Protest pentru salvarea spitalului-Dumitresti-Jud. Vrancea-Februarie 2011

Aproximativ patru sute de locuitori ai Văii Râmnicului au protestat, vineri, la Dumitreşti, faţă de transformarea în azil de bătrâni a secţiei externe a spitalului din Dumbrăveni. Protestatarii au venit din localităţile Dumitreşti, Vintileasca, Chiojdeni şi Jitia în faţa unităţii medicale din Dumitreşti şi au scandat lozinci împotriva Guvernului şi a şefului statului, Traian Băsescu. Oamenii au acuzat că vinovaţi de această situaţie se fac guvernanţii pedelişti şi senatoarea second-hand, Sorina Plăcintă.

Oamenii au purtat pancarte pe care scria „Jos Băsescu“, „Jos Guvernul“, „Nu ne luaţi spitalul“, „E o crimă“ şi au scandat lozinci împotriva guvernanţilor pedelişti care au decis transformarea în azil de bătrâni a secţiei externe din Dumitreşti a spitalului din Dumbrăveni. Solidari cu acţiunea, pacienţii au privit de la geam protestul menit să determine Ministerul Sănătăţii să revină asupra deciziei de a transforma spitalul în azil de bătrâni. Toţi au susţinut că pedeliştii au făcut „o mie şi una“ de promisiuni, iar singurul lor ţel a fost şi este acela de a-şi bate joc de oameni.
„Pe mine m-a adus Salvarea mai mult mort şi medicii de la spitalul de aici, în frunte cu doctorul Costică Horeangă m-au slavat. Nici nu pot să mă gândesc ce ar însemna pentru noi, amărâţii, să se închidă acest spital. Nu se mai poate cu tirania din ţara asta. Spitalul pentru noi înseamnă viaţă. Dacă o să-l închidă pentru cei bătrâni este moarte sigură. Vom lupta cu orice preţ să avem spital aici. Plăcintă a venit şi ne-a momit, acum ne închide spitalul“, a spus Ion Cucu, din satul Tinoasa.
Aceeaşi părere a avut-o şi Vasilica Picioruş, din satul Găloieşti, care crede că vinovată de închiderea spitalului este senatoarea second hand, Sorina Plăcintă. „Să vină Plăcintă să stea de vorbă cu noi, că ne-a promis spital, iar acum îl închide. Ne-a promis că asfaltează drumul ăsta şi a asfaltat pe dracu. Să vină Plăcintă să stea de vorbă cu noi că pleacă în pielea goală de aici. Noi avem nevoie de spital. Nu se duce omul din Vintileasca sau din Chiojdeni la spital la Focşani, tot aici va veni“, a susţinut Vasilica Picioruş.
Oamenii au arătat că au aşteptat 20 de ani amenajarea Spitalului din Dumitreşti doar ca să afle, după două luni de la inaugurare, că va fi transformat în azil de bătrâni.
„Acest spital a funcţionat cu toate secţiile aici la noi. Este o crimă desfiinţarea acestuia. După 20 de ani a fost o bucurie că avem din nou spital. Acum, după nici două luni, se desfiinţează. Această decizie este o crimă pentru toţi oamenii de pe Valea Râmnicului. Sorina Plăcintă va plăti pentru că, în loc să ajute oamenii de aici, îi condamnă la o moarte si-gură“, a spus Aneta Pioară, din Motnău.

