Se afișează postările cu eticheta comuna tulnici. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta comuna tulnici. Afișați toate postările

Copil mort în ambulanţă-Martie 2011

Spitalului Comunal din Vidra, deşi personalul medical a făcut tot ce s-a putut pentru a-i salva viaţa. Potrivit managerului Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Vrancea, medicul Cristian Onia, echipajul medical a fost solicitat de o vecină, care a zis că tânărul acuza ameţeli şi dureri abdominale. Când ambulanţa a ajuns la faţa locului, situaţia era mult mai gravă, adolescentul fiind în stare de şoc. „În momentul în care s-a sunat la 112, persoana respectivă a zis ceva foarte vag despre starea pacientului, cum că ar avea ameţeli şi dureri de burtă. Imediat s-a deplasat la faţa locului un echipaj, iar asistenta a constatat că situaţia era mult mai gravă decât se prezentase iniţial, aşa că a luat decizia ca pacientul să fie transportat la cea mai apropiată unitate spitalicească, respectiv spitalul din Vidra “, a declarat medicul Cristian Onia. De asemenea, managerul SAJ a mai precizat că echipajul a fost nevoit să meargă pe jos pentru a transporta pacientul, din cauza drumului impracticabil. „După ce pacientul a fost adus la maşină, el a intrat în stop cardio respirator, iar personalul medical a început manevrele de resuscitare. În acelaşi timp, medicul de gardă de la Focşani a plecat spre spitalul din Vidra. Manevrele de resuscitare au continuat până la Vidra, în momentul în care medicul a spus că e prea târziu şi a constatat decesul copilului“, a mai adăugat medicul Cristian Onia.

Neglijenţa familiei, o posibilă cauză

Potrivit unor surse neoficiale, adolescentul s-a lovit la săniuş, suferind o peritonită care s-a generalizat, provocând o septicemie. Provenind dintr-o familie săracă, cu mulţi copii, mama acestuia nu a cerut niciun ajutor medical avizat timp de trei zile de la accidentare, lucru care i-a fost fatal adolescentului. Cadavrul acestuia a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală Vrancea, în vederea efectuării necropsiei, care va stabili cu exactitate cauzele decesului. „La data de 9 martie , ora 16.15, poliţiştii din Vidra, au fost sesizaţi telefonic de către un reprezentant al Spitalului Comunal Vidra, despre faptul că G. L., de 15 ani, din comuna Tulnici, sat Coza, judeţul Vrancea, a decedat în ambulanţa din cadrul Spitalului Comunal Vidra, în punctul Câmpul Bârseştiului, de pe raza comunei Bârseşti. În ambulanţă, asistenta de serviciu a încercat să-i acorde îngrijiri medicale băiatului dar nu s-a mai putut face nimic. Cadavrul a fost transportat la SML Vrancea, în vederea efectuării necropsiei. În funcţie de rezultatele acesteia se vor dispune măsurile legale“, a precizat inspectorul Bogdan Toader, purtătorul de cuvânt al IPJ Vrancea. Localnicii spun că familia băiatului este urmărită de ghinion. Potrivit acestora, în urmă cu ceva timp, tatăl copilului s-ar fi spânzurat iar unul dintre fraţi ar fi la închisoare.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Primarul Aguridă, mort în accident-Martie 2011


Vasile Aguridă, primarul comunei Tulnici, şi-a pierdut viaţa într-un accident de maşină petrecut, ieri dimineaţă, pe raza localităţii Lepşa. Din primele cercetări rezultă că la producerea accidentului ar fi putut sta un infarct sau atac cerebral, pe care edilul l-ar fi făcut în timp ce se afla la volanul maşinii sale. Acesta a pierdut controlul volanului şi s-a răsturnat în albia superioară a râului Putna, de la o înălţime de şapte metri. Nu există alte victime şi nici martori la producerea accidentului. Vasile Aguridă era membru PSD din 1998, primar al comunei Tulnici din anul 2000. Vestea decesului edilului din Tulnici a şocat comunitatea pe care o reprezenta. Oamenii spun la unison că „era cel mai bun primar, care ajuta pe toată lumea“ şi susţin că „nu vom mai avea niciodată un astfel de primar“.

