VRANCART Adjud-Judetul Vrancea

VRANCART Adjud este cel mai mare reciclator de deseuri din fibre celulozice din Romania. In acest an societatea a colectat si reciclat o cantitate de peste 82.000 tone de deseuri, in crestere cu peste 21% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Pe langa acest lucru, in ultimii ani au fost puse in practica mai multe de lucrari de investitii, toate avand acelasi scop: un mediu mai curat. S-au cheltuit multe milioane de Euro, dar noi credem ca efortul a meritat.
Poate si din aceasta cauza VRANCART Adjud a intrat in atentia revistei de mediu si ecologie Infomediu Europa. Astfel, la cea de-a IV-a editie a Galei Premiilor Revistei Infomediu Europa, care a avut loc la Camera de Comert si Industrie a Romaniei in data de 07.12.2010, la sectiunea Premiul "Dezvoltarea tehnologiilor curate - categoria deseuri provenind din ambalaje", societatea noastra a facut parte dintre cele cinci firme nominalizate. Chiar daca la final nu am reusit sa adjudecam premiul, consideram ca este o onoare pentru firma si angajatii sai sa faca parte din acest grup de elita.

Hidrografia Judetului Vrancea

Reteaua hidrografica a judetului Vrancea apartine in totalitate raului Siret (706 km, din care 596 pe pamant romanesc) si afluentilor sai. El strabate teritoriul judetului pe o lungime de aproximativ 110 km, desfasurandu-se pe sectorul-aval Trotus - confluenta cu Ramnicul, de-a lungul judetului Galati, la iesirea din judet totalizand o suprafata de bazin de 37.061 kmp. Cursul sau este meandrat si insotit de o lunca larga. Afluentii mai importanti pe care il primeste pe dreapta sunt Trotusul, Zabrauti, Susita, Putna, Ramnicul Sarat, iar pe stanga Barladul, care apartine in totalitate altor judete. Dintre apele judetului, cea mai importanta este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei si curge in directia nord-vest-sud-est pe 144 km, strabatand toate formele de relief. Bazinul ei hidrografic este de 2720 kmp.

Judetul are cinci orase (Focsani (100.000 locuitori), Adjud, Panciu, Marasesti si Odobesti), 59 de comune si 331 sate.
Padurile, care acopera aproape 38 % din suprafata judetului Vrancea, reprezinta una dintre cele mai importante bogatii ale sale. Agricultura este bine dezvoltata; intreaga suprafata agricola cuprinde peste 255.284 ha, dintre care terenul arabil ocupa 146.792 ha, podgorii peste 35.000 ha, livezi 4.654 ha si paduri 191.792 ha.
In judet de gasesc 678 institutii educationale, dintre care 20 sunt licee. De asemenea mai sunt 276 biblioteci publice, noua muzee si patru sali de cinema.
Judetul Vrancea ofera numeroase posibilitati de drumetie si odihna : statiunea Soveja, cunoscuta pentru cel mai ozonat aer din tara, valea Putnei - Lepsa, podgoriile si beciurile domnesti de la Panciu si Odobesti.

Monumentul Eroilor români si ruşi (1916-1918), Adjud, str. Republicii, nr.2-Judetul Vrancea

La intrarea în orasul Adjud, în incinta cimitirului se afla monumentul istoric clasat ridicat de catre locuitorii orasului, care aminteste ca „Aici odihnesc ostasii români si rusi cazuti pe aceste locuri în razboiul 1916-1919”.
Monumentul are o înaltime de 3,15 m si se înfatiseaza ca un stâlp paralelipipedic din beton. În fata lui se afla o cripta cu o cruce neagra în relief; inscriptia monumentului este sapata în beton, caligrafiata cu majuscule negre.
Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv
Adjud, str. Republicii, nr.2 in cimitirul orasului.