„Este o crimă ceea ce vrea să facă guvernul pedelist“



Fostul primar al comunei Dumitreşti, consilierul social democrat Petrică Dogaru, a declarat că s-a ajuns în această situaţie pentru că în ziua alegerilor, unii oameni „au pus ştampila pe PDL pentru o găleată, o sticlă de vin, un peşte congelat, un milion de lei, plăcinte, cozonaci şi portocale“. „Acest spital funcţionează de peste 100 de ani. Nici măcar în perioada războaielor nu a fost desfiinţat. Nu este posibil ca astăzi să trăim vremuri mai grele ca în vreme de război. Aici ne-a adus Guvernul Boc. În acest moment, indiferent de culoare politică, ne unim eforturile pentru a salva spitalul. Alături de noi sunt oameni de la Chiojdeni, Jitia şi Vintileasca interesaţi de soarta spitalului. Împreună cu primarul de la Dumitreşti şi cu ceilalţi primari trebuie să găsim o soluţie să preluăm spitalul şi să nu îl pierdem. Am ajuns în această situaţie şi pentru că unii dintre noi, în ziua alegerilor, au pus ştampila pe PDL pentru o găleată, o sticlă de vin, un peşte congelat, un milion de lei, plăcinte, cozonaci şi portocale“, a spus Petrică Dogaru.
Actualul primar al comunei Dumitreşti, Crintea Sandu, le-a spus protestatarilor că trebuie făcut tot ce este posibil pentru ca un spital de care oamenii au nevoie şi în care au fost investiţi peste 7 milioane de lei să nu fie închis. „Nu putem concepe să mergem înainte fără acest spital. Nu avem nevoie de centru de bătrâni ci de unitate spita-licească. Cu aceste drumuri impracticabile oamenii vor muri până să ajungă la spital la Focşani. Este o crimă ceea ce vrea să facă guvernul pedelist. Nimeni în această ţară nu se mai gândeşte la noi. Ni s-a luat dreptul la tratament, deşi îl plătim lunar. Înaintaşii noştri au putut să aibă un spital cu 60 de paturi iar acuum ne distrug pedeliştii totul. În 1905 s-a înfiinţat spitalul acesta, era o cale ferată, era o fabrică şi se trăia bine. Acum ne-au mai rămas bisericile să ne rugăm şi cimitirele să le umplem cu morţi. La acest spital s-au cheltuit peste 7 milioane de lei şi nu vrem să-l pierdem pentru că este vital pentru oamenii de pe Valea Râmnicului“, a spus Crintea Sandu, primarul din Dumitreşti.

„PDL joacă ruleta rusească cu viaţa oamenilor“

Prezent la manifestaţie, deputatul PNL de Vrancea, liberalul Nini Săpunaru, a declarat că, în urmă cu câteva luni, prefectul şi camarila pedelistă se lăudau cu acest spital şi subliniau importanţa acestuia pentru zonă, pentru ca acum să-l desfiinţeze. „Ultima dată am fost cu Sorina Plăcintă şi prefectul judeţului care se lăudau câţi bani au investit aici şi că au terminat spitalul. Nu este admisibil ca un om de la Vintileasca să facă 100 de kilometri până la Focşani şi să nu aibă maşină să ajungă să-şi salveze copilul. Avem medici, aparatură medicală, clădiri reabilitate şi modernizate iar puterea pedelistă vrea să desfiinţeze spitalul. Totul e un joc, PDL joacă ruleta rusească cu viaţa oamenilor care au fost aduşi la sapă de lemn de un guvern incompetent“, a spus deputatul Nini Săpunaru.

„Cei care au decis să rămânem fără spital sunt nişte nenorociţi“

Alături de protestatari s-au aflat şi cadrele medicale, care susţin necesitatea menţinerii secţiei, dar şi autorităţile din cele patru comune. „Situaţia este dezastruoasă. Cred că este o manevră, deoarece la început prima decizie a fost alta, să rămânem la spitalul Dumbrăveni sau secţie exterioară a Spitalului Judeţean. Acum s-a stabilit că noi trebuie să fim azil de bătrâni, deşi avem o clădire nouă la standarde europene“, a spus asistenta medicală Elena Horeancă, din Dumitreşti.
Aceasta a fost susţinută şi de protestatari, care au spus că sunt condiţii mai bune decât la spitalul din Focşani. „Am copii mici şi vin aici la spital. Este de nota 10 situaţia de aici. De ce să fie desfiinţat spitalul, din cauza unor nenorociţi care ne-au adus la sapă de lemn şi ne-au sărăcit de nu mai avem ce mânca? Să se aleagă praful şi cenuşa de cei care au decis să ne distrugă desfiinţându-ne acest spital. Vrem să avem spitalul nostru pentru copiii noştri“, a spus Ionelia Dincă.

Spitalul din Dumitreşti deserveşte 16 sate şi a fost inaugurat în toamna anului trecut ca secţie exterioară a spitalului din Dumbrăveni. Are secţii de boli interne, pediatrie şi psihiatrie pediatrică. De asemenea, potri-vit deciziei Ministerului Sănătăţii, spitalul din Dumbrăveni ar urma să fie comasat cu Spitalul Judetean de Urgenţă din Focşani.

