Vrâncenii îşi vând amintirile la târg-ianuarie 2011

Vrâncenii au ajuns să îşi vândă până şi amintirile, pentru un colţ de pâine. Sărăcia i-a scos în târgul din Obor, ieri, pe vânzătorii de vechituri, pe un ger tăios, cu tot felul de lucruri de care sunt legaţi sufleteşte. Jocurile, care pe vremuri erau
la mare căutare printre cei mici şi care se găseau de Crăciun sub brad, acum sunt de vânzare pe mesele din talcioc, pentru sume mici şi negociabile. Nici păpuşile viu colorate nu sunt ocolite de curioşi, care aruncă o privire şi merg mai departe.


Proprietarul păpuşilor spune că doar aşa îşi poate asigura un plus la pensia mică, ce nu-i ajunge pentru toate câte sunt de plătit. În târg, totul se negociază, nimic nu este bătut în cuie şi, în funcţie de talent, preţul poate ajunge până la valoarea unei pâini. Bătrânii sunt cei mai întâlniţi vânzători şi asta pentru că austeritatea Guvernului i-a forţat să îşi vândă până şi... sufletul.
Cu toate că mercurul din termometre indica grade bune cu minus, nea Gigi a plecat de acasă cu „artileria“ grea: păpuşile. Cea mai frumoasă stă în mijloc şi a primit un nume celebru, Elodia. Vânzătorul îşi zice simplu: Gigi Claxon. Fumegă dintr-o ţigară atârnată în colţul gurii şi sare în sus la intervale scurte, pentru a se mai încălzi. Nu vinde din plăcere, ci din nevoie. „Ce să fac, tată, dacă nu sunt bani? Cu frumoasele astea pe masă, parcă mă mai încălzesc şi eu“, ne-a spus nea Gigi, optimist şi cu un zâmbet parcă în ciuda greutăţilor. Are de vânzare şi nişte pahare cu picior pentru şampanie, ceşti de cafea şi tot felul de nimicuri. „În paharele astea îmi punea nevasta ciorbă şi o mâncam cu furculiţa, ca să îmi ajungă o săptămână. Cu păpuşile m-a trimis de acasă. A zis că mai des mă uit la ele, decât la ea“, glumeşte vânzătorul ambulant şi mai trage un fum din ţigara lui ieftină.
O păpuşă obişnuită costă la nea Gigi cinci lei, dar când vine vorba despre piesa de rezistenţă, Elodia, preţul se ridică, dar se şi negociază. Banii se numără la sfârşit, pentru că număratul în timpul „programului“ înseamnă pagubă. „La sfârşit, nu stăm prea mult să numărăm, pentru că nu avem ce. Dacă facem de o masă şi un pachet de ţigări, e bine. Ne ajutăm cum putem, că altora nu le pasă de noi“, ne-a spus nea Gigi, cu gândul la mai marii ţării. Nu e supărat pe nimeni, e prieten cu vecinii de masă şi tot timpul pus pe glume, iar „domnişoarele“ blonde, roşcate şi brunete de pe tarabă îi ţin companie.

Pensii mici şi impozitate

Ceva mai departe, un bătrân din Suraia voia să vândă un teasc. Nu cerea mult pe el şi preţul era negociabil, ca orice în târgul de vechituri. Leii vechi au rămas la putere în Obor. „Îl dau cu 3 milioane, negociabil. E nou, făcut anul trecut“, susţine Ilie Bândar, din Suraia. Nu mai are acasă un alt teasc, dar îl vinde. Îşi va face altul în această vară, căci până în toamnă, când vine vremea strugurilor, e tot timpul. E pensionar şi ca tuturor bătrânilor, i s-a tăiat şi lui din pensie. Nici soţia nu a scăpat de auste-ritatea conducătorilor de la Bucureşti. „E sărăcia asta mare! Ne-a tăiat şi mie şi nevestei din pensie. Nici nu mai înţelegem cum calculează ăştia. Au zis prima dată că scad 5,5% din ce depăşeşte 740 de lei şi acum s-au sucit. Scad 5,5% din toată pensia. Eu am plătit odată pentru serviciile medicale, când eram tânăr“, spune cu necaz nea Ilie. S-a chinuit puţin cu teascul până l-a adus la Focşani, dar dacă îl vinde scoate mâncarea pe o lună. Nea Ilie a fost fotograf în tinereţe şi îşi aduce aminte cu plăcere de acele vremuri, când „făcea bani frumoşi din fotografii“. Acum are aproximativ 70 de ani şi a ajuns să-şi vândă teascul în târg...
Lângă el stă un alt bătrân, nebărbierit şi cu o folie întinsă pe jos. Acesta voia să vândă un telefon fix, câteva vechituri şi o pereche de schiuri din lemn pentru copii. Cere 30 de lei pe schiuri şi... mai negociază. „Au fost ale nepoţilor, dar au crescut şi nu mai am ce face cu ele. Tot aşa, cineva să le ia pentru copii sau nepoţi. Au tot ce le trebuie, au cureluşele la ele, suporţii“, ne-a spus vânzătorul de schiuri.

Ceasuri de peste un secol

Cărţi vechi, casete cu cântăreţi celebri, haine second-hand şi telefoane mobile dezafectate se puteau zări la tot pasul, ieri. O marfă mai rară era adusă de la Buzău, de un proprietar pasionat. Aproape 50 de ceasuri de colecţie erau expuse, iar trecătorii nu ezitau să întrebe de vechimea acestora. „Cel mai nou ceas are 30 de ani, iar cel mai vechi 125. Am vorbit cu cineva de aici, din Focşani, şi mi-a zis că vrea să le ia pe toate, să vedem acum“, ne-a spus vânzătorul.
Cel mai ieftin ceas era şi cel mai „tânăr“, 200 de lei, iar cel mai bătrân ajungea la 500 de lei. „Pentru cei pasionaţi, ceasurile sunt o mică avere. La banii ăştia, nu găseşti aşa ceva în magazin“, ne dă asi-gurări „ceasornicarul“ din Buzău. Mai are ceasuri acasă, şi mai vechi, dar pe acestea le vinde ca să poată să îşi cumpere altele, mai celebre şi mai trecute de vreme.
În preajmă erau şi vânzătorii de piese de maşini. În cazul acestor vânzători, timpul funcţionează în sens invers acelor de ceasornic. Pieselor de maşină le creşte valoarea cu cât sunt mai noi şi mai puţin utilizate. Volane de Dacie, planetare modificate sau bielete vechi zăceau în aşteptarea unui amator de chilipiruri. Chiar şi faruri sparte, de la care nu mai ai ce să foloseşti, erau expuse în aşteptarea oricărui interesat.

Dar ce să-i faci, ca să ai ce pune pe masă, scoţi la vânzare chiar şi faruri sparte...

Sursa: Monitorul de Vrancea

Hrubele "Stefan cel Mare" Panciu

Amplasate pe partea dreapta a vaii Zabrautului, in punctul numit Valea Cerbului, hrubele Panciu au fost construite in pamant lutos (loess) si se compun dintr-un culoar central din care se ramifica un numar de 36 de galerii laterale ce totalizeaza impreuna aproape 3.000 m.
Hrubele apartin epocii lui Stefan cel Mare si Sfant (1457-1504). Documentar, hrubele sunt atestate la sfarsitul secolului al XVII-lea, un act din 19 august 1700 mentionand modul de folosinta si proprietarii acestora - serdarul Ion Costin, fiul marelui logofat Miron Costin.
Hrubele "Stefan cel Mare" Panciu monument istoric sunt in patrimoniul UNESCO si se afla in administrarea Veritas Panciu din anul 1949. Aici se produce prin metoda clasica Champenoise cea mai buna sampanie - Sampania Panciu.

Podgoria Panciu-Jud. Vrancea

Pozitia geografica a Romaniei cat si relieful sau deosebit de variat, cu numeroase siruri de dealuri si coline orientate de la Nord spre Sud si de la Est spre Vest, deschid adevarate amfiteatre de lumina in care vita de vie reuseste sa exprime in rod toate insusirile ei.
Intr-un asemenea cadru natural in care se spune ca in timpuri stravechi petreceau laolalta zeii, profetii si stramosii nostrii, se afla Podgoria Panciu.
Situata la curbura muntilor Carpati, cu o suprafata de aproximativ 10.000 ha, Podgoria Panciu este una dintre cele mai intinse zone cultivate cu vita de vie in Romania, iar strugurii si vinurile produse aici sunt reprezentative sub raportul cantitatii si al calitatii.

Vinurile albe si rosii din Podgoria Panciu

Vinurile albe si rosii de Panciu sunt vinuri armonioase, echilibrate, pretentioase, intr-o gama variata din soiurile : Feteasca Alba, Feteasca Regala, Tamaioasa Romaneasca, Babeasca Neagra, Aligote, Traminer, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Merlot, Chardonnay, Pinot Noir.
Tot pe teritoriul actualei podgorii se elaboreaza si un vin unic, incompatibil, unul dintre cele mai bune vinuri - vinul spumant dupa metoda clasica Champenoise.


Veritas Panciu

Amplasata in inima Podgoriei Panciu, ca o lacrima curata a soarelui prelinsa in bobul auriu, Veritas Panciu SA se inscrie de peste 50 de ani de existenta pe aceleasi coordonate ale calitatii in producerea vinului.
Varietatea deosebit de mare a sortimentelor de vin, cat si cererea pe piata interna si externa au impus dotarea combinatului Veritas din punct de vedere tehnic cu utilaje dintre cele mai moderne pentru fermentarea dirijata a mustului, conditionarea si stabilizarea vinului, filtrarea si imbutelierea vinurilor si sampaniei.
Veritabil leagan al traditiei, Veritas Panciu pune toata priceperea in serviciul satisfacerii gustului consumatorilor.
Cele mai bune vinuri si vinuri spumoase produse de Veritas Panciu se distribuie in toata tara prin DistribTeam Import SRL.

În localitatea Vizantea-Livezi găsiţi izvoare cu apă minerală cu proprietăţi terapeutice

La doar 50 de kilometri de Focşani, localitatea Vizantea-Livezi este un meleag binecuvântat nu doar prin frumuseţea locurilor şi a oamenilor. Zona ascunde şi alte bogăţii. Izvoarele cu ape minerale tămăduitoare.

Am ajuns la primul izvor, bătrânii spun că este apă bună pentru stomac. Acest foraj s-a făcut în 1988.

O potecă şerpuitoare care trece printr-o pădure de conifere ne duce
într-o poiană plină de verdeaţă. Aici dăm de al doilea izvor, cu apă bună pentru afecţiuni de vedere. Ceva mai departe, alt fir care vine din străfundurile pământului.