Personalitati ai Judetului Vrancea

Judetul Vrancea a dat stiintei, artei, culturii si vietii publice romanesti numeroase personalitati:
Amariutei Constantin
- nascut in 1923 la Focsani - prozator, eseist si filosof
Athanasiu Sava (1861-1946)
- nascut in 1861 Ruginesti, geolog, fondatorul scolii nationale de stratigrafie
Bals Gheorghe (1868-1934)
- nascut in 1868 la Adjud, inginer constructor si istoric de arta veche
Balanescu Costache (1830-1888)
- nascut in 1830 la Focsani, actor apreciat de Eminescu
Balanuta Leopoldina (1934-1998)
- nascuta in 1934 la Haulisca, mare actrita a scenei teatrale romanesti
Boldan Emil
- nascut in 1909 la Focsani, fost decan la Facultatii de Filologie din Bucuresti
Botta Emil (1912-1977)
- nascut in 1912 la Adjud, actor
Candea Virgil
- nascut in 1927 la Focsani, academician, istoric al culturii
Coman Cornel (1936-1981)
- nascut in 1936 la Vizantea, actor
Cotea Valeriu
- nascut in 1926 la Vidra agronom si oenolog
Cristoiu Ion
- nascut in 1948 la Gagesti, scriitor si jurnalist
Croitoru Alecu
- nascut in 1933 la Bogza, regizor
Dichiseanu Ion
- nascut in 1933 la Adjud, actor

Frosin Constantin
Profesor universitar doctor si decan al Facultatii de Comunicare si Relatii Publice a Univ. Danubius din Galati, Constantin FROSIN este laureat al Parlamentului European (1995), a Renasterii Franceze (1998), a Premiului European de Poezie POESIAS, etc. Cavaler al Ordinului national francez al Artelor si Literelor, al Ordinului romanesc "Meritul Cultural", Constantin Frosin este, din 2001, membru corespondent al Academiei Europene.

Gheba Grigore
- nascut la 15 august 1912 la Dumitresti, matematician, cel mai cunoscut autor de culegeri de matematica
Gheorghiu Angela
- nascuta in 1964 la Adjud, soprana
Giurescu Constantin (1901-1977)
- nascut in 1901 la Focsani, academician, istoric, memorialist, om politic
Gogean Gina
- nascuta in 1977 la Campuri, multipla campioana de gimnastica
Hanta Alexandru
- nascut in 1931 la Soveja, fost decan al Facultatii de Filologie a Universitatii din Bucuresti
Hurjui Ion
- nascut in 1933 la Ploscuteni, medic, scriitor, profesor la Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi
Ion D. Ion
- nascut in 1935 la Rastoaca, seful catedrei de algebra a Facultatii de Matematica a Universitatii din Bucuresti
Liciu Petre (1871-1912)
- nascut in 1871 la Focsani, actor
Longinescu Gheorghe (1869-1939)
- nascut in 1869 la Focsani, chimist
Longinescu Stefan (1865-1931)
- nascut in 1865 la Focsani, specialist in drept roman
Mehedinti Simion (1868-1962)
- nascut in 1868 la Soveja, intemeietorul invatamantului geografic romanesc, filosof al culturii
Mihail Anton
- nascut in 1924 la Focsani, fost director al spitalului "Coltea", membru al Academiei din New York
Mihaila Mihai
- nascut in 1948 la Faraoanele, specialist in electronica
Mihailescu Corneliu
-nascut in 1940 la Panciu, radioreporter

Mincu Ion (Focsani, 1852 - Bucuresti, 1912)
Arhitect roman, a absolvit, in 1875, Scoala de ingineri de poduri si sosele din Bucuresti, iar apoi a studiat arhitectura la Scoala de arte frumoase din Paris (1877-1882). Marele Premiu acordat de Societatea centrala a arhitectilor francezi ii permite sa faca o calatorie de studii in Spania, Italia si Grecia. Ion Mincu a fost membru fondator al Societatii arhitectilor romani si al invatamantului de arhitectura in Romania.
Realizeaza locuinte in Bucuresti (Casa Lahovary, 1886; Casa Monteoru, 1889; Casa Vernescu, 1889; Casa Robescu, 1895; Casa N. Patrascu, 1906), Galati (Casa Robescu, 1897) si Sinaia (Casa Robescu, 1897), ca si o serie de edificii monumentale: "Bufetul" de la Sosea (1892); Scoala centrala de fete din Bucuresti (1894); Palatul administrativ din Galati (1904); Palatul Bancii comertului din Craiova (terminat in 1916). Proiecte nerealizate: Ospelul comunal (Palatul Primariei) si Cetatea romaneasca - ansamblu de vile in zona Parcului Ioanid in Bucuresti. A restaurat Biserica Stavropoleos (1906) si a proiectat mobilierul pentru Palatul Justitiei din Bucuresti si pentru Catedrala din Constanta.

