Ansamblul memorial Sihleanu - Grădişteanu-Ghica, comuna Sihlea-Judetul Vrancea

Ansamblul memorial Sihleanu-Gradisteanu-Ghica, cuprinde urmatoarele componente:
1. Castelul Sihleanu-Gradisteanu-Ghica a fost realizat incepand cu anul 1880 si terminat in 1886 la initiativa Elenei si a lui Constantin Gradisteanu, avand ca proiectant si consultant pe arhitectul austriac Holtzer. La inceputul sec.XX castelul reflecta etape de constructie ce s-au succedat in timp. Se remarca in special existenta unui turn tip donjon cu creneluri (astazi disparut) cu patru nivele si o platforma in registrul superior avand montat blazonul familiei Ghica, element care face ca obiectivul sa fie asimilat curentelor arhitecturii romantice din Europa.
Fotografiile castelului de la inceputul sec.XX infatiseaza o constructie eclectica asupra careia, din 1880 s-au produs modificari continue: extinderi pe lateralele constructiei initiale, amenajari tehnice, terase, sere. Studiile de specialitate au adus noi informatii asupra etapelor diferite de constructie, asupra interventiilor si modificarilor care s-au produs mai ales dupa perioada de dupa nationalizare cand destinatia constructiei a fost complet schimbata, devenind scoala generala, destinatie pe care o pastreaza si astazi.
Resedinta de la Sihlea devenita la sf.sec.XIX prin descendenta si casatorie proprietate a familiei Ghica era caracteristica starii sociale a familiei intr-o etapa istorica si se constituie intr-o valoare memoriala si arhitecturala.
Proprietatea familiei Gradisteanu-Ghica era inconjurata de un parc impresionant, cu plante exotice pastrate iarna in sere special amenajate. A existat aici si s-a pus in practica la Sihlea la inc.sec.XX problema amenajarii peisagistice, ceea ce reflecta inaltul grad de rafinament al gustului pentru frumos si armonie.
2. Biserica”Sf.Imparati Constantin si Elena”, se incadreaza in ansamblul memorial si de arhitectura initiat de Elena Sihleanu Gradisteanu, mostenitoare unica a tatalui sau dupa decesul acestuia si a fratelui sau poetul Alexandru Sihleanu. In anul 1857 Elena a hotarat construirea unui asezamant de cult, initial o capela a familiei. Cu ajutorul sotului ei, Constantin Gradisteanu a inceput in anul 1860 construirea bisericii Sf.Imparati si Elena, o biserica a carui proiect va fi influientat de ideile unui arhitect italian. Biserica a fost sfintita in anul 1866, iar in anul 1877 Elena a adus si a depus in cripta din subsolul bisericii osemintele tatalui sau si ale fratelui sau Alexandru. De retinut este monumentalitatea si frumusetea arhitecturii bisericii care desi include mai multe etape de construire, amenajare si de stiluri (stilul gotic al ferestrelor cu vitralii) este impresionanta si impunatoare.
3. Bustul poetului Alexandru Sihleanu, a fost ridicat in anul 1914 la initiativa Elenei Gradisteanu, sora poetului. Evenimentele care au avut loc in perioada anilor 1916-1918 au dus la disparitia bustului, pastrandu-se in schimb postamentul si imprejmuirea.
In anul 1994 cu sprijinul DJCCPCN Vrancea, a administratiei locale, a familiei Ghica si a Fundatiei Alexandru Sihleanu a fost comandat un bust din piatra executat de sculptorul Gabriel Taicutu.
Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv
E 85 intersectie DJ Dumbraveni -Sihlea

Misterul viorii “Stradivarius 1713” de la lautarii din Sihlea-Martie 2011

Un tinar din Sihlea a descoperit in cufarul lasat de bunicul sau, fost lautar, o vioara veche, care poarta in interior inscriptia „Stradivarius 1713”, ce duce cu gindul la faimosul fauritor de viori Antonio Stradivari u tinarul s-a dus cu vioara la Directia pentru Cultura, insa specialistii de aici spun ca nu au cum sa-i ateste originalitatea u in Romania exista oficial o singura vioara Stradivarius, cumparata de statul roman in 1956, la care a cintat cunoscutul violonist Ion Voicu u profesoara de vioara Lenormanda Florentiu spune ca viorile Stradivarius sint foarte rare: „daca ar fi originala detinatorul ar fi o persoana foarte bogata, care ar trece usor criza”