Am ajuns la izvorul cu apă sulfuroasă, izvorăşte de la 160 de metri adâncime, nici acesta nu e exploatat cum trebuie, miroase a sulf e bună pt reumatism aşa spun bătrânii.

Localnicii au înţeles ce bogăţii ascunde zona în care trăiesc şi le-au valorificat. De ani de zile, cară apa tămăduitoare din munţi, iar turiştii care vin în zonă fac băi terapeutice. Bătrânii pun apa sulfuroasă în căzi mari de lemn, apoi aruncă în ea bolovani încinşi bine. Tanti Anica este vestită pentru tratamentul vindecător.

"Sunt persoane care au venit mai să le dăm jos din maşină cu
targa, de la 2 băi nu le-a mai trebuit cârjă, baston, nimic am persoane care de ani de zile fac treba asta", ne-a spus Tanti Anica.

Înainte să ne continuăm plimbarea, ne oprim la o gustare. Îmbrăcate în straie tradiţionale, tanti Viorica, Margareta şi Florica ne primesc cu braţele deschise.

În Vizantea Livezi să mergeţi şi la biserica ridicată pe la 1850 de călugării greci.

Tot aici, arheologii au făcut o descoperire controversată, este vorba despre mai multe pietre perfect tăiate despre care se crede că s-ar afla acolo încă de pe vremea dacilor.

Comandant nou la Brigada 282-Ianuarie 2011

Colonel conferenţiar universitar doctor Adrian Tonea a pre-luat, ieri, funcţia de comandant al Brigăzii 282 Infanterie Meca-nizată „Unirea Principatelor“ din Focşani. Ceremonia de predare – primire a funcţiei de şef s-a desfăşurat la sediul Brigăzii 282, departe de ochii presei.
General de Brigadă doctor Nicolae Ciucă, actualmente comandant al Diviziei 2 Infanterie „Getica“ din Buzău, a predat funcţia de şef al Brigăzii 282, pe care o deţinea de la finele anului 2009, colonelului Adrian Tonea. „Vineri, 28 ianuarie, s-a desfăşurat ceremonia militară de învestire în funcţia de comandant al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată «Unirea Principatelor» a colonelului Adrian Tonea, la sediul marii unităţi din Focşani. La activitate au participat, pe lângă personalul brigăzii, gene-ralul de brigadă Ariton Ioniţă, şeful Statului Major al Forţelor Terestre, şi generalul de brigadă Nicolae Ciucă, comandantul Diviziei 2 Infanterie «Getica». Ceremonia militară s-a încheiat cu defilarea militarilor brigăzii, acompaniată de muzica militară a garnizoanei Focşani“, a precizat căpitan Marius Diniţă, purtătorul de cuvânt al Brigăzii Infanterie Mecanizată.
Colonel conferenţiar universitar doctor Adrian Tonea are 50 de ani şi s-a născut în localitatea Răsmireşti, judeţul Teleorman. Înainte de a fi comandantul Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată, a ocupat funcţia de şef serviciu secretariat în cadrul Statului Major al Forţelor Terestre.

Generalul de brigadă Nicolae Ciucă, până nu demult comandantul Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor“ din Focşani, a preluat funcţia de comandant al Diviziei 2 Infanterie „Getica“ din Buzău, începând cu luna ianuarie a.c. Plecarea acestuia a fost ţinută la secret, aşa cum s-a întâmplat şi cu ceremonia de predare- primire a funcţiei, desfăşurată ieri. Generalul de brigadă Nicolae Ciucă a fost învestit în funcţia de comandant al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată Unirea Principatelor Focşani la finele anului 2009, funcţie pe care a îndeplinit-o până în primele zile ale lui 2011.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Dimitrie Gusti la Nereju 1927-Jud. Vrancea

O aşezare pitorească: Nereju - Vrancea. Un sat mirific în care au poposit Dimitrie Gusti şi echipa sa de monografişti.
Cea de-a treia campanie monografică a Seminarului de Sociologie Etică şi Politică a Universităţii din Bucureşti, desfăşurată sub conducerea profesorului Dimitrie Gusti, a fost făcută în 1927, în judeţul Putna, regiunea Vrancei, satul Nereju. După 11 ani, cercetările au fost reluate, astfel că, în 1938, au fost puse la punct eforturile anterioare ale anchetei monografice.
În echipă au fost cooptaţi studenţi şi licenţiaţi în sociologie, coordonaţi de H.H. Stahl, asistent de monografie sociologică la Catedra de Sociologie a Universităţii din Bucureşti. Acestora li s-a alăturat un alt grup de cercetători care n-au participat însă la ansamblul cercetărilor, studiind doar anumite probleme, de aceea n-au rămas în sat până la finalul campaniei.
La 80 de ani de la iniţierea cercetărilor de către Gusti, dr Paula Popoiu, director al Muzeului Naţional al Satului, şi Ion Cherciu au reunit amintiri şi gânduri de o deosebită importanţă în volumul "Nerej, un sat din străvechiul ţinut al Vrancei". Imaginile sunt conturate cu măiestrie atât de Dimitrie Gusti, cât şi de H.H. Stahl, creionând deopotrivă întâmplări din timpul campaniei, asemeni lui Calistrat Hogaş.
Personajele amintesc de eroii lui Creangă ori de cei ai lui Marin Preda. Sunt oameni ai ţinutului Vrancei de ieri, oameni care trăiau simplu, dar frumos, oameni care ştiau să-şi ducă mai departe tradiţiile moştenite din moşi-strămoşi. Imaginile surprinse de fotograful Berman sunt de o încărcătură emoţională aparte. O poveste a vremurilor de demult: Nereju - Vrancea.HARTĂ SOCIOLOGICĂAici, Gusti, alături de monografişti, a făcut anchete complete, care epuizează realitatea socială, subliniind aspecte ale unei singure realităţi: voinţa socială. Întotdeauna, în echipele monografice s-au regăsit geografi, biologi, istorici, psihologi, folclorişti, jurişti, împreună formând o colectivitate de muncă ştiinţifică, un adevărat laborator cu o tehnică perfecţionată. Observaţiile au fost notate pe fişe speciale, riguros aşezate, fiecare detaliu fiind inserat într-o manieră logică, exact la locul potrivit.
Nimic nu a fost tratat superficial, ci cât se poate de complex, pentru statistica socială realizată prin recensământ, specialiştii mergând din casă în casă, pe la toate familiile, apoi fişele au fost completate unitar, de toţi membrii echipelor. Iată ce nota Dimitrie Gusti: "Pentru a evita pericolul sterilităţii, prin amânări permanente sau prin zăbovirea cu încăpăţânare asupra unei singure probleme, am stabilit un plan general de cercetări dedicate studierii realităţii româneşti. În acest sens am început deja să studiem, pe o scară mai mare, sate româneşti tipice, pentru diversele noastre regiuni geografice şi problemele lor.
Am întreprins studiul satelor de munte, de deal, de câmpie, al satelor vechi şi noi, al satelor suprapopulate, al celor industrializate. Tipurile de viaţă socială pe care ajungem astfel să le cunoaştem ne vor permite să construim harta sociologică a României, sinteză către care tind strădaniile noastre".
Cum se desfăşura viaţa oamenilor la Nereju? Iată la ce concluzie a ajuns Dimitrie Gusti: "Cuvinte, cântece, literatură, ceremonii, gesturi rituale, arta întreagă formează unităţi complexe a căror semnificaţie scapă celui care nu este capabil să analizeze funcţia lor socială. Economia politică ajunge în acelaşi mod să găsească noi structuri economice, pe care cărţile clasice le ignorau, inclusiv noi conexiuni cu ansamblul vieţii sociale.
Lumea ţărănească, de exemplu, are forme economice, sisteme de diviziune socială a muncii, de tehnică, de organizare, o anumită psihologie, care nu aparţin ciclului capitalist despre care vorbeşte majoritatea operelor de economie politică clasică. Nici o bibliotecă nu conţine tratate despre asemenea fenomene. Trebuie să le cauţi în realitatea ţărănească dacă vrei să judeci lucrurile din acest punct de vedere, cu totul inedit şi plin de promisiuni teoretice".
DIFICULTĂŢIN-a fost deloc uşor pentru echipele de cercetători. Plecarea spre ţinutul Vrancei a fost anevoioasă şi plină de aventuri, redate emoţionant de Henri H. Stahl: "Ca să ajungi pe vremea aceea în Vrancea trebuia, pe jos, să mergi zi şi noapte, să treci Putna cu piciorul prin vad, cam de vreo 30 de ori; sau cu carul cu boi sau droşca cu cai, dacă aveai norocul să le găseşti". Cu mare greutate ehipele de monografişti au început şi desfăşurat cercetările. Fiind mai mulţi decât în campania de la Ruşeţu, monografiştii au început recensământul, din casă în casă. Nu aveau însă formulare statistice.
Au fost făcute două propuneri de formular. Au căzut de acord asupra formularului Bucur şi, cu greutate, au obţinut de la jandarmeria locală un şapirograf pe jumătate uscat cu ajutorul căruia au realizat numărul necesar de formulare, sumare, abia lizibile, pe hârtie proastă pe care ploaia măruntă de munte le uda în timp ce scrisul se lăbărţa, iar numeroase ştersături şi adăugiri erau făcute cu creionul chimic. Pe acele petice de hârtie mucedă a fost descoperită adevărata cheie a monografiei: prin trecerea din casă în casă şi "iscodirea şi cotrobăirea" oamenilor, "cu păcate tăinuite şi trufii, pe te miri ce".



