Schitul Dalhauti, Sat Dalhauti, Comuna Carligele-Judetu Vrancea

SCHITUL DALHAUTI-JUDETUL VRANCEA

Scurtă descriere
Istoricul schitului Dalhauti, monument clasat cod LMI VN-II-m-B-06498 tine de legenda. Asezarea monahala a functionat pana in anul 1959, cand a fost dezafectata si a fost reinfiintata in anul 1990 ca asezamant de maici.
Legenda spune ca pe la jumatatea secolului al XV-lea au venit pe dealurile astea doi ciobani din Dobrogea. Trei nopti la rand au vazut o flacara in padure. Si li s-a aratat Maica Domnului, care le-a spus: «Faceti aici o biserica intru pomenirea mea cu hramul Izvorul Tamaduirii, sa se vindece sufleteste si trupeste cei care se vor ruga aici»". 
Biserica au ridicat-o cu ajutorul unui ucenic al Sfantului Nicodim de la Tismana, iar altarul l-au facut acolo unde se aratase flacara. Unul dintre cei doi frati ciobani s-a calugarit luandu-si numele de Amfil. S-a dus la Constantinopol si acolo a primit in dar, de la Patriarh, o icoana care se spune ca a fost pictata de Sfantul Apostol Luca. "Se poate sa fi fost facuta de Apostolul Luca sau de unul dintre ucenicii sai, pentru ca seamana bine cu cea de la Namoiesti, care a fost datata in perioada in care a trait apostolul". 
Legenda mai spune ca, pe drum, pe monahul Amfil l-au prins turcii, care au profanat icoana taind-o cu iataganul, apoi au aruncat-o in mare. Scapand de turci, calugarul s-a dus in satul lui din Dobrogea si in timpul asta icoana a venit si ea, pe mare, de-a gasit-o apoi Amfil pe tarm. A adus-o la Dalhauti si ea este ocrotitoarea locului pe timp de seceta, vindeca bolile, si alunga necazurile… 
Despre icoana facatoare de minuni umbla vorba de aproape sase veacuri. Si astazi la manastirea din mijlocul codrilor, vin sa se roage la fiecare sarbatoare, numerosi credinciosi. 
  Schitul Dalhautilor e unic si prin cele trei biserici care se afla in incinta lui. 
  Potrivit istoricului buzoian Pamfil Georgian biserica “Izvorul Tamaduirii” ar data din anii 1461-1468. Biserica a trecut de-a lungul veacurilor, prin tot felul de prefaceri si mai ales distrugeri, asa incat, se pare, la 1829, ea a fost refacuta din temelie. Foarte afectata de razboiul din 1916-1918 biserica va fi din nou complet reparata iar ultima restaurare generala a avut loc dupa 1990. 
  A doua biserica a Schitului Dalhauti, din lemn, cu hramul “Sfintii Arhangheli Mihail si GavriiI” a fost ridicata la 1625, de Duca-Voda dar care a ars in 1827 si a fost refacuta din temelii. E valoroasa prin iconostas, prin stranele si catapeteasma lucrate in stil baroc, fara nazi si aplicatii. 
  In 1840-1850, vrednicul staret de atunci al Schitului Dalhauti, arhimandritul Venedict, a ridicat a treia biserica, avand hramul “Sfintii Imparati Constantin si Elena”, in prezent aflata in stare de ruina din cauza cutremurelor, propusa pentru restaurare. 
Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv
La 15 km de Focsani, in comuna Carligele, satul Dalhauti

Manastirea Dalhauti-Judetul Vrancea

 MANASTIREA DALHAUTI

(de maici)

Este situata la 25 km vest de Focsani, soseaua Focsani-Odobesti. Cu autobuzul pentru transport public din Focsani se merge pana in Dalhauti la statia de magazine, unde este si o fantana. Din statie se continua pe un drum forestier care urca printre vii si apoi prin padure pana la intersectie. Aici o luam in stanga si numai in cateva minute suntem in manastire (dupa 3,5 km parcursi din statia Dalhauti). Manastirea se afla intr-o poiana in mijlocul padurii. Datorita reliefului cu diferenta de nivel, constructiile sunt asezate in 3 terase.

Istoric

  Prin traditie, manastirea este infiintata in sec. XV, prima biserica, din 1464-1469, fiind ctitoria lui Corbanescu. A fost recladita in 1810 de arhimandritul Dionisie si reparata in 1899. In timp, manastirea dezvoltandu-se, s-a ajuns sa aiba 3 biserici din care doua din zid. Inainte de 1990 a fost manastire pentru calugari cu o viata duhovniceasca foarte puternica pana la decretul 410/1959 cand manastirea a decazut. A doua biserica din lemn, in buna stare si singura in care in 1995 se faceau slujbe, este ctitorita in 1829. A treia biserica, Sfintii Imparati Constantin si Elena, din zid, ctitoria Casandrei Perieteanu, construita in 1840-1850, este mult ruinata, cu acoperisul si turla cazute. Prima biserica se afla in 1995 intr-un stadiu avansat de renovare, urmand ca la terminarea lucrarilor sa fie folosita ca paraclis cu hramul Izvorul Tamaduirii.
Descriere

  Biserica din lemn folosita pentru slujbe, este construita in forma de cruce pe fundatie de piatra. Naosul este despartit de pronaos prin doi stalpi de lemn care sustin o arcada tot din lemn. Are un pridvor din lemn, inchis, putin spatios. Nu este pictat si n-are icoane, este luminat de o fereastra mare pe stanga si alta mai mica in partea superioara asezata orizontal. De afara se intra in pridvor pe o usa de lemn in doua canaturi, iar din pridvor in pronaos pe o usa masiva tot din lemn. In naos si pronaos lumina patrunde prin cate o fereastra mare pe fiecare parte a peretilor, iar in Altar printr-o fereastra mare in fata si o ferestruica pe stanga. Catapeteasma inalta pana la bolta este din lemn sculptat. Turla voluminoasa din lemn pe naos, este in forma hexagonala si luminata de 3 ferestre inguste si inalte. Este si a doua turla pe pronaos, infundata si foarte mica. Turlele sunt acoperite cu tabla inclusiv pe fetele laterale. Biserica este acoperita cu sindrila. Pardoseala este de scantura. Stranele cantaretilor, atat cea din stanga cat si cea de pe dreapta, sunt sculptate. In naos se afla trei icoane mari cu Maica Domnului incadrate cu rame din argint aurit. Una dintre aceste icoane este facatoare de minuni. In exterior peretii sunt captusiti cu scandura vopsita in culoare ocru.