Arii protejate Rezervatii naturale si monumente ale naturii Vrancea

Cela 18 rezervaţii naturale adăpostesc o floră, vegetaţie şi faună, cantonate īn cele maidiverse biotopuri ale judeţului Vrancea, astfel īncāt aceste arii protejate reprezintă un adevărattezaur de genofond .Numeroasele studii privind biodiversitatea judeţului Vrancea au dus la identificarea anumeroase asociaţii vegetale şi animale īn care se regăsesc cca. o trăime din speciile de plantesuperioare īntālnite īn Romānia. Deosebit de importantă este si prezenta a peste 30 de specii deplante endemice sau declarate Monumente ale Naturii, a căror supravieţuire nu este posibilă īnafara unei reţele de arii protejate.Se remarcă deasemenea si prezenţa a numeroase specii faunistice ( unele de interes cinegetic), caredeasemenea au căpătat statutul de Monumente ale Naturii : corbul, capra neagră, ursul, rāsul, cocoşul de munte, fluturaşul de stāncă.Pentru păstrarea acestui echilibru, instituţia noastră, a depus şi depune intenseeforturi, acţionānd pe toate planurile pentru conservarea naturii si diversităţii biologice.

1. “ Pădurea Lepşa-Zboina“, rezervaţie forestieră si floristică este aflată īn apropierea localităţii Lepşa, are o suprafaţă de210,7 ha. Situată īn bazinul superior al pr. Lepşa, peversantul sud-vestic al Mt.Zboina Neagră ( 1350 m )acest areal conservă arborete forestiere de tip natura lfundamental, cu vārste cuprinse īntre 100-120 de ani precum si o floră care datorită condiţiilor staţionale foarte variate este deosebit de bogată īn specii endemice,vulnerabile sau rare.

2. “Cheile Tişiţei” arie protejată mixtă, hidrogeomorfologică, forestieră, floristică, faunistică si de peisaj, ocupă omare parte din bazinul hidrografic al Pr. Tişiţa si este una dintre cele mai importante arii protejate din judeţul Vrancea.Relieful este caracterizat printr-o puternică fragmentare tectonică si hidroerozională, prezentānd văiadānci, de tip canion, lunci largi, de o mare frumuseţe dar si piscuri semeţe de o spectaculozitate aparte, care sedetaşează īn lungul cumpenelor de apă. Din punct de vedere biogeografic, aria protejată Cheile Tişiţei se remarcăprin prezenţa unui mozaic de specii, care ilustrează marea varietate a condiţiilor staţionale.

3. Pădurea Cenaru, este o arie protejată de tip geologic, botanic,forestier si de peisaj, cu o suprafaţăde 365,8ha.Vegetaţia forestieră esteformată din făgete şi arborete de amestec răşinoase cu foioase ( brad,molid, fag, carpen, mesteacăn, plop,salcie, etc. ) īntre care se găsesc 741exemplare de Tisă ( Taxus baccata L.)element floristic atlantic-central european, monument al naturii, īnregistrānd dimensiuni de pānă la 18m īnălţime şi vārste de pānă la 200 deani, ceea ce le situează pe locul al 4-lea pe ţară. Īn covorul ierbos au fostidentificate 377 specii de plante, dincele mai diferite provenienţe fitogeografice, printre care şi numeroase specii endemice.

4. Aria protejată Reghiu-Scruntaru este de tip mixt ( geologică, paleontologică, botanică, peisaj ), are o suprafaţătotală de 95,7 ha si este se află situată pe ambele maluri ale rāului Milcov, īn zona unde valea longitudinală a Milcovului, dispusă paralel cu stratele de rocă ridicate la verticală, coteşte īn unghi drept spre dreapta şi traversează alternanţa de strate de gresie, marne, argile şi calcare care, īn urma eroziunii diferenţiate, au dat naştere unui relief” ruiniform ”, de mare frumuseţe peisagistică.