PĂRERI...Ce gândeau oamenii în acea vreme despre iscoadele care le poposeau la poartă ori prin sat? Iată ce cuprinde cronica echipei de cercetători: "Dra Stamate comunică că suntem socotiţi adventişti, dl Cioran fiindu-ne preot. Dl profesor confirmă cele spuse de dra Stamate, întrucât dsa a avut o convorbire cu o fată din Nereju, pe care o poftise, după înfiinţarea bibliotecii aduse de echipă, să vină să citească ceva cărţi, fata, drept răspuns, i-a spus că nu poate citi cărţi de-ale noastre, fiindcă suntem adventişti, fiindcă numai adventiştii dau cărţi fără bani".
"Se apropie sfârşitul lumii, cum scrie în Apocalips, că va veni vremea când toate se vor însemna pe hârtie." "Săteanul Beza a spus că mulţi împărtăşesc părerea că suntem chemaţi de dl Costică Macovei), (chiaburul satului) primar al comunei, pentru a interveni sau a face pe orice cale să li se ia pământurile." Dincolo de deznădejdea care cuprinsese iniţial membrii echipei, scopul sosirii la Nereju şi-a dat roadele. Seară de seară, echipele se adunau într-o sală luminată şi puneau cap la cap informaţiile pe care le culegeau peste zi despre traiul oamenilor şi viaţa locuitorilor din satul vrâncean.
H.H. Stahl avea să se confrunte cu o situaţie ieşită din comun. Problemele obştei vrâncene şi ale istoriei regiunii au fost descoperite de acesta într-un mod aparte. Preotul Neculai Mihail din Năruja a trimis vorbă profesorului Gusti să-l trimită pe acela dintre studenţii care urma să se ocupe de obştile vrâncene: "Am luat deci un cal şi am plecat, pentru prima oară în viaţa mea, călare, spre Năruja. Aveam să fac acolo nenumărate asemenea călătorii prin această Vrance, mirându-mă totdeauna de cuminţenia calului, care ştia să meargă pe potecile de munte, chiar şi noaptea, încercând cu copita terenul, să se asigure că nu luneca. (...)
Am mai mers cândva cu calul părintelui Neculai, spre Mănăstirea Neagră a Vrancei. «Dar nu ştiu drumul, părinte!» «Las' că-l ştie calul.» «Dar nu-mi dai ceva, scrisoare, la mână, către stareţ, să mă primească?» «Păi, nu te vede că vii cu calul meu?» E drept, acest cal ştia drumul foarte bine. Ba chiar prea bine, pentru că drumul până la mănăstire a durat câteva zile, calul ştiind şi popasurile pe care le făcea de obicei preotul de-a lungul acestui drum. Peste tot eram găzduit, ospătat şi ţinut pe câte o noapte, potrivit tipicului părintelui, stăpân nu numai al calului, ci a toată Vrancea".
Studiind îndeaproape Nerejul şi nerejenii, echipele de monografişti au luat aminte printre altele şi despre obiceiuri, tradiţii, datini pe care oamenii locului le păstrau cu sfinţenie ca pe o carte nescrisă. Cercetările amănunţite ale satului "devălmăşit" din ţinuturile Vrancei au fost notate în detaliu de monografişti şi lăsate mărturie generaţiilor următoare.

Priveghi, după datinăHenri H. Stahl a notat în lucrarea "Amintiri şi gânduri din vechea şcoală a monografiilor sociologice" momente surprinse în timpul unui priveghi, însemnări redate în volumul "Nerej - un sat din străvechiul ţinut al Vrancei". "Odată, mi-aduc aminte că abia sosisem, când au venit la mine membrii echipei de sociologi şi etnografi, să mă ia cu dânşii să asistăm la un priveghi. Şi ceea ce am văzut era într-adevăr fantastic.
Se înnoptase când am intrat în curtea unde murise însuşi gospodarul, om încă tânăr. Se adunase destul de multă lume (...) în mijlocul ogrăzii ardea un foc mare mereu înteţit de aşchii de brad, care împrăştia în jur văpăi roşietice care încercau să destrame întunericimea nopţii (...) Sunt anumite ore în toiul zilei când este îngăduit plânsul, dar şi atunci numai un bocet ritual, cu anumite vorbe rostite după datină, la care participă numai femeile, şi sună ca un cântec straniu, potolit, fără disperare. Este credinţa că sufletul, care este nemuritor, rătăceşte încă 40 de zile prin locurile unde omul şi-a dus traiul (...) de aceea i se atârnă sub streaşină o legăturică cu alimente, cu vin şi dulciuri, numită «casa sufletului». (...) Însoţitorii mei mi-au arătat, sub năsălia pe care era aşezat sicriul, un ciubăr cu apă, în care erau puse bucăţi de fiare vechi, de diferite forme şi mărimi (...) «să tragă tot păcatul şi veninul mortului»".

Cascada Misina - Jud. Vrancea

Aria protejata cascada Misina este dominata de Culmea Misinei si plaiul Intarcatoarea, aflate la est si Culmea Fagetu Rotund la vest, ambele fiind orientate pe directia generala SV si NE. Sunt racordate la sud pe Culmea Lacului Rosu, dispusa pe directia est si vest; din aceste culmi care delimiteaza bazinul hidrografic al Misinei superioare, se detaseaza o serie de culmi secundare care, in general converg spre zona cascadei si confera reliefului un caracter puternic framantat, accentuat de reteaua hidrografica bogata si ale carei vai inguste au versantii abrupti si foarte greu accesibili. Din punct de vedere floristic, au fost identificate 122 specii de plante superioare a caror pondere, dupa originea fitogeografica, este asemanatoare cu aceea intalnita in ariile protejate invecinate, din Cheile Narujei: specii eurasiatice -40%, europene -39%, cosmopolite -11%, circumpolare -6%, si endemice -4%.

Habitatele forestiere specifice acestui etaj: paduri de tip Asperulo-Fagetum, paduri de tip Luzulo-Fagetum si paduri acidofile cu Picea adapostesc pe langa numeroasele specii de flora si fauna de interes comunitar, populatii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protectie conform Directivei Habitate. Rezervatie naturala, Cascada Misina se suprapune sitului Natura 2000 cu acelasi nume. In cadrul Retelei ecologice locale de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea, situl propus este desemnat ca Zona de protectie insulara cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) si se suprapune partial peste Zona de securitate pentru carnivore mari Vrancea Sud.

Caile de acces sunt pe drumul judetean Dj 205D Valea Sarii – Naruja (care se desprinde din DN2D), continuat cu DC 78 pana la Valea Neagra. Drumul forestier de pe vaile paraielor Balosu si in continuare, Misina, conduce in aria protejata.

Limita de nord:
- se suprapune unui sector al Paraului Fagetu Rotundsi si Culmii Namoalelor pana în albia Misinei si continua in aaval pana la confluenta cu Paraul Boului.

Limita de est:
- urmareste Culmea Boului pana la altitudinea de 1287m. de unde, urmand versantul drept intersecteaza albia Paraului Coada Calului, o traverseaza si continua pe versantul stang in amonte pana la 1285m. altitudine.

Limita de sud:
- traverseaza Paraul Misina, si Turcul.

Limita de vest:
- intersecteaz albia Paraului Fagetu Rotund.

Vrancea zona seismica

Teritoriul judeţului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din ţara noastră, sau chiar din sud – estul Europei.
Activitatea seismică din Vrancea îşi are originea în existenţa pe teritoriul României a trei blocuri rigide - placa est - europeană, subplaca moesică şi subplaca intra - alpină ( sectorul transilvănean ) şi a liniamentelor tectonice, cu dimensiuni continentale, care le separă.
Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidenţă existenţa a două zone : prima în trunchiul Vrâncioaia – Tulnici – Soveja, unde se produc cutremure la adâncimi între 80 şi 160 km, legată de curbura arcului carpatic şi, a doua, în regiunea de câmpie dintre Râmnicul Sărat, Mărăşeşti şi Tecuci, cu cutremure mai puţin adânci.
Seismele cu epicentru în Vrancea au origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarţei sau ale părţii superioare a învelişului în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci. Despre gradul ridicat de seismicitate din această zonă există dovezi documentare încă din secolul al XVII – lea. Din datele existente, cele mai devastatoare cutremure s-au înregistrat la 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie 1802, în 1829, la 28 ianuarie 1838, 25 mai 1925, care au avut o magnitudine cuprinsă între gradul 7 şi 8 şi altele mai mici către sfârşitul secolului al XIX – lea.
În veacul nostru, cele mai semnificative evenimente de această natură au avut loc la 10 noiembrie 1940 ( care a distrus aproape în întregime oraşul Panciu ), 4 martie 1977, 30 august 1986. Primul cutremur a avut o magnitudine de 7,4 grade, cel de-al doilea cutremur 7,2 grade şi cel de-al treilea cutremur 7,0 grade.
Epicentrul seismic al României se află in judeţul Vrancea în localitatea Vrâncioaia, unde funcţionează Observatorul Seismologic „Dr. Cornelius Radu “.

Cutremur de trei grade în Vrancea-Ianuarie 2011

Un cutremur cu o magnitudine de 2.7 grade pe scara Richter a fost înregistrat ieri dimineaţă, la ora 8.34, în zona Vrancea. Seismul s-a produs la o adâncime de 120 de kilometri. Oraşele apropiate de epicentru au fost Lopătari la o distanţă de 8 kilometri, 9 kilometri de Mânzăleşti, 10 kilometri de Nereju, 19 km de Gura Techii şi 19 km de Andreiaşu de Jos.
Un alt cutremur de 3 grade pe scara Richter s-a produs în noaptea de miercuri spre joi, tot în zona Vrancea. Seismul a avut loc la ora 23.11, la o adâncime de 144 de kilometri. Cutremurul s-a produs la o distanţă de şapte kilometri de Nereju, 10 kilometri de Gura Techii, 13 kilometri de Lopătari, 15 de Nistoreşti şi 19 kilometri de Mânzăleşti.

De la începutul anului şi până în prezent, în zona Vrancea s-au produs 25 de cutremure, toate fiind de mică magnitudine. Cel mai mare a avut 3,1 grade pe scara Richter, iar cel mai mic 2,2 grade pe scara Richter.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Deces cercetat de poliţişti-21.01.2011

La data de 20.01.2011, orele 08.15, poliţiştii din Străoane, au fost sesizaţi despre faptul că într-un şanţ de pe raza satului Străoane de Sus, se află căzută o persoană de sex feminin. Echipa de cercetare deplasată la faţa locului a identificat-o pe M. Tinca, de 57 ani, cunoscută cosumatoare de băuturi alcoolice, aflată în stare de hipotermie. Cea în cauză a fost transportată cu ambulanţa la Spitalul Panciu, s-a încercat resuscitarea, dar la orele 10.00 a fost consemnat decesul acesteia.

Cadavrul nu prezenta urme de violenţă şi a fost transportat la S.M.L Vrancea, pentru efectuarea necropsiei şi luarea măsurilor legale în cauză.