Un tinar de 24 de ani din comuna Sihlea detine in familie un obiect ce ar putea valora o adevarata avere, o comoara dupa care alearga muzicieni de pe tot mapamondul. Acesta are de la bunicul sau o vioara de tip “Antonio Stradivarius Cremonesis” care pare a fi din anul 1713, potrivit unei inscriptii din interiorul instrumentului. Cei din familia sa au fost lautari de cind se stiu, din tata in fiu, dar de cind s-a stins din viata bunicul s-a dus si traditia. Razvan spune ca vioara este in posesia familiei de citeva decenii, dar abia de curind a aflat ca ar putea valora o suma cu foarte multe zerouri si inca in euro. “Bunicul a cumparat-o de la un nepot pe bani buni si a cintat cu ea la circ atita amar de vreme. De cind s-a stins batrinul, vioara nu a mai fost folosita si de curind niste prieteni mi-au spus ca fiind asa de veche ar putea valora o multime de bani. Eu am fost la Directia pentru Cultura, dar nu m-au putut ajuta, mi-au spus ca exista un singur profesor in tara care face expertize pentru vioare, dar nu am reusit sa dau de el”, ne-a spus tinarul din comuna Sihlea, care nu vrea sa-si dea numele complet pentru a nu deveni o tinta pentru toti. Tinarul spera ca vioara sa veche sa fie una din cele faurite de celebrul lutier italian Antonio Stradivari, nascut la Cremona in anul 1644, si care isi incriptiona instrumentele: "Stradivarius Cremonensis Faciebat Anno".

“Pe eticheta din interior era scris Stradivarius 1713”

Oficialii Directiei Judetene pentru Cultura Vrancea spun ca tinarul ar trebui sa apeleze la experti care sa stabileasca daca vioara este intr-adevar una care provine din atelierul celebrului lutier Stradivari. “Ceea ce ne-a atras atentia atunci cind am primit spre expertizare vioara a fost faptul ca pe eticheta din interior era scris “Stradivarius 1713”. Institutia noastra nu are un expert atestat de minister pentru bunuri culturale mobile, motiv pentru care l-am indrumat pe proprietar catre un expert aflat in baza noastra de date. Daca in urma expertizarii se constata valoarea de patrimoniu cultural a viorii, obiectul va intra in evidenta noastra”, a declarat directorul Florin Micu de la Cultura. Proprietarul viorii a fost indrumat deci sa se duca la Bucuresti cu vioara la profesorul de muzica Cezar Marin, unul dintre putinii evaluatori de instrumente cu corzi din Romania. Si singurul om care poate fixa pretul unei viori de mare valoare. In Romania sint cunposcute doua viori faimoase, Stradivarius Elder-Voicu, la care a cintat celebrul violinist Ion Voicu, si Guarnieri del Gesu ce i-a apartinut celebrului compozitor George Enescu, pe care le-a evaluat chiar profesorul Cezar Marin. “La ora actuala, un Guarnieri e mai bine cotat ca un Stradivarius”, spune Cezar Marin, profesor la Liceul “George Enescu”, cel care a evaluat celebrele viori la sume cuprinse intre 1,2 si 2 milioane de dolari. In cazul in care vioara lautarului din Sihlea s-ar dovedi un Stradivarius veritabil, aceasta ar fi o adevarata comoara care se cere protejata. Cea mai scumpa vioara Stradivarius s-a licitat, in 2006, cu 3,5 milioane de dolari. Doua motive stau la baza acestei sume fabuloase. Pe linga vechime se pare ca lacul folosit la vopsirea viorii era unul special ale carui origini sint incerte si care, alaturi de lemn, da unicitate sunetelor. “Nu stiu ce sa zic, in primul rind viorii ar trebui sa i se faca o expertiza pentru a se stabili daca este o vioara veritabila”, mai spune mostenitorul viorii de la 1753.

Profesoara Florentiu: “Bine ar fi sa fie originala, dar nu cred”

Profesoara Lenormanda Florentiu a absolvit conservatorul din Bucuresti, sectia vioara, si spune ca un Stradivarius este o bijuterie rara si doar o minune ar face sa avem asa ceva in judet. “Sint kitsch-uri care apar foarte des pentru ca sint multe viori vechi pe care scrie Stradivarius. Bine ar fi sa fie originala, dar nu cred. Daca ar fi originala detinatorul ar fi o persoana foarte bogata. Stradivarius este un lutier din perioada preclasica care a luat cu el in mormint secretul faimoaselor sale viori. Cele mai cunoscute viori din lume au fost construitein Italia de familiile Amati, Guarneri si Stradivari - secolul XVII si inceputul secolului XVIII. Acestia sint cei trei mari lutieri ai perioadei preclasice, iar secretul construirii acestor viori nu se cunoaste. Desi eu ii urez din tot sufletul acestui om sa aiba in mina un Stradivarius, ca sa poata sa invinga usor criza, personal nu cred ca vreun lautar din Vrancea ar fi avut vreo asemenea vioara“, ne-a spus profesoara Lenormanda Florentiu, totodata redactor sef la televiziunea Atlas. Aceasta adauga ca multe viori fabricate in Cehoslovacia poarta inscriptia “Stradivarius”, cu trimitere la metoda faimosului fauritor de viori, dar sint departe de a fi originale. Antonio Stradivari a produs peste 1.100 de viori, chitare sau violoncele, din care se mai pastreaza in jur de 600. Cercetatorii spun ca desi artistii prefera instrumentele faurite de Stradivarius se pot stabili cu greu diferente intre o vioara a maestrului si o vioara contemporana.

