfăşoare activitatea „ fraţii de peste Milcov îi invitau „ a tinia chiar seanţele comitetului nostru, în comun cu a lor, şi la dânşii, dacă la noi suntem opriţi . 
           De aici, din Vrancea, au luat drumul Iaşilor, în Adunarea ad-hoc, pontaşul Ion Roată din Câmpuri şi negustorul Gheorghe Ilie din Focşani pentru a exprima vrerea de Unire a locuitorilor acestor meleaguri. 
           La Focşani este ales, în decembrie 1858, în Adunarea Electivă a Moldovei, Mihail Kogâlniceanu. 
           Depunerea candidaturii la Focşani nu a fost întâmplătoare. Marele artizan al Unirii şi-a ales oraşul de pe Milcov cu credinţa de nezdruncinat în consistenţa şi tăria sentimentului unionist al oamenilor locului, cu convingerea că gândurile şi faptele sale se regăseau în năzuinţele lor şi s-a simţit îndreptăţit să le poarte şi să le exprime vrerea în Adunarea Tării. 
           Ziua de 28 decembrie 1858 când avea loc deschiderea Adunării Elective la Iaşi a fost considerată ca „ o zi de sărbătoare naţională  şi acest eveniment a fost sărbătorit în mod festiv. 
           La 5 ianuarie 1859 domn al Moldovei era ales, în unanimitate, colonelul Alexandru Ioan Cuza. In prima telegramă, din aceeaşi zi, prin care anunţa evenimentul contelui Walewski, Victor Place – consulul general al Franţei la Iaşi între 1855-1863 – îl prezenta pe Alexandru Ioan Cuza ca pe „ un om inteligent şi unul din luptătorii cei mai înfocati pentru Unire. 
           De data aceasta, nu era vorba de alegerea unui om, ci de triumful unei idei, de biruinţa unor năzuinţe al căror ceas sunase. Insuşi domnitorul Cuza avea să spună că alegerea sa înseamnă „ venirea la putere nu a unui om, ci a unui popor . 
          Poetul focşănean Dimitrie Dăscălescu, scrie cu acest prilej poezia „O zi frumoasă”, aşa cum a rămas în inimile românilor ziua de 5 ianuarie, poezie din care răzbate laitmotivul: 

Azi, Românul dovedeşte
Că-n sfârşit s-a deşteptat,
Si că-n faptă vredniceşte
Libertatea ce-a visat 

         Corpul electoral din Focşani – Munteni a trimis la 5 ianuarie 1859 o telegramă purtând 11 semnături (Grigore D. Marghiloman, Argintoianu, C. A. Cotescu, Iorgu Costescu, C. Mărgărit, M. Ionescu, D. Gurănescu, A. Lascăr, C. Sihleanu, Bănică Penescu, G. Pastia) prin care felicita Adunarea Electivă a Moldovei „ pentru norocita alegere a Domnului, telegrama ce se termina cu  Glorie vouă fraţilor de peste Milcov! Trăiască România unită . 
           Entuziasmaţi de victoria obţinută de confraţii unionişti moldoveni, deputaţii munteni din Adunarea Electivă dau votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiaşi Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenţiei de la Paris, dorinţa naţiunii române. 
           Focşănenii au urmărit cu emoţie şi speranţe votul de la Bucureşti. Ziua de 22 ianuarie în care se deschidea şedinţa Adunării Elective la Bucureşti, a fost şi ea sărbătorită în mod festiv: în toate bisericile s-au înălţat tedeum-uri, iar seara, prin grija Sfatului orăşenesc, toate edificiile au fost iluminate. 
          Stirea dublei alegeri a domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost primită de focşăneni cu adâncă mulţumire şi satisfacţie. Telegrama de felicitare – 25 ianuarie 1859 – adresată lui Cuza aflat la Iaşi, de locuitorii oraşului este deosebit de concludentă: 

  „ Prea inălţate Doamne, 

  Sub impresia unei simţiri de bucurie extraordinară inimile rămân uimite şi nu pot exprima toate câte simţim. Orăşenii focşăneni nu pot de cât să zică: Trăiască România! Trăiască Prinţul lor!”. 

         Rolul deosebit al Focşanilor in Unire a fost recunoscut şi in şedinţa Adunării Elective a Moldovei din 28 ianuarie 1859. 
         Mihail Kogâlniceanu a dat citire adresei către Adunarea suroră din Valahia in care se precizau: 