Primarul comunei vrâncene Tul-nici, Vasile Aguridă, a murit, marţi dimineaţă, după ce a pierdut controlul maşinii pe care o conducea şi a căzut în albia unui pârâu de la aproape şapte metri, în punctul cunoscut sub numele de Ciuta. Din primele informaţii furnizate de Poliţie, primarul localităţii vrâncene era singur în maşină. Poliţiştii aşteaptă rezultatele necropsiei pentru a stabili cauzele care au dus la deces. Se pare că Vasile Aguridă ar fi suferit un infarct ori un accident vascular, fiind cunoscut cu afecţiuni cronice cardiace.
„În urma cercetărilor efectuate la faţa locului a reieşit că Vasile Aguridă, în timp ce se deplasa cu un autoturism marca Mercedes, pe fondul oboselii la volan sau a unei afecţiuni medicale, a părăsit sensul de mers şi s-a răsturnat cu maşina în albia râului Putna. În urma accidentului a rezultat decesul conducătorului auto. În urma necropsiei se va stabili cu exactitate dacă decesul a survenit în urma leziunilor suferite sau dacă a fost vorba de o problemă medicală“, a precizat comisarul şef Alexandru Cara, din cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere.
Localnicii spun că Vasile Aguridă ar mai fi trăit cîteva minute după producerea accidentului, timp în care la faţa locului a ajuns medicul din comună. Acesta însă nu a mai avut cum să îl salveze iar medicii de la Ambulanţă au constatat decesul.

„A ajutat şi săracii şi bogaţii“

Vestea decesului edilului din Tulnici a şocat comunitatea pe care o reprezenta. Toţi oamenii spun la unison că „era cel mai bun primar, omul care ajuta pe toată lumea şi că nu vom mai avea niciodată un astfel de primar“. Viceprimarul Ion Buture, cel care a lucrat direct cu primarul Vasile Aguridă, în ultimii zece ani, spune că Tulniciul a pierdut „cel mai bun şi cel mai generos om“. „Era un om extraordinar care a ajutat pe toată lumea indiferent că era vorba de înmormântare sau botez. Era generos, serios, disciplinat, ordonat şi am avut de învăţat foarte multe lucruri de la el. Am pierdut un prieten şi un frate. Nici nu pot exprima în cuvinte ceea ce simt. Era un om drept şi integru căruia nu puteai să-i reproşezi nimic. Dumnezeu să-l ierte!“, a spus îndurerat Ion Buture, viceprimarul comunei.
Oamenii ieşiţi pe la porţi ne-au spus că nu există o altă persoană care să aibă calităţile lui Aguridă şi care să reprezinte destinele acestei comunităţi. „A fost un exemplu de primar şi nu cred că se mai naşte un om ca el la noi în comună. Era un om deosebit care ajuta pe toată lumea. Ne pare tare rău de ceea ce s-a întâmplat cu domnul primar. Era tânăr şi mai avea multe de făcut“, a spus Maria Olteanu, din Tulnici.
Măriuţa Sfârlea ne-a povestit că cel care le reprezenta interesele era un om integru şi capabil care nu ar fi trebuit să moară acum. „Încă nu ne vine să credem. Domnul primar nu trebuia să moară pentru că mai avea multe de făcut şi pentru că era un om foarte bun. A ajutat şi săracii şi bogaţii şi niciodată nu a avut pretenţii să primească înapoi ceea ce a dat“, a spus Măriuţa Sfârlea.