Culegere de matematică lansată de profesorii unirişti-ianuarie 2011

Pătrăşcanu şi Dănuţ Popoiu, au lansat, ieri, culegerea de exerciţii şi probleme de matematică „Unirea un concurs fără… probleme“. Inspiraţi din evoluţiile pe care elevii le-au avut în cadrul concursului naţional de matematică, organizat de-a lungul a nouă ani la Colegiul Naţional „Unirea“, profesorii au luat iniţiativa de a edita o carte, în care au publicat exerciţiile şi problemele care pun cel mai bine mintea la contribuţie. Cartea se adresează elevilor din clasele VII-XII şi conţine subiecte şi rezolvări în cele 121 de pagini pe care le are.
Tot în carte, se află, frumos aşezate, şi gândurile scrise cu drag de profesorii care s-au implicat în buna desfăşurare a concursului, care anul acesta sărbătoreşte 10 ani de la prima ediţie. Cartea a fost editată la tipografia „Cartea Vrânceană“, din cadrul Casei Corpului Didactic „Simion Mehedinţi“ din Focşani.

Preşedintele concursului este profesorul Ion D. Ion, cadru didactic la Universitatea Bucureşti.

Concursul de matematică a luat fiinţă în anul 2001, când un colectiv de cadre didactice de la Colegiul Naţional „Unirea“ au decis să sărbătorească ziua de 24 ianuarie, respectiv Unirea Principatelor Române, printr-un concurs de matematică, intitulat „Unirea“. Efortul şi implicarea profesorilor au făcut ca acesta să devină un concurs de matematică important la nivel naţional, nu doar la nivel local. Consiliul Local şi Primăria Focşani au susţinut permanent această manifestare. Aşa se explică faptul că la lansarea culegerii, a fost prezent şi primarul Decebal Bacinschi, alături de profesorul universitar Dan Brânzei, din Iaşi. „În 2000, colectivul de profesori din cadrul Colegiului Naţional «Unirea» venea cu ideea organizârii unui concurs de matematică în municipiul Focşani. Colegiul Unirea venea după nişte rezultate excepţionale obţinute de elevi, cu premii la concursuri naţionale şi internaţionale şi am considerat că acesta este un lucru extraordinar de bun. Atunci când am discutat de proiect, nu mă gândeam să ajungă la această dimensiune, la această amploare, şi la el au partipipat elevi din mai multe judeţe ale ţării. Practic, a fost o miniolimpiadă. Cred că acest concurs a fost un lucru bun şi un ban bine investit. Îmi pare rău că anul acesta nu am avut fonduri să organizăm concursul, dar anul viitor sperăm să revină, deoarece a devenit o tradiţie“, a spus Decebal Bacinschi, primarul municipiului Focşani.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Ger de crapă... şinele de cale ferată!-Ianuarie 2011-Gugesti-Judetul Vrancea

Temperaturile extrem de scăzute, de aproape -20 de grade, înregistrate în noaptea de marţi spre miercuri în judeţul Vrancea, au afectat chiar şi calea ferată. În zona staţiei CF Gugeşti, din cauza gerului năprasnic a crăpat una dintre şinele de cale ferată. Până la remedierea defecţiunilor, traficul feroviar s-a desfăşurat pe un singur fir. Potrivit şefului Staţiei CF Focşani, inginer Bogdan Crap, trenurile de călători nu au avut întârzieri din cauza incidentului. „A fost o problemă în zona Gugeşti, dar a fost reme-diată la scurtă vreme. Din cauza gerului, una dintre şine a cedat, iar până la remedierea defecţiunii, traficul feroviar s-a desfăşurat pe celălalt fir. Trenurile de călători nu au avut întârzieri şi nici nu a fost impusă o limită de viteză din această cauză“, a precizat inginerul Bogdan Crap. De asemenea, probleme au fost şi între Putna Seacă şi Focşani, unde potrivit purtătorului de cuvânt al Companiei Naţionale de Căi Ferate, Oana Brânzan, o şină de pe firul doi a crăpat, tot din cauza gerului. Traficul feroviar s-a desfăşurat pe firul 1, iar ieri dimineaţă problemele au fost remediate.

Chiar dacă nu au fost pro-bleme atât de grave încât să fie oprită circulaţia trenurilor, totuşi, aceste rupturi obligă Regionala de Căi Ferate Galaţi la cheltuieli suplimentare. În mod normal, în cazul în care este vorba numai de o fisură, aceasta este ţinută sub supraveghere sau reparată provizoriu şi doar în cazul în care apare ruptura, este înlocuită porţiunea de cale ferată. Înlocuirea şinelor trebuie făcută în condiţii optime de temperatură, deoarece oţelul poate suferi dilatări şi contractări, în funcţie de tempe-raturile de afară.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Incendiu la o locuinţă-Ianuarie 2011

O locuinţă din Municipiul Focşani a fost cuprinsă de flăcări în noaptea de luni spre marţi, în jurul orei 1.00. Pentru localizarea şi lichidarea flăcărilor, la faţa locului s-a deplasat Garda de Intervenţie, din cadrul Detaşamentului de Pompieri Focşani, cu o autospecială de lucru cu apă şi spumă şi şase subofiţeri. În urma incendiului, a ars un metru pătrat din acope-rişul locuinţei, confecţionat din lemn şi cu învelitoare din fibră de sticlă. S-au deteriorat un geam termopan şi apro-ximativ doi metri pătraţi din plafonul unei camere, confecţionat din rigips.
Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un coş de fum amplasat ori neprotejat termic faţă de materiale combustibile.
Pompierii le recomandă vrâncenilor să aibă grijă ce materiale lasă pe lângă sursele de foc. De asemenea, trebuie să cureţe coşurile de eva-cuare a fumului pentru a fi feriţi de astfel de evenimente neplăcute.

Tot în noaptea de luni spre marţi, un echipaj SMURD a intervenit pentru soluţionarea unei situaţii medicale de urgenţă. Paramedicii din cadrul Detaşamentului de Pompieri Focşani au acţionat pentru acordarea primului ajutor calificat şi transportul pacientului la spital, unde a fost preluat de medicul de gardă din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Pantelimon“ Focşani – Unitatea de Primire Urgenţe.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Medicii vrânceni vor să lucreze în străinătate -- Ianuarie 2011

Opt medici vrânceni au solicitat, în 2010, Colegiului Judeţean al Medicilor certificate profesionale curente, aşa numitele good standing, pentru a putea lucra în străinătate. Cei mai mulţi medici care au solicitat certificate profesionale sunt din specialitatea Medicină Gene-rală/ Medicină de Familie, urmaţi de cei specializaţi în Chirurgie Generală şi Anestezie Terapie Intensivă.
Cele mai frecvente destinaţii, unde medicii vrânceni doresc să profeseze, sunt Franţa, Marea Britanie şi Germania.
La nivel naţional, 2.779 de doctori au solicitat, în 2010, Colegiilor Judeţene ale Medicilor certificate profesionale curente pentru a putea lucra în străinătate. Potrivit unui comunicat remis presei de Ministerul Sănătăţii, numărul solicitărilor s-a dublat faţă de 2009, când au fost înregistrate 1.400 de certificate profesio-nale.

Numărul cel mai mare a fost înregistrat în Bucureşti - 947 de solicitări, urmat de Cluj - 403, Iaşi - 253, Timiş - 202. Cei mai mulţi medici care au solicitat certificate profesionale sunt din specialitatea Medicină Generală/ Medicină de Familie, urmaţi de cei speciali-zaţi în Chirurgie Generală şi Anestezie Terapie Intensivă.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Brigada 282 a rămas fără comandant-Ianuarie 2011

Generalul de brigadă Nicolae Ciucă, până nu demult comandantul Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor“ din Focşani a preluat funcţia de comandant al Diviziei 2 Infanterie „Getica“ din Buzău, începând cu luna ianuarie a.c. Plecarea acestuia a fost ţinută la secret, confirmarea plecării venind abia după întrebările adresate de jurnalişti. Generalul de brigadă Nicolae Ciucă a fost învestit în funcţia de comandant al Brigazii 282 Infanterie Mecanizată Unirea Principatelor Focşani, la finele anului 2009 şi a rămas până în primele zile ale lui 2011. În ultima perioadă, Nicolae Ciucă a avut parte numai de bucurii. Pe 25 octombrie el a fost înaintat la gradul de general de brigadă prin decret prezidenţial iar de luna aceasta a devenit comandant al Diviziei 2 Infanterie „Getica“, care este purtătoarea tradiţiei Armatei a 2-a, care a luat fiinţă în timpul Primului Război Mondial, participând la acesta, precum şi la al Doilea Război Mondial. Potrivit informaţiilor oferite de biroul de presă al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată, deocamdată „nu se ştie“ cine îi va lua locul generalului Nicolae Ciucă.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Vrancea - opt cutremure în cinci zile-Ianuarie 2011

Cutremurele de mică intensitate care se produc în Vrancea sunt nelipsite. De pe 20 ianuarie şi până ieri, nu a fost nicio zi în care Vrancea să nu se zgâlţâie măcar o dată. Seismele au fost de mică intensitate şi s-au produs la adâncimi mici, chiar şi de cinci kilometri.
Astfel, pe 20 ianuarie, în Vrancea s-au produs două cutremure. Primul seism a fost înregistrat la ora 00.30, a avut o magnitudine de 2.4 grade pe scara Richter şi s-a produs la o adâncime de 106 kilometri. O oră şi jumătate mai târziu, un alt seism, de 2.2 grade pe scara Richer, s-a produs tot în Vrancea, la o adâncime de 63 de kilometri.
Pe 21 ianuarie, la ora 21.18, Vrancea s-a cutremurat din nou, seismul având o magnitudine de 2.2 grade pe scara Richer. O zi mai târ-ziu, au fost înregistrate alte trei cutremure. Primul seism s-a produs la ora 3.48 şi a avut o magnitudine de 2.3 grade, iar cel de-al doilea a fost înregistrat la ora 5.06 şi a avut o magnitudine de 2.6 grade pe scara Richter.
Cel de-al treilea şi cel mai mare, respectiv de 2.8 grade, a fost înregistrat la ora 16.02. Pe 23 ianuarie, la ora 4.23, un alt cutremur de 2.2 grade pe scara Richer, produs la o adâncime de cinci kilometri, a zguduit din nou Vrancea. De asemenea, ieri, la ora 1.32, în Vrancea a fost înregistrat un alt cutremur, cu o magnitudine de 2.6 grade pe scara Richter.

