Lepsa - Atractiile zonei

Asezata in inima muntilor si dealurilor vrancene, Lepsa este o oaza de liniste si frumusete, un loc unde turistul revine mereu pentru a se intalni cu natura si pentru a se regasi pe sine. Drumetii in salbaticia Cheilor Tisitei, refacere si odihna pe malurile Putnei, intr-un peisaj mirific, sau regasirea pacii sufletesti la Manastirea Lepsa sunt cateva dintre placerile unei vacante minunate pe care o puteti petrece la Lepsa

REZERVATIA NATURALA « CHEILE TIŞITEI » . Una dintre principalele atractii ale zonei atat pe timp de vara, cat si in sezonul rece este rezervatia naturala Cheile Tisitei. Aici, paraul Tisita a sapat o vale adanca intre Tisaru Mare si magura Rapa Caprei, formand aceste chei de o deosebita frumusete. Rezervatia naturala, aflata la 850 de metri altitudine, masoara 4,5 kilometri lungime, fiind una dintre cele mai mari zone protejate de pe teritoriul Vrancei. Daca vizitati rezervatia, cu putin noroc puteti intalni pe versantii stancosi cateva capre negre, specie ocrotita prin lege. Tot aici traieste si o pasare de dimensiuni mici, denumita fluturasul de stanca. Pe teritoriul rezervatiei traiesc si alte animale salbatice, printre care si ursi, insa pe acestia nu si-ar dori sa ii intalneasca de aproape nici un turist.

MANASTIREA LEPSA. Indiferent in ce perioada a anului veniti la Lepsa, puteti intra macar cateva minute in mica bisericuta a Manastirii Lepsa. Amplasata intr-un cadru natural deosebit de pitoresc si ingrijita cu multa dragoste de maicute, Manastirea Lepsa este unul dintre cele mai vechi asezaminte spirituale din spatiul vrancean. Manastirea, care poarta hramul "Nasterea Maicii Domnului", a fost initial ridicata in anul 1789 de localnici pe locul primit ca danie "de batranul Grigorie Gherman din Tulnici". Daramata in 1927 si refacuta din lemn in 1936, aceasta manastire a fost reinfiintata dupa anul 1989. Manastirea se afla la 200 m distanta de Villa Jollie, turistii cazati aici putand participa la slujba de seara fara a-si face probleme de distanta mare pana la locul de cazare atunci cand se termina ceremonia religioasa.

CASCADA PUTNEI. La cativa kilometri de Lepsa se afla Cascada Putnei, o rezervatie naturala in miniatura. Aici ajungeti coborand pe niste scari de piatra protejate cu balustrade. Cascada are circa 80 de metri lungime, iar apa se strange intr-un lac cu o adancime de aproximativ 12 metri. Turistul poate poposi mai mult aici, admirand frumoasele "bulboane" sau ochiuri de apa formate prin curgerea puternica a raului. Iarna, peisajul este imbogatit de bulgarii de zapada adunati pe malurile raului. Un scurt rastimp petrecut langa valtoarea apelor Putnei va poate relaxa si revigora psihic, cascada avand, intr-o oarecare masura, si un efect terapeutic. Locatia poate fi accesata si pe jos, fiind doar la o ora distanta de mers pe jos de Vila Jollie.

PASTRAVARIA LEPSA. Daca va place mancarea, si mai ales, mancarea buna, pregatitiva pentru un ospat pe cinste cu aperitiv, felul principal si felul secundar PASTRAV. Infiintata in 1955, cu o capacitate de 10 tone de pastravi, pentru consum si repopularea apelor, Pastravaria Lepsa este una din principalele surse de pastrav proaspat pentru unele dintre restaurantele de top din intreaga Romanie, de aici putand fi achizitionat la preturi foarte atractive pastrav pentru consum personal. Carnea de pastrav este deosebita la gust si foarte sanatoasa, reprezentand o delicatesa culinara.

ALTE ATRACTII. Fie iarna sau vara, Lepsa este locul ideal pentru plimbare in aer liber. Puteti face drumetii pe jos catre Gresu sau catre Soveja, unde se afla un mausoleu dedicat eroilor din primul razboi mondial. Aceasta din urma se afla la circa 14 kilometri de Lepsa, insa drumul nu este recomandat pentru circulatia cu masina deoarece nu a mai fost refacut de mult timp. Un obiectiv deosebit este si. Langa Tulnici, la Galaciuc exista o tabara pentru elevi, situata la circa 700 de metri altitudine, intr-o padure de brad. De aici se pot vedea cinci din cele sapte sate intemeiate de feciorii Tudorei Vrancioaia.