Dezvoltarea comunei Tulnici, legată de numele Aguridă

Vasile Aguridă era primar de 10 ani în comuna Tulnici, perioadă în care a reuşit să facă lucruri la care oamenii nici nu visau înainte. A reabilitat toate drumurile comunale, a asfaltat un drum comunal, a reconstruit sau reabilitat şcolile din Tul-nici, a construit „mai mult din banii săi“ grădiniţele din Tulnici şi Coza. Viceprimarul Ion Buture a amintit şi de proiectele aflate în derulare sau pe care Vasile Aguridă le pregătea pentru anii următori. „Alimentarea cu apă este o investiţie de 70 mi-liarde lei vechi. Aici este vorba de peste 30 de kilometri de reţea. Proiectul cu canalizarea este rea-lizat în proporţie de 70% iar aici intră şi staţia de epurare, investiţia fiind de 40 miliarde lei vechi. A mai fost făcut un pod peste pârâul Coza, s-au făcut diguri de protecţie. De asemenea, la Lepşa s-a făcut canalizarea, urma să se rea-lizeze alimentarea cu apă. Au fost modernizate şcolile, reconstruite două grădiniţe din Tulnici şi Coza la care a dat mulţi bani din buzunarul propriu. A modernizat primăria. Au fost asfaltate şi balastate drumurile dar cel mai important este faptul că oamenii şi-au primit pădurile“, a spus Ion Buture.

„Era Ştefan cel Mare al Vrancei“

Una din cele mai mari realizări ale sale pentru comunitatea pe care o reprezenta a fost reînfiinţarea Obştii de Moşneni Tulnici, dar şi a Obştii Coza. Numai Obştea de Moşneni Tulnici deţine în proprietate peste 14 mii de hectare de pădure, administrată de Ocolul Silvic Privat Tulnici, înfiinţat tot de primarul Vasile Aguridă. Viceprimarul Ion Buture spune că Vasile Aguridă era „un fel de Ştefan cel Mare al Vrancei“, persoana care s-a luptat ca pădurile obştenilor să redevină proprietatea lor. „Domnul primar Aguridă era un fel de Ştefan cel Mare al Vrancei. S-a luptat pentru munţii şi pădurile noastre şi a câştigat de fiecare dată. Una din cele mai mari realizări ale sale pentru comunitatea pe care o reprezenta a fost înfiinţarea Obştii de Moşneni Tulnici, dar şi a Obştii Coza“, a susţi-nut viceprimarul Ion Buture.
În urma demersurilor legale făcute de primarul Vasile Aguridă, Obştea de Moşneni Tulnici a câştigat peste 4000 de hectare de pădure care erau revendicate de proprietarii de păduri din Covasna.
Procesul a durat mai mulţi ani şi a urmat toate procedurile de judecată ajungînd până la Curtea de Apel Constanţa. Obştenii din Tulnici au prezentat inclusiv documente istorice, din secolul XV, semnate de Ştefan cel Mare, care dădea pădurile locuitorilor acestei zone, ca răsplată pentru că au luptat alături de el, împotriva turcilor.

„S-a stins cel mai bun crai al munţilor“

Vestea morţii primarului din Tul-nici i-a surprins pe edilii de pe Valea Putnei. Primarul din Negrileşti, Ion Văsuianu, ne-a spus că pentru el a fost un şoc foarte puternic. „Relaţiile dintre noi erau bune iar vestea morţii sale pentru mine a fost un şoc foarte puternic. Era un om muncitor care s-a realizat pe munca lui. Era tânăr şi ar fi mai avut multe de făcut. Ne pare rău de ceea ce i s-a întâmplat şi Dumnezeu să-l ierte!“, a spus Ion Văsuianu.
Şi primarul din Bârseşti a avut numai cuvinte de laudă despre cole-gul său de breaslă. „Primarul Vasile Aguridă a fost un bun coleg. S-a stins cel mai bun crai al munţilor.
Aveam un respect deosebit pentru el ca om, ca tată, ca primar şi ca locuitor al acestui judeţ. Păcat că a plecat dintre noi aşa de repede. Dumnezeu să-l ierte!“, a precizat Costică Hârşu, primarul din Bârseşti.

