Conacul lui Tanase Scatiu-Judetu Vrancea

Conacul lui "Tanase Scatiu", in stare jalnica

Conacul boierului Ramniceanu, alias Tanase Scatiu, din satul Bontesti, comuna Carligele, judetul Vrancea, a ajuns o ruina. In ciuda tuturor actelor doveditoare, urmasii familiei Ramniceanu nu pot sa-si recapete domeniul familiei din mainile fostului IAS.

  Conacul boierului Ramniceanu, alias Tanase Scatiu, din satul Bontesti, comuna Carligele, judetul Vrancea, a ajuns o ruina. In ciuda tuturor actelor doveditoare, urmasii familiei Ramniceanu nu pot sa-si recapete domeniul familiei din mainile fostului IAS.
Unul din cele mai simbolice locuri din istoria literaturii romane moderne, domeniul boierului eternizat sub numele de Tanase Scatiu, personajul principal al romanului "Tanase Scatiu", scris de Duiliu Zamfirescu, arata mai rau ca dupa Rascoala din 1907. Este vorba despre vestitul domeniu al celui mai instarit boier din partile locului, Constantinescu Petrica, socrul "parvenitului" Dimitrie Simionescu Ramniceanu din Bontesti, cel care a servit ca prototip pentru personajul Tanase Scatiu. Acest Dimitrie Simionescu Ramniceanu s-a casatorit cu unica fiica a boierului Constantinescu si a pus mana pe domeniul de la Bontesti si pe toate bunurile boierului din Focsani si Bucuresti. Fiul acestuia, Marin Simionescu Ramniceanu, mare om de cultura, academician, director al Fundatiilor Culturale Romane in epoca dintre cele doua razboaie mondiale, aducea in perioada interbelica lumea buna a Bucurestilor la conacul de vara de la Bontesti. 
Domeniul a fost confiscat de comunisti si trecut la Intreprinderea Agricola de Stat ( I.A.S. ) pentru o jumatate de secol. Astazi, la 18 ani de la schimbarea regimului, conacul este locuit de muncitorii zilieri veniti la munca in Podgoria Carligele-Cotesti, desi acestia nu au niciun drept asupra imobilului. Paradoxal, proprietarii de drept ai constructiei, in speta urmasii boierului Dimitrie Simionescu Ramniceanu se chinuie de tot atatia ani sa reintre in posesia domeniului, fara niciun succes. Asa cum locuinta scriitorului Duiliu Zamfirescu, aflata doar la cativa kilometri, a fost pratic abandonata si de mostenitorii legali si de autorititile locale, aceeasi soarta va avea si ansamblul arhitectonic al "Scatiului" de langa biserica brancoveneasca din Bontesti. Lasat in voia sortii de mai mult de jumatate de secol, unul din locurile cele mai cunoscute ale literaturii romane se va degrada din ce in ce mai rau. Odata cu el, va disparea si parfumul unei epoci in care, cand boierul Ramniceanu venea de la Bucuresti, la resedinta de vara din Bontesti, era asteptat cu fanfara si lautari, iar satenii chefuiau pe cheltuiala "ciocoiului" trei zile si trei nopti. Fata de ciocoii de azi, ciocoii de ieri veneau la conacele lor de la tara cu mici, braga si lautari dupa alegeri! 
 

SC Frontera SRL, Un Producator de Vinuri-Judetu Vrancea

        SC Frontera SRL este un producator de vinuri cu sediul in Focsani, 
Judetul Vrancea, Crama Carligele.

Vinurile noastre provin din Regiunea Dealurile Moldovei, 
Podgoria Cotesti, Centrul Viticol Carligele.
Aceasta regiune este situata in treimea sudica a judetului Vrancea, intre apa Milcovului si sudul comunei Tamboiesti, ca o continuare a plantatiilor viticole din podgoria Odobesti. Cuprinde diferite centre viticole intre care amintim Carligele (233 m) cu plaiurile Bontesti, Blidari, Dalhauti, Campineanca. Podgoria Cotesti-Carligele detine o suprafata viticola cu expozitie sudica, prezentand soluri cu textura mai usoara, creand astfel conditii mai favorabile privind cultura soiurilor pentru vinurile rosii.
Podgoria Cotesti-Carligele detine unele areale de producere a vinurilor albe si rosii de consum curent. Exista areale in care sunt obtinute vinuri albe de calitate superioara din soiurile Feteasca alba, Riesling (italian). De asemenea, sunt produse vinuri rosii de calitate superioara din soiurile Feteasca neagra si Merlot.
Unitatea de productie este situata la 10km de Focsani, in comuna Carligele. Accesul se face din DN 85 Focsani-Bucuresti: in comuna Golesti se urmeaza drumul in dreapta spre comuna Carligele, Manastirea Dalhauti. Unitatea noastra dispune de o suprafata viticola de 30ha de vie in care se regasesc cele mai diverse soiuri ca: Riesling, Feteasca Regala, Sauvignon, Babeasca, Feteasca Neagra, Merlot.
Activitatea este axata in special pe imbutelierea vinurilor de masa in peturi de plastic de 2L, 1L, a bauturilor aromatizate pe baza de vin si a cocktail-urilor pe baza de vin cu CO2, a vinurilor superioare albe si rosii in sticle de 0,75L si 1,5L, precum si imbutelierea in cutii de tip BAG IN BOX de 5L si 10L vinuri superioare albe si rosii.
Transportul este asigurat prin mijloace proprii pe paleti infoliati sau cu cisterna pentru vinul vrac.