De la începutul anului şi până în prezent, în Vrancea au fost înregistrate 22 de seisme, cel mai mare dintre acestea fiind de 3.1 grade pe scara Richter.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Vrancea - opt cutremure în cinci zile-Ianuarie 2011

Cutremurele de mică intensitate care se produc în Vrancea sunt nelipsite. De pe 20 ianuarie şi până ieri, nu a fost nicio zi în care Vrancea să nu se zgâlţâie măcar o dată. Seismele au fost de mică intensitate şi s-au produs la adâncimi mici, chiar şi de cinci kilometri.
Astfel, pe 20 ianuarie, în Vrancea s-au produs două cutremure. Primul seism a fost înregistrat la ora 00.30, a avut o magnitudine de 2.4 grade pe scara Richter şi s-a produs la o adâncime de 106 kilometri. O oră şi jumătate mai târziu, un alt seism, de 2.2 grade pe scara Richer, s-a produs tot în Vrancea, la o adâncime de 63 de kilometri.
Pe 21 ianuarie, la ora 21.18, Vrancea s-a cutremurat din nou, seismul având o magnitudine de 2.2 grade pe scara Richer. O zi mai târ-ziu, au fost înregistrate alte trei cutremure. Primul seism s-a produs la ora 3.48 şi a avut o magnitudine de 2.3 grade, iar cel de-al doilea a fost înregistrat la ora 5.06 şi a avut o magnitudine de 2.6 grade pe scara Richter.
Cel de-al treilea şi cel mai mare, respectiv de 2.8 grade, a fost înregistrat la ora 16.02. Pe 23 ianuarie, la ora 4.23, un alt cutremur de 2.2 grade pe scara Richer, produs la o adâncime de cinci kilometri, a zguduit din nou Vrancea. De asemenea, ieri, la ora 1.32, în Vrancea a fost înregistrat un alt cutremur, cu o magnitudine de 2.6 grade pe scara Richter.

De la începutul anului şi până în prezent, în Vrancea au fost înregistrate 22 de seisme, cel mai mare dintre acestea fiind de 3.1 grade pe scara Richter.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Proiect de 2 milioane euro pentru Colegiul Unirea

Colegiul Naţional Unirea va deveni unul dintre cele mai importante colegii din România, a promis preşedintele Consiliului Judeţean, Marian Oprişan la împlinirea a 145 de ani de la înfiinţarea unităţii de învăţământ. Şeful administraţiei judeţene a luat parte, ieri, la manifestările pregătite de colectivul de elevi şi cadre didactice de la Colegiul Naţional „Unirea“ şi a primit o medalie jubiliară de la directorul Cornel Noană.
Gazdele au pregătit un program menit să readucă în atenţia tuturor celor prezenţi istoria Colegiului „Unirea“ şi oamenii de valoare care au învăţat în această unitate de învăţământ. Marian Oprişan le-a dat asigurări profesorilor şi cadrelor didactice că va depune toate eforturile pentru a îmbunătăţi activitatea Colegiului. „România nu are nevoie doar de tinichigii, România are nevoie de profesori, medici, jurişti, ingineri, are nevoie de minţi luminate, care într-adevăr reprezintă această ţară. Cu echipa mea, am făcut câteva lucruri împreună cu primarul municipiului Focşani şi cu ministrul învăţământului din acea vreme, doamna Ecaterina Andronescu, împreună cu domnul Ene, cu domnul Noană şi împreună cu toţi ceilalţi profesori“, a afirmat Marian Oprişan. Preşedintele Consiliului Judeţean a dat exemplul sălii de sport, a lucrărilor de consolidare a Colegiului. „Cu prilejul a 145 de ani de la înfiinţarea liceului, sărbătoarea voastră, şi la împlinirea celor 152 de ani de la înfăptuirea Micii Uniri, vă promit astăzi, împreună cu primarul municipiului Focşani şi conducerea liceului, că în scurt timp vom face ca Liceul Unirea din Focşani să devină unul dintre reputatele Colegii Naţionale în România. Colegiul Unirea din Focşani va avea rezonanţă naţio-nală şi de ce nu, internaţională. Aveţi toate motivele şi atuurile să purtaţi cu multă mândrie acest nume. Vă spun cu multă prietenie că, poate chiar în zilele următoare, vom face posibil ca un proiect în va-loare de aproape 2 milioane euro pentru liceul «Unirea» să devină realitate. Vom sprijini Colegiul «Unirea», ca fosta sală de sport să devină bibliotecă“, a fost mesajul transmis de Marian Oprişan.

Şcoala care creează şcoli

Directorul unităţii de învăţământ, Cornel Noană, a adresat oaspeţilor, la rându-i, un mesaj:
„Această şcoală, Colegiul Naţio-nal «Unirea», este primul liceu din judeţ care creează şcoli. Ion Basgan, Anghel Saligny, Duiliu Zamfirescu sunt foşti elevi ai liceului şi, actualmente, nume de şcoli în municipiu. Aş vrea să cred că, ce a fost înainte continuă să dăinuiască pe holurile unităţii şi în sălile de clasă: este vorba de mentalitatea de unirist, care nu înseamnă altceva decât că trebuie să facem toate lucrurile cât se poate de bine“.

Tot ieri, inspectorul şcolar general Stan Rogoz a înmânat managerului unităţii de învăţământ „Diploma de Excelenţă Instituţională“, semnată de ministrul învăţământului Daniel Funeriu.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Vrâncenii au serbat "Mica Unire"-24.Ianuarie.2011

Printre urale şi huiduieli

Preşedintele României, Traian Băsescu, şi preşedintele PSD, Victor Ponta, au participat, ieri, la Focşani, la manifestările organizate cu prilejul sărbătoririi a 152 de ani de la Unirea Principatelor Române. În discursul său, preşedintele Consiliului Judeţean, Marian Oprişan, le-a cerut politicienilor şi românilor să vorbească mai mult despre România de mâine, în care „politicul trebuie să slujească interesul general al acestui popor şi să pună instituţiile statului în folosul cetăţenilor“.
Şeful statului, după ce a fost fluierat de o parte a mulţimii prezente în Piaţa Teatrului, a recunoscut că „situaţia socială s-a schimbat faţă de anul trecut, s-a deteriorat“. „La Focşani este mai mult respect pentru Ziua Unirii “, a afirmat preşedintele Băsescu.


Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat, ieri, la manifestările organizate la Focşani cu prilejul sărbătoririi a 152 de ani de la Unirea Principatelor Române. Preşedintele Traian Băsescu a primit onorul de la Regimentul de Gardă şi Protocol „Mihai Viteazul“. Şeful statului a fost întâmpinat cu pâine şi sare, iar o femeie îmbrăcată în costum popular i-a pus la gât un fular tricolor. Dacă la Iaşi şeful statului a fost întâmpinat cu huiduieli şi fluierături puternice, la Focşani a avut parte de o primire mult mai bună. Cu toate acestea, au existat şi aici momente tensionate. În timp ce preşedintele Traian Băsescu primea onorul, din mulţime s-au auzit huiduielile şi fluierăturile oamenilor nemulţumiţi de deciziile aberante ale Guvernului Boc, care a tăiat salariile cu 25%, a redus pensiile militarilor. Acestea însă au fost acoperite de uralele elevilor colegiilor focşănene prezente în Piaţa Teatrului, respectiv „Unirea“, „Al. I. Cuza“, „Mihail Kogălniceanu“, „Edmond Nicolau“.
Imediat după susţinerea discursului său, şeful statului a coborât de pe scena din Piaţa Teatrului „Maior Gheorghe Pastia“ şi a stat de vorbă cu oamenii. La un moment dat, şi-a dat jos fularul tricolor pe care îl primise la începutul manifestării şi l-a agăţat de gâtul unei tinere. Ulterior, şeful statului s-a prins într-o horă a Unirii alături de invitaţi, parlamentari, preşedintele Consiliului Judeţean, Marian Oprişan, elevi de liceu şi alte persoane.
Întrebat de jurnalişti ce părere are despre evenimentul din acest an, spre deosebire de cel de anul trecut, Bă-sescu a răspuns, râzând, că este mai cald decât în 2010. „Anul acesta pot să stau fără căciulă pe cap“, a spus şeful statului. Preşedintele Băsescu a mai spus că „situaţia socială s-a schimbat faţă de anul trecut, s-a deteriorat“. Întrebat dacă i-a fost mai greu la Focşani decât la Iaşi, Traian Băsescu a spus că vrâncenii respectă mai mult Unirea. „La Focşani este mai mult respect pentru Ziua Unirii “, a afirmat Băsescu.

„Vrâncenii au respect şi cultul istoriei“

Referitor la modul în care au fost organizate manifestările de la Focşani, preşedintele Consiliului Judeţean, Marian Oprişan, a declarat că întotdeauna şi-a făcut datoria de gazdă faţă de şeful statului, indiferent de numele acestuia. „Nu mi-am schimbat comportamentul de când sunt şeful administraţiei judeţene din Vrancea, faţă de niciun şef de stat care a venit în judeţ. Vrancea este un judeţ încărcat de istorie. Aici s-a cules Mioriţa, aici s-a făcut Unirea Principatelor, a funcţionat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aici a funcţionat Comisia Centrală, aici s-au desfăşurat luptele din Primul Război Mondial, luptele de la Mărăşti – Mărăşeşti – Oituz. Într-o asemenea comunitate unde cetăţenii au respect şi cultul istoriei acestui judeţ, nu putem să ne comportăm decât civilizat cu toţi cei care reprezintă instituţiile statului român“, a afirmat Marian Oprişan. El a mai spus că, în discuţia cu şeful statului, i-a reproşat acestuia că „a aruncat în aer“ un guvern care avea o majoritate de 70% în Parlamentul României.

Instituţiile statului trebuie să lucreze în folosul cetăţenilor

Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a declarat că deşi au trecut 152 de ani de când Mihail Kogălniceanu îl sfătuia pe Cuza să facă în aşa fel încât „legea să fie deasupra arbitrariului, să fie puternică“, astăzi se poate observa că „legea nu este mereu puternică“ şi de cele mai multe ori, „nu reuşeşte să se ridice peste arbitrariu“. „Parcă ieri a fost 24 ianuarie 1859 fiindcă, iată, astăzi vedem cum legea nu este mereu puternică şi cum, de cele mai multe ori, nu reuşeşte să se ridice peste arbitrariu. Tocmai de aceea nu doresc să mă raportez, astăzi, la 24 ianuarie ca la un eveniment trecut, ci ca la un eveniment care ne obligă să ne creionăm viitorul, renunţând la obiceiul de a ne retrăi iar şi iar trecutul“, a afirmat Marian Oprişan.
Şeful administraţiei judeţene le-a cerut politicienilor şi românilor să vorbească mai mult despre România de mâine, o Românie despre care liderul social democrat crede că „politicul trebuie să slujească interesul general al acestui popor şi să pună instituţiile sta-tului în folosul cetăţenilor“. „De prea multe ori am auzit că Ziua Unirii este ziua în care toţi avem obligaţia să ne întoarcem la istoria noastră, la rădăcinile noastre şi de prea puţine ori am vorbit despre ceea ce ar trebui să devină această ţară. Din respect pentru cei care şi-au pus toată priceperea în slujba românilor, din respect pentru cei care au visat la o Românie în care toţi românii să tră-iască cu un sentiment de siguranţă, de pace şi solidaritate, haideţi să vorbim şi despre România de mâine! O Românie în care politicul să slujească interesul general al acestui popor şi să pună instituţiile statului în folosul cetăţenilor“, a arătat preşedintele Consiliului Judeţean.