Au murit toti lautarii din Sihlea


Comuna Sihlea a reprezentat pina prin anii 2000 una din faimoasele zone cu lautari din judet. Rromii au fost in adusi in aceste locuri prin 1850 ca robi pe mosia familiei poetului Alexandru Sihleanu care avea aici un castel. Tiganii din comuna Sihlea, muzicanti inascuti, au inceput imediat sa isi cistige existenta cintind pe la circuri si bilciuri. Cindva exista si o fanfara care era renumita in toata zona de sud a judetului dar si in Buzau si Braila si care cinta pe la nunti si petreceri. Batrinii care au trait din muzica au trecut in lumea celor drepti, iar cei tineri fie nu mai sint interesati de muzica lautareasca pe fondul invaziei manelelor fie nici nu au mostenit pasiunea stramosilor. De altfel, chiar si in judet mai sint la ora actuala putini artisti care stiu sa cinte la vioara.

Vioara de patrimoniu recuperata de la Madalin Voicu

E cunoscut cazul viorii de patrimoniu aflata in posesia politicianului Madalin Voicu pentru care statul s-a zbatut sa o aduca in patrimoniul lui. Vioara Stradivarius Elder Voicu 1702 a fost cumparata de statul roman la 29 august 1956, de la firma Henry Werro si a fost data in folosinta violonistului Ion Voicu, tatal lui Madalin Voicu, in baza unui contract. Familia Voicu a inapoiat vioara statului roman in martie 2007. Asta nu inainte ca deputatul Madalin Voicu sa spuna statului, recte Ministerului Culturii, ca vioara este proprietatea familiei sale din moment ce tatal lui a platit o multime de taxe pentru vioara respectiva de-a lungul vremii. In prezent vioara este evaluata la peste 1,5 milioane de euro si se afla in posesia solistului Alexandru Tomescu, in urma unui concurs. Recent, artistul a cintat la Focsani cu celebra vioara.

Sursa: Ziarul de Vrancea

Căutătorii de fier, în pericol de moarte-Judetul Vrancea-Februarie 2011

Voetin, Sihlea

Localnicii din Voetin care obişnuiesc să caute fier vechi pe câmpul din apropiere îşi pun viaţa în pericol cu bună ştiinţă, deoarece, după cum a afirmat viceprimarul comunei, în apropiere ar fi fost, pe vremuri, un depozit de muniţie. Marţi după-amiază, un bărbat a decedat în timp ce făcea săpături pentru a căuta fier vechi.


Autorităţile locale spun că în apropiere de Voetin ar fi fost cândva un depozit de muniţie, unele dintre obiectele feroase fiind în stare de funcţionare şi acum. Oamenii au fost sfătuiţi de nenumărate ori să nu mai caute fier vechi pentru că pot muri în orice moment. Cu toate acestea, localnicii ignoră sfaturile autorităţilor locale şi merg în continuare să caute fiare vechi, printre care se găsesc şi muniţii neexplodate. Primarul comunei Sihlea, Stoica Ene ne-a precizat că oamenii au fost atenţionaţi de nenumărate ori cu privire la riscurile la care se expun dar că aceştia nu ţin cont de nimic şi spun că decât să moară de foame mai bine caută fier printre muniţiile neexplodate. „Le-am spus de nenumărate ori să nu mai meargă acolo pentru că sunt în pericol dar nu vor să înţeleagă. Am vorbit şi cu cel care a decedat marţi şi mi-a spus că ştie că se supune unui pericol dar că decât să moară de foame mai bine merge după fier. Eu nu pot pune pază acolo pentru că nu am cu ce să plătesc oamenii“, a precizat Stoica Ene, primarul din Sihlea. Autorităţile spun că pe vremuri, în apropiere de Voetin era un depozit de muniţie. La un moment dat, acesta ar fi fost cuprins de un incendiu iar muniţia rămasă a fost distrusă în apropierea unui canal. Evident, printre resturile rămase în urma distrugerii au rămas şi muniţii neexplodate care, acum, ucid oamenii ce nu mai au ce mânca şi caută fier vechi.