Naghi Gheorge
- nascut in 1932 la Adjudu Vechi, regizor
Nestor Ion (1905-1974)
- nascut in 1905 la Focsani, istoric si arheolog
Niculescu Ion (1895-1957)
- nascut in 1895 la Focsani, medic neurolog
Panzaru Ion
- nascut in 1950 la Focsani, prorector al Universitatii din Bucuresti
Petrut Emanoil (1932-1983)
- nascut in 1932 la Marasesti, actor
Plagino George (1876-1949)
- nascut in 1876 la Dumbraveni, primul sportiv participant la Jocurile Olimpice moderne (1900)
Platon Maria
- nascuta in 1924 la Nanesti, prodecan al Facultatii de Filologie din Iasi
Postolache Tudorel
- nascut in 1932 la Focsani, specialist in economie
Pricop Dumitru
- nascut in 1943 la Negrilesti, scriitor
Pusca Benone
- nascut in 1935 la Panciu, rector al Universitatii "Danubius" din Galati
Radulescu Alexandru (1886-1979)
- nascut 1n 1886 la Focsani, medic si scriitor, specialist in ortopedia chirurgicala
Sager Oscar (1894-1981)
- nascut in 1894 la Focsani, medic neurolog
Saligny Anghel (1854-1925)
- nascut in 1854 la Focsani, fost presedinte al Academiei Romane, remarcabil constructor de poduri (introduce pentru prima data in lume prefabricatele din beton armat)
Steriade Mihail (1904-1994)
- nascut in 1904 la Focsani, scriitor
Tattarescu Gheorghe (1820-1894)
- nascut in 1820 la Focsani, unul dintre intemeietorii invatamantului artistic
Toader Tudorel
- nascut in 1960 la Vulturu, decan al Facultatii de Drept din cadrul Universitatii "Al.I.Cuza" Iasi
Uluitu Maricel
- nascut in 1933 la Campineanca, dr. docent in stiinte medicale, directorul Institutului de Fiziologie Normala si Patologica din Bucuresti
Varlaam (?-1657)
- nascut la Bolotesti, primul prozator artist al literaturii romane
Voinov Dimitrie (1867-1951)
- nascut in 1867 la Focsani, zoolog, histolog, citolog
Vornicu Tudor (1926-1989)
- nascut in 1926 la Anghelesti, producator si realizator de televiziune
Zamfirescu Duiliu (1858-1922)
- nascut in 1858 la Dumbraveni, scriitor si diplomat, intemeietorul romanului ciclic romanesc

Municipiu Adjud-Judetul Vrancea

MUNICIPIUL ADJUD

         Adjud este un municipiu din judeţul Vrancea, Moldova, România. Are o populaţie de 17.585 locuitori (2002). Nod feroviar cu staţie de triaj care se află lângă gara de călători. Aflat la nord de punctul în care se întâlnesc râurile Siret şi Trotuş, oraşul Adjud a fost iniţial un târg.

Geografie

Terenul pe care este aşezat Adjudul este, în general, plan, fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înălţimi până la 400 m. Altitudinea generală medie a municipiului este de circa 100 m faţă de nivelul mării. Terenul este favorabil culturilor agricole, corespunde condiţiilor de construit şi are pânza de apă potabilă sub 10 m adâncime.