„Descentralizarea e „o mare bătaie de joc“

Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a declarat, la începutul acestei luni, că nu este de acord cu modalitatea prin care Ministerul Sănătăţii vrea să comaseze sau să reprofileze spitalele din ţară şi a precizat că descentralizarea sistemului sanitar reprezintă „o mare bătaie de joc“. „Vreau să exprim un protest din partea administraţiei publice judeţene cu privire la modul în care Guvernul şi Ministerul Sănătăţii au pus la punct o mare bătaie de joc în ceea ce priveşte descentralizarea sistemului sanitar. S-a dovedit foarte clar că noi, Consiliul Judeţean Vrancea, am avut dreptate atunci când am refuzat să preluăm spitalele fără a avea asigurate resurse“, a declarat, în cadrul şedinţei ordinare, Marian Oprişan. Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea a mai spus că nu mai este mult până la alegeri şi că spitalele închise acum vor fi redeschise de viitoarea guvernare. „Domnilor guvernanţi, vreau să vă transmit că nu mai este mult până la alegeri, iar după următoarele alegeri, indife-rent ce aţi face cu sănătatea oamenilor din judeţul Vrancea şi din România, noi le vom reda şi vom redeschide aceste unităţi spitaliceşti“, a afirmat Marian Oprişan.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Fratele lui Eminescu, comandant de subgarnizoana la Dumitresti

Matei Eminovici, fra-tele marelui poet national Mihai Eminescu, a fost capitan de subgarnizoana in comuna Dumitresti. Acest lucru este afirmat si intarit de binecunoscutul scriitor Constantin Marafet din Rimnicu Sarat. Marafet scrie in lucrarea sa, „Rimnicenii au mai saracit cu o legenda“, faptul ca dupa destramarea fostului judet Rimnicu Sarat, Matei Eminovici a trecut in zona judetului Vrancea. Cons-tantin Marafet ne-a declarat ca marturie pentru cele spuse de el stau inscrierile care au fost pu-blicate in revista „Gazeta sateanului“ editata de C.C. Datculescu, una dintre aparitiile vremii cu viata cea mai lunga, 1884-1904. Era singura revista color din Romania, scoasa la Rimnicu Sarat si la care colaborau Artur Gorovici, Sofia Nadejde dar si Alexandru Vlahuta, George Cosbuc, St. O. Iosif. În publicatie, Cons-tantin Dobrogeanu Gherea semneaza sinteza, „Taranul in literatura romana“, iar I.L. Caragiale este prezent cu cinci dintre nuvelele sale importante: „Canuta, om sucit!“, „La hanul lui Minjoala“, „La conac“, „În vreme de razboi“ si „Doua loturi“. „Era singura revista color din Romania. În aceasta revista au fost publicate transcrieri ale unor adrese de la Dumitresti, acolo unde era comandant Matei Eminovici si trimise la garnizoana care era la Rimnicu Sarat. Erau niste raportari de uz intern ale armatei, care au fost descoperite de C.C. Datculescu si care le-a dat publicitatii tocmai pentru a se vedea legaturile de singe dintre Matei Eminovici si marele poet national Mihai Eminescu“, a declarat scriitorul rimnicean Constantin Marafet. Acesta a adaugat ca a facut la rindul sau citeva cercetari pentru a vedea cit de strinse au fost relatiile dintre comandantul de osti Matei Emino-vici si poetul Mihai Eminescu. Astfel, Marafet a descoperit ca timp de aproape 15 ani, Matei Eminovici a condus ostile de la Dumitresti. „Din cite cunosc, Matei Eminovici a stat comandant la Dumitresti mai bine de 15 ani. Nu am facut o biografie a lui in detaliu, pentru ca nu m-a interesat in mod deosebit. Eu voiam sa vad legatura de singe a lui Matei Eminovici cu poetul nostru national. M-a interesat si am studiat cu atentie despre acest lucu. Din pacate sint foarte putine date. Matei Eminovici a fost comandant de osti la Dumitresti, in fostul judet de atunci Rimnicu Sarat, in perioada 1870-1885, cam in jur de 15 ani“, a mai precizat Constantin Marafet.