Sărăcia a ucis deja al doilea om pe marginea canalului cu muniţie

Vă reamintim că marţi după-amiază, Vasile Zaharia a mers în afara loca-lităţii Voetin, în apropierea unui canal, pentru a căuta fier vechi. În timp ce săpa o groapă, peste el s-a surpat un mal de pământ. Potrivit martorilor, pământul s-a desprins şi a căzut peste Vasile Zaharia, care s-a asfixiat din cauza lipsei aerului. Deşi a fost scos de sub pământ destul de repede, omul era deja decedat.La faţa locului s-au deplasat un echipaj SMURD şi o autospecială de la Staţia de Pompieri din Râmnicu Sărat. Paramedicii au încercat din răsputeri să-l readucă la viaţă pe bărbat, însă manevrele de resuscitare au fost în zadar. După câteva zeci de minute, aceştia au renunţat să-l mai resusciteze, declarându-l mort. Potrivit autorităţilor locale, în urmă cu aproximativ o lună, un alt bărbat ar fi murit asfixiat după ce ar fi tăiat o bombă cu flexul, tot în timp ce căuta fier vechi.

Reprezentanţii ISU Vrancea nu ştiu de niciun depozit

Reprezentanţii ISU Vrancea spun că nu ştiu de existenţa vreunui depozit de muniţie în acea zonă. „În ultima perioadă am fost sesizaţi despre faptul că pe raza localităţii Voetin, comuna Sihlea au fost descoperite muniţii neexplodate. Pirotehniştii din cadrul ISU Vrancea s-au deplasat la faţa locului iar în timpul misiunilor a fost ridicată toată muniţia aflată la vedere inclusiv cea detectată cu ajutorul detectorului de metale. Nu avem informaţii că în acea zonă ar fi existat vreun depozit de muniţie. În conformitate cu legislaţia în vigoare, persoanelor fizice neautorizate le este interzis să ridice, să manipuleze şi să utilizeze muniţiile neexplodate. Acestea au obligaţia ca atunci când iau la cunoştinţă de existenţa unor astfel de obiecte să anunţe organele competente prin intermediul numărului unic de urgenţă 112“, a declarat locotenent Florentin Duţă, purtătorul de cuvânt al ISU Vrancea.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Ucis de sărăcie-Judetul Vrancea-Februarie 2011

Voetin, Sihlea

Un bărbat din localitatea Voetin, comuna Sihlea, a murit ieri după-amiază, după ce a fost surprins sub un mal de pământ. Potrivit lui Constantin Purcăreaţă, viceprimarul comunei, bărbatul decedat ar fi fost surprins de malul de pământ în timp ce căuta fier vechi.
Vasile Zaharia, împreună cu alţi localnici, a mers în afara localităţii Voetin, în apropierea unui canal, pentru a căuta fier vechi. În timp ce săpa o groapă, peste el s-a surpat un mal de pământ. Potrivit martorilor, pământul s-a desprins şi a căzut peste Vasile Zaharia, care s-a asfixiat din cauza lipsei aerului. Deşi a fost scos de sub pământ destul de repede, omul era deja decedat.

La faţa locului s-au deplasat un echipaj SMURD şi o autospecială de la Staţia de Pompieri din Râmnicu Sărat. Paramedicii au încercat din răsputeri să-l readucă la viaţă pe bărbat, însă manevrele de resuscitare au fost în zadar. După câteva zeci de minute, aceştia au renunţat să-l mai resusciteze, declarându-l mort. Potrivit viceprimarului comunei Sihlea, Constantin Pur-căreaţă, în zona în care bărbatul a mers la căutat de fier vechi, pe vremuri era un depozit de muniţie. În urmă cu câteva zeci de ani, acest depozit a ars, iar muniţia rămasă a fost distrusă în apropierea canalului, mai multe resturi feroase fiind îngropate.Împinşi de foame, în ultima vreme, oamenii merg tot mai des pe marginea canalului în căutare de fier vechi. Deşi riscurile sunt foarte mari, muniţia rămasă întreagă putând să explodeze în orice moment, oamenii îşi riscă viaţa. „Era un om tare bun şi un bun meseriaş. A construit foarte multe case, dar şi casa parohială. Din cauza acestei crize, oamenii s-au apucat de căutat fier vechi pe marginea canalului, ca să aibă ce mânca. Le-am spus mereu să nu mai vină, pentru că îşi riscă viaţa. Aici, pe vremuri, a fost un depozit de muniţie. Muniţia a fost detonată pe marginea canalului, iar oamenii caută resturi de fier acum, dar se mai găseşte şi muniţie în stare de funcţionare. Acum o lună, o altă persoană a decedat, după ce a tăiat cu flexul o bombă şi s-a asfixiat“, a precizat Constantin Pur-căreaţă, viceprimarul comunei Sihlea.

Sursa: Monitorul de Vrancea