Din cercetările geologice rezultă că subsolul municipiului prezintă straturi de pietrişuri şi nisipuri levantine şi cuaternare, formând, din punct de vedere hidrologic depozite acvifere însemnate alimentate de râurile Trotuş, Siret şi de precipitaţiile atmosferice directe.

Climatul temperat corespunde aşezării sale şi se caracterizează prin vânturi predominante din nord cu alternanţă în sezonul cald dinspre sud şi sud-est, cu temperatură medie anuală de 8-10ºC, media precipitaţiilor fiind de 500 mm/m² într-un an. Cunoscut din vechime pentru aşezarea sa la intersecţia dintre provinciile româneşti Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, este şi astăzi un important nod feroviar şi rutier. Suprafaţa municipiului era în anul 1997 de 5.911 ha, din care ocupată de clădiri şi curţi - 105 ha
Istorie

Pe teritoriul de nord al localităţii a fost descoperită o aşezare din Epoca bronzului, care datează aproximativ din mileniul II î.Hr şi aparţine culturii Monteoru. Tot aici au fost descoperite vestigiile unei aşezări geto-dace din secolele 5-3 î.Hr.

Prima menţiune documentară datează din 9 aprilie 1433, când localitatea este pomenită sub denumirea de Egydhalm („In oppido nostro Egydhalm” - în oraşul nostru Colina lui Egyd), unde numele în cauză este forma maghiară a latinescului Aegidius). A fost un important centru comercial în secolele XVI-XVII. Este ridicat la rang de târg în 1838 şi de oraş în 1948.
Populaţie

La recensământul din 2002, Adjudul avea o populaţie de 17.585 locuitori. Structura lor etnică era:
români: 17.073 (97.08 %)
romi (ţigani): 499 (2,83%)
alte etnii: 0,09%

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt de religie ortodoxă (16.692 persoane, sau 94,92%). A doua comunitate ca importanţă este cea romano-catolică, cu 408 credincioşi sau 2,32% din populaţie. Penticostalii însumează 234 adepţi, sau 1,33% în timp ce alte confesiuni au o reprezentare de sub 1%.
Drumuri

Municipiul Adjud este străbătut de drumul naţional E 85 pe o distanţă de 11 km, de la km 226 aflat la Podul Trotuş până la km 237 spre Bacău, din care intravilan 3 km. De asemenea, este străbătut de drumul naţional 11 A, de la Piaţa Agroalimentară spre Oneşti – Bacău, pe o distanţă de 4 km, de la km 37 + 450 la km 33+450, din care intravilan 800 m. Drumul naţional E 85 se ramifică spre Adjudu Vechi, acelaşi drum 11 A, care merge spre Bârlad, de la km 42 până la 46, pe o distanţă de 4 km din care intravilan 1,5 km.

Muzeul Vrancei-Adjud

ADJUD

  Primul muzeu organizat în orasul Adjud în anii 70 a fost un muzeu de stiintele naturii. Cativa ani mai tarziu s-a reorganizat într-o formula mixta: istorie si stiintele naturii. 
  In anul 2000 a fost inaugurata expozitia permanenta a muzeului într-un nou spatiu si o formula noua. In prima sala s-au expus piese din colectia de stiintele naturii- flora si fauna din împrejurimile Adjudului, iar în ultimile trei sali a fost ilustrata istoria Adjudului din preistorie ( urme materiale din epoca neolitica, din epoca bronzului si geto-dacica ) si pâna în zilele noastre ( participarea locuitorilor sai si din împrejurimi la toate evenimentele majore ale istoriei: razboiul de independenta, primul razboi mondial )