5. Aria protejată” Pădurea Dălhăuţi” ( tip botanic si forestier ), ocupă o suprafaţă de 188,3 ha este situată pe versantul estic al Subcarpaţilor Curburii, la limita de tranziţie dintre silvostepă şi subzona stejarului, īn care pătrunde sub zona fagului īncāt arboretele forestiere sunt foarte variate şi ajung la vārste seculare, realizāndu-se diametre impresionant de mari la fag şi stejar.Din punct de vedere floristic, Pădurea Dălhăuţi aparţine regiunii euro-siberieneprecum şi provinciei balcano-moesică şi ponto-sarmatică, īntālnindu-se un adevărat mozaic vegetal īn care seregăsesc peste 400 de specii de plante superioare.

6. Aria protejată “Cascada Putnei “(tip hidrogeomorfologic, botanic,peisaj ), ocupă o suprafaţă de 10 ha, fiind localizată īn apropierea localităţii Lepşa, areal unde rāul Putna traversānd bordura externă a Munţilor Vrancei pe o linie de falie, aformat cascada actuală, iar īn aval, lacca. 200 m, pe malul stāng există oveche cascadă, părăsită īn urma mişcărilor geotectonice, īn urma cărora Putna şi-a schimbat cursulspre dreapta, pe albia actuală,fenomen unic cunoscut īn Romānia.

7. Aria protejată ” Strāmtura Coza” ( tip geomorfologic, peisaj ) are o suprafaţă totală de 15 ha si este localizată īnapropierea satului Coza, com. Tulnici. Procesele tectonice ( falierea stratelor ) şi eroziunea de suprafaţă pun īnevidenţă succesiunile litologice divers colorate, de o mare frumuseţe peisagistică.

8. Aria protejată “Groapa cu Pini ” ( tip paleontologic ) are o suprafaţă totală de 11,1 ha si este localizată īnapropierea satului Coza, com. Tulnici.

9.Aria protejată “Rāpa Roşie” ( tip geomorfologic ) are o suprafaţă totală de 49,6 ha si este localizată īn apropiereasatului Coza, com. Tulnici. Situată pe un orizont al breciei sării, care, fiind foarte slab coezivă şi uşor solubilă esteputernic fragmentată de eroziunea pluvionivală care au modelet-o sub formă de ogaşe, canioane, turnuri, pālnii şiavene sufozionale care dau peisajului un caracter spectaculos de pseudocarst. Īn scopul preveniriialunecărilor de teren si a eroziunii solului au fost efectuate plantaţii de protecţie.

10. Aria protejată “Algheanu” ( tip geologic, peisaj), are o suprafaţă de 10 ha si este situată īnlocalitatea Vrāncioaia. Structura geologică este alcătuită din depozitele de terasei a 6-a a Putnei,respectiv din prundişuri şi nisipuri roşcate-gălbui, situate peste depozitele salifere de vārstă aquitanian-burdigaliană formate din argilecenuşii intercalate cu gipsuri şI gresii gipsifere,acoperite de formaţiuni ale breciei sării.

11. Aria protejată ” Pārāul Bozu” are o suprafaţăde 5 ha si este situată in localitatea Prisaca,Com. Valea Sării. Importanţa ştiinţifică constă īnabundenţa de mecanoglife (urme de valuri,urme de picături de ploaie şi urme a curenţilorturbizi de fund şi suprafaţă ) şi a ichnoglifelor( urme de pasi de vieţuitoare ) aparţionānd lacca. 35 de specii de vertebrate şi 5 denevertebrate dintre care cele mai importantesunt urmele de paşi ale păsărilor acvatice(pescăruşi, raţe, gāşte, cocostārci, cocori, sitari )şi mamifere (paricopitate , feline, canine, dar,mai ales de elefanţi ).Aceste urme de vieţuitoare dau informaţii cu privire lacondiţiile de paleomediu : bazine lacustre puţinadānci, īn condiţii de climă caldă, bogată īnprecipitaţii, frecventate de faună specifică.