Născut pe data de 17 decembrie 1950, Vasile Aguridă abia împlinise 60 de ani, era membru PSD din 1998, primar al comunei Tulnici din anul 2000 şi se afla la cel de-al treilea mandat.
Colectivul „Monitorului de Vrancea“ este alături de familia îndurerată şi greu încercată de pierderea incomensurabilă şi iremediabilă a celui care a fost stâlpul familiei dar şi stâlpul comunităţii din Tulnici, primarul Vasile Aguridă. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

„Golul lăsat în sufletul meu nu va putea fi umplut niciodată“

Preşedintele Consiliului Judeţean, Marian Oprişan, ne-a spus că a pierdut „un bun prieten pe care te puteai baza la bine şi la rău“. „Sunt şocat şi nu îmi vine să cred nici acum că Vasile Aguridă nu mai este printre noi. A fost un om drept, bătăios când era vorba de drepturile oamenilor din Tulnici. Dacă cineva avea vreo problemă putea apela la Vasile Aguridă, căci omul acesta era darnic, milos şi sărea în ajutorul tuturor. Mai avea multe de făcut pentru oamenii comunei Tulnici, multe proiecte iniţiate de el fiind în derulare. Mai avea multe de oferit şi în calitate de prieten, de soţ, de tată însă, din păcate, firul vieţii i s-a întrerupt la numai 60 de ani împliniţi în urmă cu câteva luni. Golul lăsat în sufletul meu şi cred, al multor vrânceni, nu va putea fi umplut niciodată. Dumnezeu să-l ierte şi să aibă în pază sufletul său“, a afirmat Marian Oprisan.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Seismicitate Judetul Vrancea

Teritoriul judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din Romania. Raspandirea focarelor de cutremure pune in evidenta existenta a doua zone: prima in trunchiul Vrancioaia - Tulnici - Soveja, unde se produc cutremure la adancimi intre 80 si 160 km, legata de curbura arcului carpatic, si a doua, in regiunea de campie dintre Ramnicu Sarat, Marasesti si Tecuci, cu cutremure mai putin adanci. Seismele din Vrancea au origine tectonica, fiind provocate de deplasarile blocurilor scoartei sau ale partii superioare a invelisului in lungul unor falii formate anterior sau de-a lungul unora foarte adanci.

Tulnici



Are 40 de kilometri de la intrarea in satul principal Tulinci pana la iesirea prin Gresu, spre Ojdula, de-a lungul soselei DN 2D, drum care face legatura intre Constanta si Brasov prin Focsani si Targu Secuiesc.
Numara patru sate – Tulnici, Lepsa, Gresu si Coza - care se intind pe o suprafata de peste 30.000 de hectare si are o populatie de circa 4000 de locuitori.
Localitatea Tulnici, cu statiunile montane Lepsa si Gresu, se afla in mijlocul Parcului Natural Putna, care se intinde pe 40.000 de hectare. In acest parc sunt incluse rezervatiile naturale de importanta nationala si mondiala Cheile Tisitei – floristica si faunistica, Lepsulet – dendrologica, Lepsa, Cascada Putnei, dar si Galaciuc, unde exista singura rezervatie de "pin silvestru pe soluri sarace" din intreaga Europa. In mijlocul rezervatiei de pin silvestru se afla amplasata si tabara de copii, unde in fiecare vara se organizeaza tabara si Concursul National de Informatica pentru elevi. In zonele de pe vaile Putnei, Lepsei sau Lepsuletului s-au construit in ultimii 17 ani circa 1000 de case de vacanta, proprietarii fiind vranceni, tulceni, braileni, galateni, buzoieni, constanteni sau bucuresteni. "Speram sa finalizam aductiunea cu apa pentru Tulnici, Lepsa si Coza pana la mijlocul anului viitor, lucrare in valoare de 3 milioane de euro. De asemenea, am demarat un alt proiect in valoare de un milion de euro pentru introducerea canalizarii si construirea unei statii de epurare pentru satele Tulnici si Coza. In acest moment avem proiecte in derulare in valoare de peste 5 milioane de euro", a declarat primarul din Tulnici, Vasile Agurida, scriitorul autodidact din Muntii Vrancei.