Biserica "Sf. Voievozi", sat Bontesti, comuna Carligele-Judetu Vrancea

Scurtă descriere
  Biserica „Sfintii Voievozi”, monument istoric, a fost construita de catre obstea sateasca în perioada 1694-1702.
  De-a lungul timpului biserica a suferit multe avarii iar cutremurul din 1940 a afectat grav constructia bisericii. Din aceasta cauza biserica a fost închisa pâna în 1956, dupa care s-a reparat si pictat în tehnica tempera.
  Seismele din 1977-1986 au afectat grav structura de rezistenta necesitând reparatii urgente. În anul1990 s-au efectuat lucrari de consolidare, s-au refacut tencuielile interioare si exterioare.
  În perioada1995-1996 s-au întocmit normele legale pentru pictura care a fost realizata în tehnica fresco.
Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv
La intersectia drumului comunal Carligele-Dalhauti

Schitul Dalhauti, Sat Dalhauti, Comuna Carligele-Judetu Vrancea

SCHITUL DALHAUTI-JUDETUL VRANCEA

Scurtă descriere
Istoricul schitului Dalhauti, monument clasat cod LMI VN-II-m-B-06498 tine de legenda. Asezarea monahala a functionat pana in anul 1959, cand a fost dezafectata si a fost reinfiintata in anul 1990 ca asezamant de maici.
Legenda spune ca pe la jumatatea secolului al XV-lea au venit pe dealurile astea doi ciobani din Dobrogea. Trei nopti la rand au vazut o flacara in padure. Si li s-a aratat Maica Domnului, care le-a spus: «Faceti aici o biserica intru pomenirea mea cu hramul Izvorul Tamaduirii, sa se vindece sufleteste si trupeste cei care se vor ruga aici»". 
Biserica au ridicat-o cu ajutorul unui ucenic al Sfantului Nicodim de la Tismana, iar altarul l-au facut acolo unde se aratase flacara. Unul dintre cei doi frati ciobani s-a calugarit luandu-si numele de Amfil. S-a dus la Constantinopol si acolo a primit in dar, de la Patriarh, o icoana care se spune ca a fost pictata de Sfantul Apostol Luca. "Se poate sa fi fost facuta de Apostolul Luca sau de unul dintre ucenicii sai, pentru ca seamana bine cu cea de la Namoiesti, care a fost datata in perioada in care a trait apostolul". 
Legenda mai spune ca, pe drum, pe monahul Amfil l-au prins turcii, care au profanat icoana taind-o cu iataganul, apoi au aruncat-o in mare. Scapand de turci, calugarul s-a dus in satul lui din Dobrogea si in timpul asta icoana a venit si ea, pe mare, de-a gasit-o apoi Amfil pe tarm. A adus-o la Dalhauti si ea este ocrotitoarea locului pe timp de seceta, vindeca bolile, si alunga necazurile… 
Despre icoana facatoare de minuni umbla vorba de aproape sase veacuri. Si astazi la manastirea din mijlocul codrilor, vin sa se roage la fiecare sarbatoare, numerosi credinciosi. 
  Schitul Dalhautilor e unic si prin cele trei biserici care se afla in incinta lui. 
  Potrivit istoricului buzoian Pamfil Georgian biserica “Izvorul Tamaduirii” ar data din anii 1461-1468. Biserica a trecut de-a lungul veacurilor, prin tot felul de prefaceri si mai ales distrugeri, asa incat, se pare, la 1829, ea a fost refacuta din temelie. Foarte afectata de razboiul din 1916-1918 biserica va fi din nou complet reparata iar ultima restaurare generala a avut loc dupa 1990. 
  A doua biserica a Schitului Dalhauti, din lemn, cu hramul “Sfintii Arhangheli Mihail si GavriiI” a fost ridicata la 1625, de Duca-Voda dar care a ars in 1827 si a fost refacuta din temelii. E valoroasa prin iconostas, prin stranele si catapeteasma lucrate in stil baroc, fara nazi si aplicatii. 
  In 1840-1850, vrednicul staret de atunci al Schitului Dalhauti, arhimandritul Venedict, a ridicat a treia biserica, avand hramul “Sfintii Imparati Constantin si Elena”, in prezent aflata in stare de ruina din cauza cutremurelor, propusa pentru restaurare. 
Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv
La 15 km de Focsani, in comuna Carligele, satul Dalhauti