„Oamenii politici au obligaţia de a opri starea de incertitudine din România“

Marian Oprişan a mai afirmat că „ura, răzbunarea, jocurile de culise nu aduc progresul şi modernizarea naţiunii“, ci duc doar la „dezbinare şi frică socială“, arătând că oamenii politici au obligaţia de a opri „starea de incertitudine, anxietatea socială care domneşte în România“. Marian Oprişan a mai spus că România are nevoie de regîndirea politicilor, de strategii menite să ducă la redobîndirea credibilităţii statului ca instituţie generatoare de stabilitate şi nu de instabilitate şi haos. „Fără îndoială, România se află la o răscruce! Iar oamenii politici responsabili au obligaţia de a opri starea de incertitudine, anxietatea socială care domneşte în România. Cetăţenii acestei ţări doresc stabilitate şi vor ca cei care le conduc destinele să se comporte predictibil. Să le spună astăzi ce li se va întâmpla în următorii cinci ani“, a arătat liderul social democrat.

Politicienii trebuie să renunţe la vendeta politică

România are nevoie de regândirea politicilor, de strategii menite să ducă la redodândirea credibilităţii statului „ca instituţie generatoare de stabilitate şi nu de instabilitate şi haos“. „Suntem condamnaţi să renunţăm pentru totdeauna la vendeta politică, pentru că altfel nu vom face altceva decât să constatăm şi la 160 de ani sau la 200 de ani de la Unirea Principatelor că legea nu a reuşit să se ridice deasupra arbitrariului şi că Ion Luca Caragiale trăieşte printre noi, în haina unui primar, prefecturaş, a vreunui parlamentar sau ministru. Dacă vom continua să ne retrăim ciclic istoria, vom ajunge spectatori ai unei lumi în plină schimbare, o lume care pune accent pe cunoaştere, pe inovare, care pun în valoare capitalul uman. O lume care, în preocuparea sa de a face faţă provocărilor viitorului, a inventat conceptul de bună guvernare şi s-a reinventat în relaţia sa cu cetăţenii“, a mai susţinut Marian Oprişan. El a explicat că a ales să facă referire la viitor pentru că are convingerea că, în urmă cu 152 de ani, puţini sperau că România se va schimba fundamental dar acest lucru s-a întâmplat.

„Avem nevoie de un stat care să asigure stabilitate şi solidaritate“

Oprişan a adăugat că statul trebuie să fie cel care să impulsioneze relansarea agriculturii, să creeze infrastructura necesară dezvoltării şi să asigure stabilitate şi solidaritate. „Astăzi, ştiu că pu-ţini dintre noi mai au speranţa că lucrurile se vor schimba în bine. Celor prezenţi astăzi, aici, în Piaţa Teatrului din municipiul Focşani, şi românilor care ne urmăresc la televizor, le spun că nu trebuie să renunţe să creadă într-o Românie prosperă cu cetăţeni care nu se tem de stat şi care trăiesc decent. Spun aceste lucruri pentru că rolul statului trebuie să redevină acela de a contribui la creşterea prosperităţii cetăţenilor săi. Statul trebuie să fie cel care să impulsioneze relansarea agriculturii, să creeze infrastructura necesară dezvoltării şi provocările viitoare. Un stat care să asigure stabilitate şi so-lidaritate“, a arătat şeful administraţiei judeţene.
Marian Oprişan a încheiat afirmând că trebuie făcut din Unirea Principatelor „un moment de reflecţie pentru viitor“. „Haideţi ca măcar de acum înainte să facem un efort şi să salvăm viitorul României de dragul copiilor noştri! Aşa să ne ajute Dumnezeu!“, a încheiat preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan.

„Nu vin aici pentru voturi, nici pentru aplauze şi nici pentru fluierături“



Preşedintele Traian Băsescu a declarat că vine la Focşani în fiecare an din respect pentru istorie, şi nu pentru voturi sau aplauze şi „nici măcar pentru fluierături“. Băsescu le-a urat oamenilor ca la anul să trăiască într-o ţară care respectă Ziua Unirii. „Ca de obicei, în ultimii şase ani de Ziua Unirii sunt la Iaşi şi Focşani. Cu siguranţă, nu vin nici pentru voturi, nici pentru aplauze şi nici pentru fluierături. Trebuie să vă spun că vin din respect pentru istorie, din respect pentru un moment constitutiv al statului român modern şi vin să arăt respectul meu şi urmaşilor celor care au făcut Unirea. Este probabil, un moment în care cel mai important lucru este să arătăm respect pentru istoria noastră şi pentru noi. Atâta timp cât noi nu ne vom respecta istoria nu putem cere altora să o respecte. Dincolo de patimi, dorinţe sau de interesele fiecăruia dintre noi, esenţa acestei zile este legată nu numai de istorie dar şi de viitor“, a spus preşedintele.

Ponta, primit cu aplauze în Piaţa Teatrului

La manifestările din Piaţa Teatrului a participat şi preşedintele PSD, Victor Ponta. Liderul PSD a fost însoţit de Ecaterina Andronescu, Dan Nica, Viorel Hrebenciuc, Dan Şova, Robert Negoiţă, Nicolae Bănicioiu şi alţi parlamentari. Încă din momentul în care a apărut în Piaţa Teatrului, liderul PSD Victor Ponta a fost aplaudat, cei prezenţi scandând „Victor Ponta Preşedinte!“. Liderul PSD s-a plimbat printre oameni, a dat mâna cu aceştia, a făcut poze şi a dat autografe. La un moment dat Victor Ponta şi Marian Oprişan au fost practic blocaţi de mulţimea de oameni care doreau să dea mâna cu ei. „Vrem să scăpaţi ţara de Guvernul Boc, un guvern de hoţi şi de tâlhari“, le-au cerut oamenii celor doi lideri PSD. Pe tot traseul de la Piaţa Teatrului şi până la sediul Consiliului Judeţean, liderii PSD au fost însoţiţi de o mare parte din cei care au participat la manifestările dedicate Micii Uniri. Pe tot traseul, Oprişan şi Ponta au fost asaltaţi de oameni care au cerut autografe sau au dorit să facă poze cu cei doi lideri social democraţi.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Un fost politist englez, profesor pentru copiii vranceni-Sat Serbesti-Jud. Vrancea

» Un fost politist englez care s-a stabilit acum mai bine de 12 ani in satul serbesti din judetul Vrancea a reusit sa faca pentru comunitatea locala mai mult decat autoritatile intr-o viata.

» Casa din satul serbesti a familiei Andries-Straton este un adevarat muzeu si centru cultural in aer liber, dar si o scoala de limba engleza pentru copiii taranilor.

Mike Straton a lucrat peste 30 de ani ca politist in East London, ajungand pana la gradul de detectiv-inspector. In ultimii ani de activitate a fost detasat la "Internal-Affairs". A venit in Romania pentru prima oara ca sa aduca ajutoare pentru romani, imediat dupa Revolutia din decembrie 1989. A vizitat Vrancea de mai multe ori intre anii 1990 si 1996. Intalnirea cu Doina Andries – nepoata scriitorului interbelic Simion Ghinea – avea sa-l determine pe fostul politist de pe malurile Tamisei sa se stabileasca intre dealurile de la intrarea in Vidra – "Poarta Vrancei". Aici, in satul serbesti, au cumparat casa lui Simion Ghinea, cu o curte de aproape 3 hectare.

Indragostit de specificul zonei si de linistea locurilor, Mike Straton spune ca aici are parte, intr-adevar, de "peace and quiet". A amenajat cadrul ideal pentru desfasurarea, in weekend, a unor adevarate sezatori culturale. "Vreau ca si copiii acestor oameni sa stie de mici limba engleza, atat de necesara in UE. Sunt foarte multumit cand vad zambetul copiilor de tarani romani, multumiti ca au cu ce se lauda in fata colegilor la gradinita sau la scoala. Cheltuiesc cu instruirea micilor invatacei o parte din pensia pe care o primesc de la politia londoneza", ne-a marturisit Straton.

Sezatori culturale cu 30 de copii din Vrancea
In casa familiei Andries-Straton a fost amenajata o biblioteca cu lucrari de beletristica, dictionare si manuale in engleza si romana. Cei doi soti sunt si profesori pentru cei 15-30 de copii care frecventeaza cursurile de engleza. Locuri de joaca si recreere pentru micutii vranceni sunt, de asemenea, amenajate in primitoarea curte a familiei anglo-romane. Casa familiei Andries-Straton a apartinut scriitorului Simion Ghinea, inversunat luptator anticomunist. Doina Andries Straton, sotia fostului politist londonez, a colectionat, impreuna cu acesta, nenumarate obiecte vechi valoroase din zona si a pastrat neatinse cartile din biblioteca personala a scriitorului. "Este un caz de exceptie, in care cetateanul european Mike Straton a inteles nevoile spirituale ale comunitatii. Familia Straton-Andries reuseste sa faca ceea ce nu face nimeni in Romania si da o adevarata palma morala autoritatilor locale", crede directorul Directiei de Cultura Vrancea, Puiu Siru.

Casa scriitorului Simion Ghinea – loc de invatatura
In camera de lucru care a apartinut lui Simion Ghinea se pot vedea cele peste 1.000 de volume de carte rara si veche, dar si obiectele arhaice populare si artizanale achizitionate de familia anglo-romana. Un razboi de tesut in perfecta stare de functionare, un putinei de lapte, o piua, masurile de cereale si faina, cofele sau butile, lampile de gaz, cuverturile si toalele tesute manual, stergarele si prosoapele – acestea sunt cateva dintre obiectele valoroase care amintesc de vremurile matriarhale. Cei doi copii ai familiei, Daniel Jonn-Michael si Honor-Maria, primesc oaspetii, copii ai satenilor, cu care invata impreuna limba engleza, recita poezii in romana si engleza, canta alaturi de artistii amatori care se perinda prin gospodarie si apoi se joaca. Totul sub supravegherea sotilor Straton-Andries, dar si a socrilor englezului, Aurel si Maria Andries.