Muntele Furu, castigat dupa patru ani de procese
Dupa aproximativ patru ani de procese, Muntele Furu, care cuprinde o suprafata impadurita de circa 4.000 ha, a fost castigat si in instanta de catre obstenii din Tulnici. Astfel, urmasii lui stefan Cel Mare au redobandit dupa 500 de ani dreptul de proprietate asupra Muntelui Furu, lasat mostenire prin ucaz fiilor babei Vrancioaia de insusi marele domnitor al Moldovei. Procesul a durat 4 ani si doua luni, Obstea Tulnici fiind actionata in instanta de catre composesoratul Nagyasasspor-Ghelnita din judetul Covasna inca din anul 1998 pe motiv ca suprafata de 4.000 hectare de vegetatie forestiera de pe Muntele Furu le-ar apartine inca de pe vremea Imperiului Habsburgic. In replica, Obstea Tulnici a prezentat instantei de judecata un document istoric numit "Ucaz de danie", care dateaza de pe vremea domniei lui stefan cel Mare. "Ucazul" statueaza proprietatea fiilor legendarei babe Vrancioaia asupra muntelui ca rasplata pentru faptele de arme ale celor 7 voinici vranceni alaturi de oastea lui stefan impotriva navalitorilor turci. Nemultumiti de sentintele instantelor din Focsani, covasnenii din composesoratul Nagyasasspor-Ghelnita au cerut stramutarea procesului, care s-a derulat ulterior la Harsova si Constanta. Prin hotarare definitiva si irevocabila, Curtea de Apel Constanta a statuat dupa 500 de ani, de la prima improprietarire, dreptul obstenilor din Tulnici asupra muntelui primit prin "Ucaz de danie" de la domnitorul stefan cel Mare. De asemenea, obstenii din Tulnici au mai prezentat instantei de judecata pe parcursul procesului si un document emis la 1735, de catre Grigore Ghica Voievod, care a intarit dreptul de proprietate al vrancenilor asupra padurilor din Muntii Vrancei, incepand de la culmile Muntilor Vrancei cum se scurg apele spre Moldova. "Noi am mai prezentat la judecata si documentul Asezamantul Obstii Tulnici, precum si actul de fundamentare a Marii Unitati Forestiere Putna, infiintata in 1950 si care a preluat padurile de la obste, in care se arata clar suprafetele si vecinii. Toate aceste acte dovedesc modul originar de dobandire a dreptului de proprietate pe care il are Obstea Tulnici pe padurile solicitate de proprietarii de paduri din Covasna. Instantele de judecata au stabilit ca aceste documente istorice au o valoare probatorie mai mare decat un extras de carte funciara, prezentat de proprietarii din Covasna", a declarat primarul Vasile Agurida.

Manastirea Lepsa – transformata in grajd de animale
Pe malul raului Putna, in aval de varsarea Lepsuletului, o manastire de o frumusete aparte il indeamna pe turist sa-i calce pragul, sa aprinda o lumanare in amintirea celor care nu mai sunt, dar si sa admire curtea plina de flori ingrijite de maicutele pastorite de maica stavrofora Mihaela. Parintele Arsenie, care slujeste in sfantul altar, ne-a povestit trista istorie a Manastirii Lepsa. "Istoria manastirii a inceput in anul 1774, cand un ucenic al cuviosului Paisie de la Neamt, monahul Kipsa, a hotarat sa infiinteze un locas de inchinaciune pe malul Putnei, intr-un loc greu accesibil mirenilor si in care calugarii sa se roage Celui de Sus", a precizat monahul Arsenie. De pe la 1890 si pana la anul 1929 la Manastirea Lepsa a functionat si un centru de ingrijire a bolnavilor. Anul 1929 a reprezentat o mare cumpana pentru fratii din manastire, deoarece un incendiu devastator a izbucnit aici. Biserica si celelalte constructii au fost distruse. Toate sfintele icoane au pierit in mijlocul flacarilor, cu exceptia a doua dintre ele, icoana Sfantului Nicolae, pictata in secolul al XVII-lea, si icoana Mantuitorului Iisus Hristos, ce se aflau in chilia staretului si ca prin miracol au scapat nevatamate. Avea mai apoi sa vina neagra urgie a comunismului. Tovarasii au hotarat la 1959 sa termine odata pentru totdeauna cu "obscurantismul" care domnea in Muntii Vrancei, distrugand unele dintre icoane si odajdii. Maicile au fost date afara, in manastire fiind organizat "un eficient grajd" al Gospodariei Colective. La inceputul anului 1990 maica schimonaha Gabriela avea sa reia traditia intrerupta la anul 1959.