Scurt istoric al Judetului Vrancei

JUDETUL VRANCEI

Scurt istoric
  Are în componenţă două municipii – Focşani şi Adjud, trei oraşe – Mărăşeşti, Odobeşti şi Panciu, şi 59 de localităţi rurale. 
  De la sfârşitul sec.al XV-lea până în 1950 s-a numit judeţul Putna, pentru o perioadă scurtă a intrat în componenţa Regiunii Galaţi, pentru ca, din 1968, să se numească Judeţul Vrancea. 
  Vatră permanentă de locuire, prezenţa omului este atestată arheologic în toate epocile străvechi prin descoperirile de la Bârseşti ( paleoliticul superior ), Cândeşti, Fitioneşti, Mănăstioara ( neolitic, bronz ), Pădureni, Bârseşti, Bonţeşti ( epoca fierului ), Vârteşcoi, Pădureni, Odobeşti, Focşani, Tifeşti ( epoca dacă şi daco-romană ). 
  In evul mediu, s-a impus forma autonomă de organizare administrativ - juridică - obştea devalmaşă. La 1227-1234, este atestat un episcopat cuman cu reşedinţa în „ civitas de Mylco ”, zona Odobeştilor de astăzi. La 1423, ţinutul se afla sub autoritatea domnitorului moldovean Alexandru cel Bun, autoritate permanentizată după luarea Cetăţii Crăciuna de Stefan cel Mare şi Sfânt şi fixarea hotarului sudic al Moldovei pe Milcov ( 1482 ). 
  Tinutul Putnei, atestat documentar la 2 iulie 1431 şi Tinutul Adjudului, atestat în 1460, împreună cu părţile dinspre răsărit ( Olteni ) se contopesc în 1591 sub denumirea de Tinutul Putnei, condus de un staroste până la 1859. Printre starosti, s-au numărat şi cronicarii moldoveni Miron Costin ( 1688 ) şi Ion Neculce ( 1732 ). 
  Până la jumătatea secolului al XIX-lea, Tinutul Putnei, cu reşedinţa în Focşanii Moldovei, a evoluat paralel şi în acelaşi ritm cu judeţul învecinat, Râmnicu-Sărat, cu reşedinţa în Focşanii-Munteni, condus de un căpitan de margine, cu aceleaşi atribuţiuni ca şi starostele. Intre cele două unităţi administrative, despărţite de hotarul Milcovului, au existat continue legături economice, administrative, culturale, matrimoniale. 
  Focşani : Rezultat al contopirii satelor Stăieşti şi Brătuleşti, aflate pe hotar, aşezarea, cu numele Focşani, este atestată documentar într-o condică negustorească de la Braşov ( 1456 ) şi un document semnat de domnitorul Tării Româneşti, Alexandru Vodă, la 1575. 
  Separat în Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteni, ca centru administrativ al celor două ţinuturi, apoi judeţe, Putna şi Râmnicu-Sărat, târgul evoluează unitar ca o aşezare specific de graniţă, căpătând un accentuat caracter negustoresc. 
  Rezistând grelelor încercări ale sec.XVII-XVIII ( ciuma de la 1718, năvălirile tătarilor de la 1735 şi 1758, războaiele dintre anii 1768-1774 şi 1787-1792 dintre trupele ruso-austriece şi otomane), pustiirii din 1821, ciumei din 1828 şi deselor incendii, oraşul a cunoscut, în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, după unificarea sa, la 1862, o rapidă dezvoltare economică şi edilitară, culturală şi socială. 
  Epoca Unirii, cu evenimentele sale dintre anii 1848-1866, îl inscriu în istoria naţională ca „Oraş al Unirii”: manifestările revoluţionare şi unioniste din iunie 1848, activitatea puternicului Comitet Unionist (1856-1859), alegerile pentru Divanurile ad-hoc (1857), manifestările entuziaste prilejuite de alegerea lui Al.I.Cuza la Iaşi (5 ianuarie 1859) şi la Bucureşti (24 Ianuarie 1859), activitatea Comisiei Centrale (1859-1862), Unificarea oraşului (1862). 