Manastirea Lepsa-Judetul Vrancea

MANASTIREA LEPSA

(de maici)

  Este situata pe soseaua nationala Focsani-Vidra-Tulnici-Tg. Secuiesc-Brasov la 74 km de Focsani ramificatie dreapta 2 km pana in manastire. Continuand inca 14 km spre est ajungem la Soveja. Fata de Tulnici se afla la 10 km N-V, iar fata de Tg. Secuiesc la 49 km S-E. Asezamantul este construit la baza unui deal la 50 m est fata de soseaua Lepsa-Soveja. Din sosea se intra pe o poarta de lemn, se trece pe langa fantana cladita de manastire si dupa ce se urca cele cateva trepte ale unei scari din beton se intra prin gangul clopotnitei in incinta manastirii. Deasupra portii de intrare in gang, vizitatorul vede scena pictata a Nasterii Domnului Iisus Hristos si ceva mai sus Maica Domnului cu Pruncul. In interior, deasupra gangului este pictat Iisus Hristos Judecator cu o carte deschisa in mana stanga cu inscrisul: Eu sunt lumina lumii, cel ce-mi urmeaza mie, nu va umbla prin intuneric.

Istoric

  Primul schit a fost infiintat in anul 1774 de un calugar ucenic al P. Cuviosului Vasile de la Poiana Marului. In Catagrafia eparhiei Romanului din 1809 schitul Lepsa avea 15 vietuitori. Biserica a fost deteriorata in 1927 dar s-a refacut in 1936. In statisca eparhiei Romanului in care intra si jutetul Putna, printre cele 13 schituri figura si schitul Lepsa. A fost infiintat ca schit pentru calugari si asa a functionat pana in 1952, iar dupa 1952 a functionat ca schit pentru maici pana la 25 martie 1960 cand a fost desfiintat conform dispozitiunilor decretului 410/1959. Biserica a fost redeschisa in 1974 ca monument istoric. Pentru grija monumentului, episcopia a adus aici pe maica Gabriela Caruceriu de la schitul Valea Neagra. A fost acoperita din nou si vopsita atat in interior cat si in exterior. In anul 1981 a fost resfmtita de IPS Antonie Plamadeala. Functionand in continuare ca biserica de mir, a fost slujita de preotul paroh Paun Nicolae din Tulnici. In anul 1990 schitul s-a reinfiintat cu regim de manastire si a fost populata cu maici care au fost conduse pana in 1996 de PC stareta Gabriela Caruceriu. Dar obstea marindu-se si treburile in manastire fiind tot mai multe si mai grele, functia de stareta a fost cedata mai tinerei maici Mihaela Clim. Dupa reinfiintarea manastirii, obstea cu osardia celor doua starete au reusit sa ridice 3 cladiri pentru chilii, staretie, trapeza, bucatarie, camari au facut reparatii bisericii, au sapat fantana si si-au betonat aleile incintei.
Descriere

  Biserica este construita din lemn pe fundatie de piatra, in forma de cruce. Spatiul interior este compartimentat in Altar, naos, pronaos si pridvor inchis. Altarul este luminat de o fereastra asezata la rasarit. Catapeteasma din lemn este pictata si ornamentata cu o sculptura aplicata. Naosul are absidele profunde si este luminat de cate o fereastra asezata la sud si alta la nord. Pronaosul foarte spatios in comparatie cu naosul este luminat de cate o fereastra la sud si alta la nord. Cam in mijlocul spatiului, in pronaos pe dreapta si stanga se afla cate un stalp din lemn pentru sustinerea plafonului. Ferestrele din Altar, naos si pronaos sunt din lemn, largi si inalte, rama este lucrata pentru doua randuri de ferestre, dar in 1997 erau fixate numai cele de la exterior, dreptunghiulare si aparate de vergele metalice. Pridvorul inchis este luminat de cate o fereastra in dreapta si stanga usii. Sunt din lemn, simple, inguste si inalte, in interior avand fixata cate o vergea metalica. Intrarea in pridvor se face pe o usa din lemn in doua canaturi, vopsita in interior albastru, iar in exterior galben inchis. Este aparata in exterior de un grilaj metalic vopsit in alb. Pe pridvor este o turla oarba, mare, de forma patrata. Din pridvor se intra in pronaos tot pe o usa din lemn in doua canaturi, cu geamuri in partea superioara si vopsita in albastru pe ambele fete. Si stranele sunt vopsite tot in culoare albastra. Plafoanele sunt in Altar, naos si pronaos semiovale, in pridvor plat. Peretii atat in interior cat si in exterior sunt captusiti cu scandura asezata vertical, vopsita bleu. Pardoseala in biserica si pridvor este din scandura. Acoperisul este din tabla.
Alte date

  Clopotnita asezata la 15 m sud de biserica este o constructie din zid cu gang la parter si din lemn la etaj, lipita in vest de o mica cladire parter. La 15 m vest de biserica este o cladire, parter si etaj cu cerdacuri sustinute de stalpi din lemn si cu grilaje din lemn inalte de 80 cm, pe care sunt asezate multele ghiveci cu flori. Cladirea este orientata de la sud la nord. Alte doua cladiri sunt la 25 m N-E si N de biserica orientate de la est la vest. Au numai parter cu cerdacuri. Toate cladirile sunt din lemn, tencuite si acoperite cu sindrila.