Comuna Tulnici-Judetul Vrancea

COMUNA TULNICI
Tulnici este o localitate în judeţul Vrancea, Moldova, România, aflată în zona munţilor Vrancei. Numără patru sate aflate în administraţie – Tulnici, Lepşa, Greşu şi Coza - care se întind pe o suprafaţă de peste 30.000 de hectare. Localitatea Tulnici, cu staţiunile montane Lepşa şi Greşu, se află în mijlocul Parcului Natural Putna, care se întinde pe 40.000 de hectare. Comuna este situată la o altitudine de 480 m deasupra nivelului mării la poalele munţilor Vrancei.
În Parcul Natural Putna sunt incluse rezervaţiile naturale de importanţă naţională şi mondială Cheile Tişiţei – floristică şi faunistică, Lepsuleţ – dendrologică, Lepşa, Cascada Putnei, dar şi Galaciuc, unde există singura rezervaţie de "pin silvestru pe soluri sărace" din întreaga Europă. În Tulnici se află un observator seismic.
Istoric:
Comuna Tulnici este atestată documentar în anul 1466. Se poate spune că nimic din ceea ce este vrâncean nu este străin Tulniciului, tot aşa cum tot ceea ce este tulnicean poartă pecetea specificului vrâncean. Geografia, cadrul natural, descrierea monografică a satelor componente comunei Tulnici, populaţia, viaţa spirituală, aşezămintele monahale, instituţiile publice, listele celor căzuţi la datorie în războaiele secolului trecut, portretele unor oameni peste numele cărora "ar fi nedrept să se aştearnă uitarea" – acestea sunt punctele de reper ale monografiei comunei Tulnici.
Resurse Locale:
Observatorul Tulnici are coordonatele geografice: j = 45055 14 şi l = 2604 15. El este situat pe terasa stângă a râului Putna, din Tulnici, în apropierea limitei sudice a frontului de convergenţă carpatică şi al sistemelor cutate din foreland-ul zonei de curbură a Carpaţilor Estici, cu foredeep-ul Depresiunii Focşani. El se află în nord-estul zonei seismogene Vrancea caracterizată prin mişcări crustale semnificative, recente, cu ridicări (25 mm/an) şi coborâri de blocuri (3 mm/an) şi o intensă activitate seismică normală şi intermediară, cu un volum seismogenic lateral limitat (70x30x200 km), puternic înclinat spre nord-vest.
În zona Tulnici sunt prezente, în special, depozite sedimentare de molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) şi medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400 m) - cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focşani. Cuvertura menţionată cuprinde depozite de molasă miocen superioare - pleistocen inferioare (cca 10 km), formate într-un regim susţinut de subsidenţă întreţinut de fracturi profunde cu orientări NV-SE şi NE-SV, restul, de cca 4–5 km, revenind intervalului miocen inferior-carbonifer.Aparatura este montată într-o cabană mică, la subsolul căreia sunt amplasate, pe piloni de beton, un gravimetru de observator GS11 BN precum şi 2 terminale ale clinometrelor cu lichid: terminalul W al clinometrului E-W şi terminalul N al clinometrului N-S. Celelalte 2 terminale sunt amplasate în exterior, în cavităţi special amenajate la o adâncime de 1,5 m sub pământ. 
Înregistrările continue se efectuează digital pe o aparatură construită în Institut, cu o rezoluţie de 12 biţi, valorile fiind mediate pe intervale de 1 minut. Pe înregistrări se observă o puternică influenţă a factorilor perturbanţi de suprafaţă, ridicând astfel o problemă delicată a separării lor de mişcările datorate factorilor de adâncime.
Tradiţii