      „ Vă rugăm dar ca să vă uniţi şi voi cu cererea ce am adresat lui Alexandru Ioan I, ca aşa in curând, povăţuiţi de marea idee şi sub steagul unirii, să ne intâlnim la Focşani, unde, puind mână in mână, să ne legăm atât de strâns, incât chiar soarta cea mai rea să nu le mai poată despărţi… 
       Aşa dar, fraţilor, dispară dintre noi toată forma, toată deosebirea din afară! Chiar numele Milcovului contenească de a mai exista in limbajul românesc! Dumnezeu ne-a făcut un singur şi acelaşi popul.
        Acum a sosit timpul ca să şi lucrăm ca un singur şi acelaşi popul. La Focşani, la Focşani dar! Si acolo, impreună, cu binecuvântarea Dumnezeului părinţilor noştri, să serbăm marea sărbătoare: invierea României.  
        Mai mult ca sigur, in acea vreme s-a pus problema stabilirii capitalei Principatelor Unite la Focşani. 
        Stabilirea sediului Comisiei Centrale şi a Inaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie a creat oraşului recunoaşterea europeană, numele său fiind des rostit in cancelariile marilor puteri ale vremii. 
        Dar poate cea mai spectaculoasă manifestare de simpatie faţă de domnitorul ce intruchipa aspiraţiile seculare ale poporului român şi-au manifestat-o focşănenii cu prilejul călătoriei pe care acesta a efectuat-o de la Iaşi la Bucureşti, in ziua de 5 februarie 1859, când domnitorul Cuza a fost oaspetele oraşului Focşani. 
        Mii de oameni i-au ieşit in cale in drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. In cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia să treacă şi, in faţa curţii boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, impodobite cu verdeaţă şi infăşurate in pânză tricoloră. 
        Sute de felinare (850), improvizate in grabă, 150 ceaune şi 650 ulcele de tuci cu smoală, păcură (s-au consumat 30 vedre) şi seu (60 ocale) erau aşezate pe uliţe, pentru a se aprinde şi a lumina feeric oraşul. 
         S-au mai ridicat in oraş, mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad şi pe care ardeau lumanări şi felinare. 
         După condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei şi 32 parale, din care numai pentru artificii 1354 lei şi 20 parale. 
         Mai in toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au impodobit porţile cu verdeaţă şi la ferestre, toată noaptea au ars lumânările bucuriei obşteşti.  

  „ La apariţia Domnului, lumea a isbucnit in urale, două muzici miliare, una din Iaşi şi alta din Bucureşti, precum şi tarafe de lăutari, cântau „Hora Unirii” şi un imn al vremii „Timpuri de Mărire”. Valuri de flori s-au revărsat in calea Domnului, care s-a scoborât din diligenţă.

      Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de strajă la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus că sunt fraţi şi i-a pus să se imbrăţişeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui şi să comunice comandirilor că de azi inainte şi pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focşani. 
      De aici, insoţit de notabilitătile oraşului şi de mulţimea de oameni, Cuza a mers până in centrul oraşului, „La Podu di chiatra”, unde au jucat cu toţii „Hora Unirii”. 
  Noaptea, Domnitorul a fost găzduit de boierii Dăscăleşti, unde a doua zi a primit in audienţă multă lume, se zice şi pe Moş Ion Roată. 

  „ Părăsind oraşul, când a ajuns la Bucureşti, Cuza Vodă a mărturisit, că nicăieri, nu fusese mai bine primit, ca la Focşani. 

         La numai câteva zile – 9 februarie 1859 – municipalitatea oraşului Focşani comunica administratorului Tinutului Putna numele delegaţilor care urmau să plece la Bucureşti „ ca să feliciteze pe Măria sa domnul stăpânitor : Tache Pastia şi Radu Spălătelu oameni cu bune calităţi şi cu mijloace de a face asămenea călătorie, cărora li se adăugau doi delegati din partea clerului. 
        De aceleaşi inalte simţăminte sunt animaţi locuitorii oraşului Focşani atunci când iau cunoştinţă de conţinutul Proclamaţiei dată de domnitor la 11 decembrie 1861, prin care făcea cunoscut întregii naţiuni că: 

  „Unirea este indeplinită. 
          Naţionalitatea Română este intemeiată. 
         Acest fapt măreţ, dorit la generaţiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Inalta Poartă, de Puterile garante şi s-a înscris în datinile Naţiunilor. 
          Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu ţara, a fost cu noi. El a întărit silinţele noastre prin înţelepciunea poporului şi a condus Naţiunea către un falnic viitor. 
          In zilele de 5 şi 24 Ianuarie aţi depus toată a voastră încredere în Alesul naţiei, aţi întrunit speranţele voastre într-un singur Domn. 
          Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie. 
         Vă iubiţi Patria, veţi şti a o întări. 
         Să trăiască România!” 

         Focşănenii – devotaţi apărători ai unităţii naţionale – trimit o telegramă de felicitare Domnitorului la 24 ianuarie 1862 purtând 54 semnături, în care se arată printre altele: 

        „Poporul din oraşul Focşani chiar în entuziasmul lui, făcând o sărbătoare din acea zi fericită, a mers în pompă la hotarul care trecea prin inima acestei întinse şi frumoase Tări şi a aruncat pietre într-insul, dorind ca nici urmele lui să nu se mai cunoască pe viitor… Poporaţiunea din oraşul acesta, cu ochii scăldaţi în lacrimi de recunoştinţă, vine a depune iarăşi ca la 5 şi 24 Ianuarie în mâinile Inălţimii tale devotamentul şi credinţa sa… 
         Să trăiască România intreagă una şi nedespărţită.” 

        Dar mai presus de exprimarea oricăror simţăminte nobile, fundamental rămâne actul Unirii, „ Unirea cea mică, realizată deja intre ambele ţărmuri ale Milcovului  cum o aprecia B. P. Haşdeu într-un studiu din 1867, Unire săvarşită de întregul nostru popor, iar ceea ce săvârşeşte poporul poartă pecetea veşniciei.