Mihai Eminescu a trecut pe la Dumitresti

De asemenea, legaturile dintre Matei Eminovici si fratele sau Mihai Eminescu nu se opresc aici. Cei doi aveau relatii destul de bune si in drumul sau de la Iasi la Bucuresti si invers, poetul Mihai Eminescu a trecut de mai multe ori pe la Dumitresti, acolo unde Matei era comandant de osti. „În drumul lui de la Iasi spre Bucuresti, Mihai Eminescu ar fi trebuit sa treaca pe la Rimnicu Sarat avind in vedere ca era poarta Moldovei. Mai ales ca aici era vama. Multi s-au intrebat de ce nu s-a oprit niciodata Eminescu la Rimnicu Sarat si pe buna dreptate, insa fratele lui era comandant la Dumitresti. Daca e sa vorbim, ar fi fost de ocolit o distanta de 20 de kilometri pina la Dumitresti“, a mai precizat Constantin Marafet. Localnicii din Dumitresti din zilele noastre nu au auzit niciodata ca atit marele poet Mihai Eminescu, cit si fratele acestuia, capitanul Matei Eminovici, au trecut pe acolo, iar cel din urma chiar a stat vreo 15 ani. „Nu am auzit de asa ceva pina acum. Am mai studiat ceva pina acum, dar de faptul ca Matei, fratele lui Eminescu a fost capitan la Dumitresti, chiar ca nu stiu“, a spus un localnic din Dumitresti. La rindul sau, Nicolae Giurca, cunoscutul profesor de limba romana, autor a doua monografii ale scolii si comunei Dumitresti a precizat ca nici el nu are cunostinta de acest lucru. „Nu stiam de acest lucru. Eu am scoase pina acum doua monografii, respectiv a scolii si a comunei. Nu am gasit ceva legat de acest lucru, dar orice este posibil. Trebuie sa vedem despre ce este vorba exact. În acest caz este pentru noi o carte de vizita de nota 10“, a declarat profesorul Nicolae Giurca. În schimb un profesor de la Dumitresti a aflat in urma cu doi ani de la Constantin Marafet despre istoria fratilor Eminovici la Dumitresti. „Am aflat la o discutie cu scriitorul Constantin Marafet la o lansare de carte in urma cu aproximativ doi ani de faptul ca fratele lui Eminescu a fost capitan de jandarmi la Dumitresti. Acest lucru nu face altceva decit sa faca cinste comunei, ca un frate al poetului si-a petrecut o parte din viata pe aceste meleaguri. Informatiile sint putine si foarte greu de gasit, insa sint si oameni care depun eforturi pentru a scoate la lumina adevarata istorie a localitatii“, a declarat profesorul Marian Galoiu.

Comuna Dumitresti-Judetul Vrancea

ASEZARE

Comuna Dumitresti este asezatã pe cursul mediu al râului Râmnicu Sãrat, într-o depresiune subcarpaticã care poartã acelasi nume, situatã în zona de sud a judetului Vrancea la hotarul cu judetul Buzãu
Comunele învecinate sunt: Chiojdeni la nord-est; Gura Calitei la nord ; la est comuna Bordesti, iar la sud, sud-vest comuna Buda, judetul Buzãu . Toate aceste comune au apartinut fostului judet Râmnicu Sãrat , iar o parte din ele au fost sub administratia " Plãsii Dumitresti'', (numitã în sec. al XIX-lea Plaiul Râmnicului) lor adãugânduli-se si comunele Jitia, Vintileasca si Bisoca în nord, Plesesti; Dãnulesti, precum si Valea Salciei în sud , acestea apartinând acum judetului Buzãu.  

CADRUL NATURAL

Aspectul reliefului este foarte variat. Dupã modul de dezvoltare în profil transversal se pot diferentia: vãi în formã de "V" îndeosebi în partea de nord-vest a comunei, în bazinul Motnãului; culoare de vale (Valea Râmnicului) cu luncã si terase; vãi în formã de "V" deschis în partea de nord-est a comunei; vãi torentiale ce fragmenteazã versantii vãilor principale.

Depresiunea Dumitresti face parte din unitatea deluroasã pericarpaticã ce s-a sedimentat în cadrul avanfosei, schitatã începând cu miocenul , în cadrul unitãtii tectonice a depresiunilor pericarpatice. Potrivit cu istoria lor geologicã, terenurile comunei sunt de origine sedimentarã, aceasta datoritã faptului cã suprafata corespunde cu ariile unor foste bazine sedimentare care s-au succedat în timp si în care s-au depus sedimente marine, lacustre, fluvio-lacustre si continentale. În partea de sud Dealul Cãpãtânii (592m) este sculptat în straturile monoclinului pliocen si în cele ale cuverturii de pietrisuri, nisipuri si argile apartinând pleistocenului inferior. Dealurile mai putin înalte care alcãtuiesc teritoriul comunei sunt sculptate în gresii, argile, argile nisipoase si nisipuri. Spre nord în apropierea dealuriloe Gârbova si Dealu Rosu urmeazã o fâsie alcãtuitã din gresii, marne si sisturi argiloase.