"Acesta este un mod de instruire si invatatura copiat dupa cel londonez, unde copiii sunt reuniti in astfel de activitati, intr-un program al politiei londoneze, in incercarea de a preveni astfel delincventa juvenila. In fiecare weekend avem la clasa 10-15 elevi. In functie de vreme, cand este cald si frumos, mutam lectiile in gradina, care devine plina. Am avut weekenduri si cu cate 20-30 de copii", ne-a spus Doina Andries-Straton. si pentru ca micutii sa fie atrasi permanent de activitati, acestea sunt diversificate. Ultima intalnire a micutilor a fost cu scriitorii vranceni intr-o sezatoare literara. Cei prezenti au degustat din delicioasele placinte "poale-n brau", preparate de catre bunica Maria, si au savurat vinul de fraguta facut de politistul londonez transformat in podgorean.

"Un fapt de exceptie"
Initiative ca cele din serbesti, in viziunea Consiliului Local Vidra, ar trebui sa existe in fiecare comunitate vranceana sau in fiecare sat din tara. "Este un caz de exceptie, in care cetateanul european Mike Straton a inteles nevoile spirituale ale comunitatii si a aplicat sistemul de invatamant din Anglia, translatandu-l intr-o curricula extrascolara. Initiativa organizarii unei biblioteci satesti si a unei expozitii de arta traditionala este un exemplu care ar trebui urmat de autoritatile locale cu atributii in domeniul culturii. Familia Straton-Andries reuseste sa faca ceea ce nu face nimeni in Romania", ne-a declarat consilierul local din Vidra Bebe Marica. si scriitorii din Vrancea sunt impresionati de initiativa vranceanului adoptat, Mike Straton. "Cred ca este o premiera in Romania acest centru privat pe munca si cheltuiala familiei Andries-Straton. Este un lucru de exceptie crearea unui aseamenea centru cultural", ne-a spus scriitorul Virgil Panait.

La "sezatoarea de la serbesti", devenita de acum traditionala, au fost invitati si cativa primari din zona, in ideea sprijinirii infiintarii si in comunitatile pe care le pastoresc a unor centre culturale asemanatoare. "Castigurile unui asemenea centru cultural sunt semnificative pentru mediul rural: copiii invata limba lui Shakespeare, invata sa-si cunoasca si sa-si respecte traditiile, prescolarii si scolarii isi petrec timpul liber intr-un cadru amenajat, organizat si sub supraveghere, socializand mult mai bine", a spus primarul din Tulnici, Vasile Agurida.

» A renuntat la scotch-whiskey de Glasgow pentru tuica de Serbesti
Mike Straton a renuntat, de cand a venit in Romania, sa mai bea din whiskey-ul de acasa. Alege acum tuica de prune de serbesti, pe care si-o prepara singur, dar si vinul de fraguta, de altfel singurul soi de struguri care se cultiva pe Valea Putnei. "Tuica de aici este foarte sanatoasa, nu te doare niciodata capul dupa ce o consumi. Iar vinul de fraguta este intr-adevar un deliciu pe care prefer sa-l prepar singur. Am renovat beciul inchis in urma cu zeci de ani si am amenajat o mica crama. Este intr-adevar un loc binecuvantat de «Holly God»", ne-a spus fostul politist englez. Mike se mai mandreste si cu faptul ca a reusit sa aclimatizeze in Vrancea plante din tara natala precum napii turnip, florile de la "Johnson’s" si gazonul ornamental "MR. FOTHERGILL’S".

Englezul de la serbesti are si unele nemultumiri legate de tara de adoptie. In primul rand, birocratia din institutiile romanesti. Astfel, instalarea unui post fix telefonic l-a costat pe "Mike" noua ani din viata. Transportul copiilor catre scoala din sat, aflata la mai multi kilometri de casa, este o alta problema. Dar cel mai mult il deranjeaza pe europeanul Mike faptul ca drumurile sunt intr-o stare deplorabila.

Sursa: www.romanialibera.ro

Un bătrân din satul Ireşti, judeţul Vrancea a împlinit 100 de ani 2009-09-17

Nici războaiele, nici greutăţile şi nici boala nu l-au răpus. Moş Toma, cel mai bătrân sătean din Ireşti, Vrancea, a împlinit joi 100 de ani. În tot satul a fost mare sărbătoare. Cu mic cu mare oamenii s-au adunat să-l cinstească pe Moş Toma. Iar bătrânul le-a dezvăluit secretul longevităţii.

Chiar şi la o sută de ani, bătrânul spune că are o viaţă la fel ca în tinereţe. Munceşte, se cinsteşte şi nu pierde în nicio zi ocazia să citească ziarele. Nu de alta dar trebuie să fie în temă cu deciziile aleşilor.
"Mă smt foarte bine. Văd bine. Citesc pe ziar. Politica o conduc bine. Fiecare varsă în buzunar", a spus bătrânul.
Cei mai mulţi dintre oaspeţii lui moş Toma au vrut să afle marele secret:
cum e să îmbătrâneşti aşa frumos?
"Trebuie să te păstrezi cu economeală. Şi mâncarea şi munca şi băutura să fie respectate. Spunea cineva ce-i mult nu-i bun", a mai spus bătrânul.
Moş Toma, omul care a trăit un secol, este mândru mai ales de cei patru copii ai lui. Iar pentru că a apucat suta de ani, se laudă şi cu şapte strănepoţi.

sursa: www.realitatea.net

Sat Iresti-Comuna Vidra-Jud. Vrancea

Irești este un sat în comuna Vidra, județul Vrancea, Moldova, România. Se pare că numele derivă de la un anume boier local „Irașcu” răsplătit de domnul Moldovei, Petru Rareș în perioada primei sale domnii (1517-1527), sau în cea de-a doua (1531-1534), cu unele proprietăți, (teren arabil și pădure) pentru unele servicii aduse domniei; de la acest boier, urmașii i-au dat denumirea de “satul Irașcului”, redus ulterior la cel actual, Irești.Acest sat a fost reședință de comună (fosta comună Irești) până în anul 1968, când a fost desființată ca atare și alipită la comuna Vidra.

Sat Iresti-Comuna Vidra-Jud. Vrancea

Irești este un sat în comuna Vidra, județul Vrancea, Moldova, România. Se pare că numele derivă de la un anume boier local „Irașcu” răsplătit de domnul Moldovei, Petru Rareș în perioada primei sale domnii (1517-1527), sau în cea de-a doua (1531-1534), cu unele proprietăți, (teren arabil și pădure) pentru unele servicii aduse domniei; de la acest boier, urmașii i-au dat denumirea de “satul Irașcului”, redus ulterior la cel actual, Irești.Acest sat a fost reședință de comună (fosta comună Irești) până în anul 1968, când a fost desființată ca atare și alipită la comuna Vidra.

Arii protejate Rezervatii naturale si monumente ale naturii Vrancea

Cela 18 rezervaţii naturale adăpostesc o floră, vegetaţie şi faună, cantonate īn cele maidiverse biotopuri ale judeţului Vrancea, astfel īncāt aceste arii protejate reprezintă un adevărattezaur de genofond .Numeroasele studii privind biodiversitatea judeţului Vrancea au dus la identificarea anumeroase asociaţii vegetale şi animale īn care se regăsesc cca. o trăime din speciile de plantesuperioare īntālnite īn Romānia. Deosebit de importantă este si prezenta a peste 30 de specii deplante endemice sau declarate Monumente ale Naturii, a căror supravieţuire nu este posibilă īnafara unei reţele de arii protejate.Se remarcă deasemenea si prezenţa a numeroase specii faunistice ( unele de interes cinegetic), caredeasemenea au căpătat statutul de Monumente ale Naturii : corbul, capra neagră, ursul, rāsul, cocoşul de munte, fluturaşul de stāncă.Pentru păstrarea acestui echilibru, instituţia noastră, a depus şi depune intenseeforturi, acţionānd pe toate planurile pentru conservarea naturii si diversităţii biologice.

1. “ Pădurea Lepşa-Zboina“, rezervaţie forestieră si floristică este aflată īn apropierea localităţii Lepşa, are o suprafaţă de210,7 ha. Situată īn bazinul superior al pr. Lepşa, peversantul sud-vestic al Mt.Zboina Neagră ( 1350 m )acest areal conservă arborete forestiere de tip natura lfundamental, cu vārste cuprinse īntre 100-120 de ani precum si o floră care datorită condiţiilor staţionale foarte variate este deosebit de bogată īn specii endemice,vulnerabile sau rare.

2. “Cheile Tişiţei” arie protejată mixtă, hidrogeomorfologică, forestieră, floristică, faunistică si de peisaj, ocupă omare parte din bazinul hidrografic al Pr. Tişiţa si este una dintre cele mai importante arii protejate din judeţul Vrancea.Relieful este caracterizat printr-o puternică fragmentare tectonică si hidroerozională, prezentānd văiadānci, de tip canion, lunci largi, de o mare frumuseţe dar si piscuri semeţe de o spectaculozitate aparte, care sedetaşează īn lungul cumpenelor de apă. Din punct de vedere biogeografic, aria protejată Cheile Tişiţei se remarcăprin prezenţa unui mozaic de specii, care ilustrează marea varietate a condiţiilor staţionale.

3. Pădurea Cenaru, este o arie protejată de tip geologic, botanic,forestier si de peisaj, cu o suprafaţăde 365,8ha.Vegetaţia forestieră esteformată din făgete şi arborete de amestec răşinoase cu foioase ( brad,molid, fag, carpen, mesteacăn, plop,salcie, etc. ) īntre care se găsesc 741exemplare de Tisă ( Taxus baccata L.)element floristic atlantic-central european, monument al naturii, īnregistrānd dimensiuni de pānă la 18m īnălţime şi vārste de pānă la 200 deani, ceea ce le situează pe locul al 4-lea pe ţară. Īn covorul ierbos au fostidentificate 377 specii de plante, dincele mai diferite provenienţe fitogeografice, printre care şi numeroase specii endemice.

4. Aria protejată Reghiu-Scruntaru este de tip mixt ( geologică, paleontologică, botanică, peisaj ), are o suprafaţătotală de 95,7 ha si este se află situată pe ambele maluri ale rāului Milcov, īn zona unde valea longitudinală a Milcovului, dispusă paralel cu stratele de rocă ridicate la verticală, coteşte īn unghi drept spre dreapta şi traversează alternanţa de strate de gresie, marne, argile şi calcare care, īn urma eroziunii diferenţiate, au dat naştere unui relief” ruiniform ”, de mare frumuseţe peisagistică.