Situată la poalele munţilor Vrancei, Tulnici are case construite din bârne în stil tradiţional acoperite cu şindrilă, cu interioare împodobite de ţesături colorate.
Cultura:
După Vidra-Poarta Vrancei, în amonte pe Putna ni se arată prima localitate din cele şapte care au aparţinut fiilor "Babei" Vrâncioaia - Tulnici. Aşezare care iese din canoanele monografiei clasice mai întâi prin forţa evocării care se află în pana prozatorului. Scrierile despre traseele transhumanţei dau seama şi amplitudinea imaginilor rechemate din trecut. Turmele transilvane de oi, de exemplu, în drumul lor spre Deltă sau Balta Brăilei, se scurgeau pe traseul Lepşa – Tulnici – Bârseşti – Valea Sării – Colacul – Vidra – Focşani. Un alt traseu al lor spre Vidra era pe Valea Narujei, apoi pe Valea Putnei, prin Valea Sării, Colacu şi Vidra.
Scriitorul Ion Diaconu, un savant născut prin părţile locului, a luptat pe toate căile să pună în valoare comoara spirituală a Vrancei prin ştiinţa plasării nucleului de coagulare în biografia figurii evocate. Din lucrările sale se degajă un vădit ataşament vrâncean, strunit bine de rigoarea ştiintifică. Si iconografia cu totul exceptională (prin diversitate, cantitate şi valoare documentară) are drept ţintă, cel mai adesea, oamenii care au fost, iluştri anonimi care au dat fiinţă unui loc binecuvântat de Dumnezeu.
Turism:
Păstrăvăria Lepşa

Dacă vreţi să gustaţi din specialităţile locului, vă recomandăm să încercaţi preparatele din păstrăv. Păstrăvăria Lepşa din apropiere aprovizionează restaurantele cu peşte proaspăt, iar bucătarii se pricep să-l pregătească de minune.
Tabăra pentru elevi

Lângă Tulnici, la Galaciuc există o tabără pentru elevi, situată la circa 700 de metri altitudine, într-o pădure de brad. De aici se pot vedea cinci din cele şapte sate întemeiate de feciorii Tudorei Vrâncioaia
Cascada Putnei

Nu departe de Lepşa se află Cascada Putnei, o bijuterie naturală în miniatură, declarată tot rezervaţie şi protejată de lege. Ca să ajungeţi aici, va trebui să coborâţi nişte scări de piatră încadrate de balustrade. Cascada are circa 80 de metri lungime, iar lacul în care se strânge apa are o adâncime de aproximativ 12 metri.
Mânăstirea Lepşa

În apropiere se află mănăstirea Lepşa care a fost înfiinţată în 1869, dărâmată în 1927 şi refăcută, din lemn în 1936. Pe malul râului Putna, în aval de vărsarea Lepşuleţului, o mănăstire de o frumuseţe aparte îl îndeamnă pe turist să-i calce pragul, să aprindă o lumânare în amintirea celor care nu mai sunt, dar şi să admire curtea plină de flori.
Localizare:
Regiune: Terasele Putnei 
Judeţ: Vrancea
Cel mai apropiat oraş: Focsani

Modalităţi de acces: 

Pe DN 2D care face legătura între Constanţa şi Braşov prin Focşani şi Târgu Secuiesc












Parteneri

ClickLink.ro Blog

Check Page Rank of your Web site pages instantly:

This page rank checking tool is powered by Page Rank Checker service

Masini de Masini Rete Culinare