HIDROGRAFIA

Raportatã la sistemul de hidrografie, comuna Dumitresti se aflã cu o suprafatã de peste 60% în bazinul hidrografic al râului Râmnicu Sãrat, exceptie fãcând partea de nord-est a comunei care face parte din bazinul hidrografic al râului Râmna.Din bazinul râului Râmnicu Sãrat mai face parte si râul Motnãu cu o suprafatã a bazinului de 56 Kmp. Acest râu este al doilea ca importantã, dar primul în ceea ce priveste lungimea pe teritoriul comunei cu o lungime de aproximativ 18 Km. fiind singurul râu care curge aproape în întregime pe teritoriul comunei si se varsã în Râmnicu Sãrat în apropierea centrului administrativ. Râul Râmnicu Sãrat îsi are izvoarele în apropierea vârfului Furu Mare (1415 m). Suprafata totalã a bazinului este de 1010 Kmp din care circa 40% in cadrul judetului Vrancea si o lungime totalã de 123 Km.

CLIMA

Situatã teritorial la 45*34' latitudine nordicã comuna Dumitresti se aflã în întregime în zona temperatã , iar dispunerea reliefului judetului în trepte de la vest cãtre est deschide larg spatiul influientelor est continentale. Toamna se caracterizeazã prin invazia de aer oceanic,umed si cald , care determinã o vreme caldã si umedã. Iarna, datoritã invaziei de aer arctic vremea este rece si uscatã cu temperaturi de pânã la minus 20 de grade. Primãvara , stabilirea aerului cald tropical deasupra M. Mediterane determinã timp frumos si cãlduros, fãrã precipitatii si cu vânt slab. Vara temperatura este cãlduroasã si cu umiditate relativ scãzutã.

FLORA

Fiind o depresiune din interiorul subcarpatilor aici este caracteristic etajul pãdurilor de foioase. În Enciclopedia Geograficã a României, pentru zona sud-esticã a comunei nu sunt mentionate decât pãdurile de fag în amestec cu carpenul, culturi agricole si pajisti secundare, precum si vegetatia de luncã în lunca Râmnicului Sãrat. În realitate varietatea speciilor de arbori este mult mai mare. De exemplu în zona Dealului Cãpãtânii si în împrejurimi nu existã sectoare alcãtuite numai din fag si carpen sau numai dintr-o singurã specie de arbori, ci un amestec de specii foarte variate. Alãturi de fag si carpen se mai întâlnesc si alte specii ca plopul, stejarul, teiul, ulmul, artarul, jugastrul sau frasinul. Alãturi de acestea au pãtruns si s-au adaptat si câteva specii submediteraneene ca scumpia si mojdreanul. În partea nordicã si nord-vesticã a comunei, datoritã reliefului mai înalt (peste 900 m. în Dealul Rosu si Gârbova ) vegetatia se schimbã simtitor aici fiind prezente pãdurile de fag în amestec cu rãsinoase (brad, pin, molid ) alãturi de care se întâlnrsc si alte specii de foioase. Vegetatia de luncã este prezentã, dar sãracã în specii datoritã faptului cã apa râului Râmnicu Sãrat contine o mare cantitate de sare dupã cum o aratã si numele, exceptie fãcând Motnãul , râu cu apã dulce si unde specia predominantã este arinul.

FAUNA

Elementele faunei s-au asociat în complexe care ocupã terenurile corespunzãtoare din punct de vedere al conditiilor climatice, proprietãtilor solului si particularitãtii învelisului vegetal. Aceste complexe ale faunei au o repartitie în altitudine corespunzãtoare ,în general, repartitiei vegetatiei.Pe teritoriul comunei existã numeroase specii de animale , unele dintre ele pãtrunzând aici din silvostepã, printre acestea numãrându-se iepurele si popândãul

Din etajul coniferelor pãtrund pe teritoriul comunei din când în cândursi si râsi care atacã animalele domestice si uneori chiar oamenii. Pe tot teritoriul comunei pot fi întâlnite cãprioarele, iar în parte de nord cerbul. Animalele de pradã si în special lupii sunt prezenti în toate pãdurile din cadrul comunei, prezenta lor fãcându-se simtitã mai ales iarna când atacã gospodãriile izolate.

Dumitresti-Judetu Vrancea

JUDETUL VRANCEA

DUMITRESTI