  La sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec.al XX-lea, la Focşani apar şi se dezvoltă mici şi mijlocii stabilimente industriale şi comerciale (textile, pielărie, tăbăcărie), se infiinţează şcoli primare şi gimnaziale, Liceul „Unirea”, Scoala normală, Scoala comercială, se trasează noi bulevarde, apar societăţi culturale (Liga culturală – 1851, Societatea filarmonică – 1907, Doina Vrancei – 1910, Biblioteca Publică – 1912). Se ridică principalele edificii edilitare şi culturale: Tribunalul Judeţean, Teatrul „Maior Gh.Pastia” – 1912, Mausoleul Eroilor - 1926, Ateneul Popular – 1928, Banca Naţională, Palatul Telefoanelor. 
  Mărăşeşti : Atestat la 20 august 1455, într-un document emis de domnitorul Moldovei, Petru Aron. Până la sfârşitul sec.al XVIII-lea, aşezarea nu avea mai mult de 50 de familii de ţărani răzeşi. La jumătatea sec.al XIX-lea, zona aparţinea marilor moşii ale lui Constantin Catargiu şi Gheorghe Negropontes. 
  Construirea căilor ferate Mărăşeşti-Bacău, Mărăşeşti-Focşani, Mărăşeşti-Panciu şi Mărăşeşti-Tecuci transforma localitatea într-un important nod de cale ferată. 
  Infiinţarea la sfârşitul sec.XIX şi începutul sec.XX a Fabricii de zahăr, a Fabricii chimice, a Fabricii de cherestea „Tişita” determină trecerea sa la statutul de oraş, în 1908. 
  Cu eroicele lupte din vara anului 1917, în contextul Primului Război Mondial şi al Războiului Intregirii Neamului, Mărăşeştii îşi inscrie numele pe frontispiciul istoriei europene şi naţionale. 
  Adjud : Aşezat la confluenţa râurilor Trotuş şi Siret, a celor două artere de circulaţie – spre nordul Moldovei şi spre Transilvania – Adjudul a devenit un important centru administrativ, comercial şi punct strategic militar. 
  Ca centru administrativ al ţinutului cu acelaşi nume este menţionat într-un document al domnitorului Stefăniţă Vodă (1517-1527), în timpul lui Petru Rareş şi într-o cronică polonă la 1566. In 1591, ţinutul intră în componenţa Tinutului Putnei. 
  La 1600, la Adjud au făcut joncţiunea cele două armate ale lui Mihai Viteazul, una venind din Tara Românească, alta din Transilvania, pe Valea Trotuşului, îndreptându-se apoi, spre Iaşi şi Suceava. 
  Intre 1787-1792, a devenit locul unor confruntări militare dintre armatele ruso-austriece şi otomane. 
  In urma acestor confruntări şi a deselor revărsări ale Siretului, locuitorii s-au strămutat la trei kilometri mai la sud, intemeind Adjudul Nou, atestat documentar la 1795. 
  In a doua jumătate a sec.al XIX-lea, ca urmare a construirii căilor ferate Mărăşeşti-Bacău (1872) şi Adjud-Tg.Ocna (1884), a depoului de locomotive (1880), Adjudul devine un important centru feroviar care-i va influenţa benefic, economic, social şi demografic evoluţia sa din sec.al XX-lea. 
  Odobeşti : Ca aşezare umană, este atestată documentar odată cu înfiinţarea Episcopatului cumanilor la 1227. O hotărnicie dată de domnitorul Moldovei, Miron Barnovski delimita moşia târgului Odobeşti la 17 septembrie 1626. 
  Indeosebi ca centru viticol şi negustoresc, Odobeştii cunosc un ritm mai intens de dezvoltare în sec.XVIII-XIX. La 1861 devine comună urbană. 
  Panciu : A luat fiinţă la începutul sec.al.XVIII-lea, dezvoltându-se îndeosebi ca un centru negustoresc, de legătură între zona de munte cu aceea de deal şi de ses şi ca centru viticol. La începutul sec.XIX devine târg, pentru ca, la jumătatea secolului să devină comună urbană. 
  Pustiit de marele incendiu din 1869, reclădit, cade sub efectele distrugătoare ale cutremurelor din 1894 şi 1940. De fiecare dată se reface prin eforturi aproape dramatice şi revine în viaţa judeţului ca unul dintre importantele sale centre administrative, comerciale şi viticole.