12. Aria protejată “Focul Viu de la Andreiaşul de Jos “are o suprafaţă de 12 ha ( tip geologic, botanic,forestier, peisaj ). Datorită faptului că Valea Milcovului se īnscrie pe linia de falie Caşin-Bisoca, prin fracturile scoarţei ies la suprafaţă hidrocarburi gazoase care se autoaprind si ard cu flăcări īnalte de pană la 30-40 cm.

13. Aria protejată “Cheile Nărujei I- Lacu Negru “are o suprafaţă de 20 ha ( tip hidrogeomorfologic, botanic,forestier, peisaj ) si este localizată īn localitatea Herăstrău, pe cursul superior al P. Năruja. Trăsăturacaracteristică este fragmentarea terenului, īn zona Cheilor Nărujei, unde s-a format un relief caracteristic de odeosebită spectaculozitate. Punctul central al acestei arii protejate īl constituie Lacul Negru. Situat la altitudinea de 1250 m, are o suprafaţă de cca. 1 ha si o adāncime de 7,5 m. Ceea ce īI conferă un caracter deunicat īn Vrancea este turbăria care se dezvoltă pe treimea inferioară, si care are aspectul unui plaur. Denumirea de Lacul Negru provine de la īntunecimea molidişurilor care-l īnconjoară si care se reflectă īnapele limpezi ale lacului.

14. Aria protejată “Cheile Nărujei II-Verdele”, are o suprafaţă totală de 250 ha, este de tip hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj. Fiind situată īn sectorul montan al Nărujei, această arie protejatăocupă ambii versanţi din sectorul inferior al Cheilor Nărujei. Trăsătura caracteristică este puternicafragmentare, cu o energie de relief mare cu un maxim īn sectorul Cheilor Nărujei, unde succesiunea sectoarelor īnguste de tip canion, cu sectoare de luncă sau mici bazinete dau un aspect de o mare valoareştiinţifică si peisageră.

15. Aria protejată “ Cascada Mişina “ocupă unareal de 183,5 ha, este de tip hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunisticsi de peisaj si este situată īn bazinul superior al Pr. Mişina. Relieful este dominat de puterniceleprocese tectonice din trecut, datorită căroraīntr-o zonă marcată de o pānză de şariaj si ofalie inversă, s-a format si Cascada Mişina cu orupere de pantă de peste 12 m.

16. Aria protejată “ Căldările Zăbalei -Zārna Mică “,are o suprafaţă totală de 350 ha, este de tip hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj sieste situată īn bazinul superior al Pr.Zăbala. Acest areal este protejat datoritămorfologiei deosebite a Pr. Zăbalei, curenumitele “ Căldări ale Zăbalei “, pentrupădurile deosebite de aici si nu īn ultimul rānd pentru asociaţiile floristice sifaunistice īntālnite īn acest perimetru.

17. Aria protejată “Muntele Goru” are o suprafaţă totală de 388,1 ha, este de tip geomorfologic, forestier,floristic, faunistic si de peisaj. Ocupă o mare parte din etajul pădurilor boreale si aproape tot etajul subalpin alMt. Goru ( 1875 m ), obiectivul central ocrotit de această arie protejată este vegetaţia caracteristică etajuluisubalpin, componenta principală fiind unicul jnepeniş din M-ţii Vrancei, precum si alte numeroase specii deplante si animale endemice sau rare.

18. Aria protejată “Lunca Siretului“, are o suprafaţă totală de 388,4 ha si este constituită pentru ocrotirea păsărilor migratoare sau sedentare. Cuprinde trupurile de pădure Dumbrăviţa si Pădurea Neagră, situate īn apropierea localităţilor Răstoaca si Răduleşti, locuri īn care, datorită faptului că Valea Siretului se īnscrie peuna dintre cele mai importante rute de migraţie a păsărilor, adăpostesc numeroase specii de păsări ocrotitepe plan naţional si internaţional.