5. Aria protejată” Pădurea Dălhăuţi” ( tip botanic si forestier ), ocupă o suprafaţă de 188,3 ha este situată pe versantul estic al Subcarpaţilor Curburii, la limita de tranziţie dintre silvostepă şi subzona stejarului, īn care pătrunde sub zona fagului īncāt arboretele forestiere sunt foarte variate şi ajung la vārste seculare, realizāndu-se diametre impresionant de mari la fag şi stejar.Din punct de vedere floristic, Pădurea Dălhăuţi aparţine regiunii euro-siberieneprecum şi provinciei balcano-moesică şi ponto-sarmatică, īntālnindu-se un adevărat mozaic vegetal īn care seregăsesc peste 400 de specii de plante superioare.

6. Aria protejată “Cascada Putnei “(tip hidrogeomorfologic, botanic,peisaj ), ocupă o suprafaţă de 10 ha, fiind localizată īn apropierea localităţii Lepşa, areal unde rāul Putna traversānd bordura externă a Munţilor Vrancei pe o linie de falie, aformat cascada actuală, iar īn aval, lacca. 200 m, pe malul stāng există oveche cascadă, părăsită īn urma mişcărilor geotectonice, īn urma cărora Putna şi-a schimbat cursulspre dreapta, pe albia actuală,fenomen unic cunoscut īn Romānia.

7. Aria protejată ” Strāmtura Coza” ( tip geomorfologic, peisaj ) are o suprafaţă totală de 15 ha si este localizată īnapropierea satului Coza, com. Tulnici. Procesele tectonice ( falierea stratelor ) şi eroziunea de suprafaţă pun īnevidenţă succesiunile litologice divers colorate, de o mare frumuseţe peisagistică.

8. Aria protejată “Groapa cu Pini ” ( tip paleontologic ) are o suprafaţă totală de 11,1 ha si este localizată īnapropierea satului Coza, com. Tulnici.

9.Aria protejată “Rāpa Roşie” ( tip geomorfologic ) are o suprafaţă totală de 49,6 ha si este localizată īn apropiereasatului Coza, com. Tulnici. Situată pe un orizont al breciei sării, care, fiind foarte slab coezivă şi uşor solubilă esteputernic fragmentată de eroziunea pluvionivală care au modelet-o sub formă de ogaşe, canioane, turnuri, pālnii şiavene sufozionale care dau peisajului un caracter spectaculos de pseudocarst. Īn scopul preveniriialunecărilor de teren si a eroziunii solului au fost efectuate plantaţii de protecţie.

10. Aria protejată “Algheanu” ( tip geologic, peisaj), are o suprafaţă de 10 ha si este situată īnlocalitatea Vrāncioaia. Structura geologică este alcătuită din depozitele de terasei a 6-a a Putnei,respectiv din prundişuri şi nisipuri roşcate-gălbui, situate peste depozitele salifere de vārstă aquitanian-burdigaliană formate din argilecenuşii intercalate cu gipsuri şI gresii gipsifere,acoperite de formaţiuni ale breciei sării.

11. Aria protejată ” Pārāul Bozu” are o suprafaţăde 5 ha si este situată in localitatea Prisaca,Com. Valea Sării. Importanţa ştiinţifică constă īnabundenţa de mecanoglife (urme de valuri,urme de picături de ploaie şi urme a curenţilorturbizi de fund şi suprafaţă ) şi a ichnoglifelor( urme de pasi de vieţuitoare ) aparţionānd lacca. 35 de specii de vertebrate şi 5 denevertebrate dintre care cele mai importantesunt urmele de paşi ale păsărilor acvatice(pescăruşi, raţe, gāşte, cocostārci, cocori, sitari )şi mamifere (paricopitate , feline, canine, dar,mai ales de elefanţi ).Aceste urme de vieţuitoare dau informaţii cu privire lacondiţiile de paleomediu : bazine lacustre puţinadānci, īn condiţii de climă caldă, bogată īnprecipitaţii, frecventate de faună specifică.

12. Aria protejată “Focul Viu de la Andreiaşul de Jos “are o suprafaţă de 12 ha ( tip geologic, botanic,forestier, peisaj ). Datorită faptului că Valea Milcovului se īnscrie pe linia de falie Caşin-Bisoca, prin fracturile scoarţei ies la suprafaţă hidrocarburi gazoase care se autoaprind si ard cu flăcări īnalte de pană la 30-40 cm.

13. Aria protejată “Cheile Nărujei I- Lacu Negru “are o suprafaţă de 20 ha ( tip hidrogeomorfologic, botanic,forestier, peisaj ) si este localizată īn localitatea Herăstrău, pe cursul superior al P. Năruja. Trăsăturacaracteristică este fragmentarea terenului, īn zona Cheilor Nărujei, unde s-a format un relief caracteristic de odeosebită spectaculozitate. Punctul central al acestei arii protejate īl constituie Lacul Negru. Situat la altitudinea de 1250 m, are o suprafaţă de cca. 1 ha si o adāncime de 7,5 m. Ceea ce īI conferă un caracter deunicat īn Vrancea este turbăria care se dezvoltă pe treimea inferioară, si care are aspectul unui plaur. Denumirea de Lacul Negru provine de la īntunecimea molidişurilor care-l īnconjoară si care se reflectă īnapele limpezi ale lacului.

14. Aria protejată “Cheile Nărujei II-Verdele”, are o suprafaţă totală de 250 ha, este de tip hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj. Fiind situată īn sectorul montan al Nărujei, această arie protejatăocupă ambii versanţi din sectorul inferior al Cheilor Nărujei. Trăsătura caracteristică este puternicafragmentare, cu o energie de relief mare cu un maxim īn sectorul Cheilor Nărujei, unde succesiunea sectoarelor īnguste de tip canion, cu sectoare de luncă sau mici bazinete dau un aspect de o mare valoareştiinţifică si peisageră.

15. Aria protejată “ Cascada Mişina “ocupă unareal de 183,5 ha, este de tip hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunisticsi de peisaj si este situată īn bazinul superior al Pr. Mişina. Relieful este dominat de puterniceleprocese tectonice din trecut, datorită căroraīntr-o zonă marcată de o pānză de şariaj si ofalie inversă, s-a format si Cascada Mişina cu orupere de pantă de peste 12 m.

16. Aria protejată “ Căldările Zăbalei -Zārna Mică “,are o suprafaţă totală de 350 ha, este de tip hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj sieste situată īn bazinul superior al Pr.Zăbala. Acest areal este protejat datoritămorfologiei deosebite a Pr. Zăbalei, curenumitele “ Căldări ale Zăbalei “, pentrupădurile deosebite de aici si nu īn ultimul rānd pentru asociaţiile floristice sifaunistice īntālnite īn acest perimetru.

17. Aria protejată “Muntele Goru” are o suprafaţă totală de 388,1 ha, este de tip geomorfologic, forestier,floristic, faunistic si de peisaj. Ocupă o mare parte din etajul pădurilor boreale si aproape tot etajul subalpin alMt. Goru ( 1875 m ), obiectivul central ocrotit de această arie protejată este vegetaţia caracteristică etajuluisubalpin, componenta principală fiind unicul jnepeniş din M-ţii Vrancei, precum si alte numeroase specii deplante si animale endemice sau rare.

18. Aria protejată “Lunca Siretului“, are o suprafaţă totală de 388,4 ha si este constituită pentru ocrotirea păsărilor migratoare sau sedentare. Cuprinde trupurile de pădure Dumbrăviţa si Pădurea Neagră, situate īn apropierea localităţilor Răstoaca si Răduleşti, locuri īn care, datorită faptului că Valea Siretului se īnscrie peuna dintre cele mai importante rute de migraţie a păsărilor, adăpostesc numeroase specii de păsări ocrotitepe plan naţional si internaţional.

Padurea Cenaru-Judetul Vrancea

Declarata rezervatie naturala prin Legea nr. 5/2000, aria protejata de tip mixt este situata in zona varfurilor Cenaru (898 m), Garbova (879 m), pe un sector al versantului drept al Paraului Milcov. aria protejata se remarca prin asociatii fitogeografice deosebite (prezenta a peste 370 de specii de plante), detasandu-se prin existenta a CCa. 980 exemplare de tisa (Taxus baccata), element atlantic central european, monument al naturii. Padurea aflata sub statutul de arie protejata adaposteste exemplare care inregisreaza pana la 18m. inaltime,diametre la baza de aproximativ 30-35cm. si varste pana la 200 ani.
Rezervatia naturala se suprapune unui complex reprezentativ pentru ecosistemele forestiere specifice padurilor de amestec. Situat intr-un areal cu inversiuni termice frecvente, acest sit prezinta o importanta deosebita datorita numarului mare de exemplare de Taxus baccata (aproximativ 1000 de exemplare pe o suprafata de aproximativ 400 ha) diseminate intre arbori seculari de fag si brad.
Padurea Cenaru apartine Subcarpatilor interni de Curbura, relieful ariei protejate fiind deosebit de vulnerabil la degradarea terenului prin eroziuni de suprafata si de adancime, precum si la alunecari de teren, astfel incat padurea indeplineste o functie protectiva de o deosebita importanta. Relieful este foarte fragmentat de afluentii raului Milcov care curg spre vest si spre nord, modeland versantii cu pante de 18 – 35° si vai inguste, greu accesibile, ale caror maluri ajung pana la 50-70 m. inaltimile scad de la sud (interfluviu Milcov - Ramnicu Sarat) spre nord si vest, de la 943 m (Vf. Coltu Porcului) la 760 m (Plaiul Cenarului), 600 m (confluenta pr. Garbova cu pr. alunu) si 500 m pe valea Milcovului.Padurea Cenaru este sit Natura 2000

Cai de acces:
Drumul judetean Dj 205a Focsani – andreiasu – Butucoasa, continuat cu drumul forestier de pe valea Paraului Garbova (pentru accesul dinspre est) sau drumul forestier de pe valea Paraului Cenaru (pentru accesul dinspre vest).
Limita de nord: este sinuasa si complexa. Porneste din albia paraului Bursuci inscriindu-se catre nord pana in albia Paraului Cenaru pe care o urmeaza catre aval o paraseste pe versantul drept si continua pe valea Pr. Boldanului pana in Valea Milcovului. De la piciorul plaiului Ursa limita se inscrie pe acesta catre sud, intersecteaza Valea Paraului Ursa si continua in avale pana la confluenta cu afluentul aceteia dinspre dreapta. Din acest punct urmareste valea in amunte, pana la obarsie. in continuare limita urmeaza Plaiul Cenarului si valea Paraului Garbova, pana la confluenta cu Pr. alunu.
Limita de est: se suprapune pe albia Paraului alunu si pe Plaiul alunului pana in Vf. Garbova (979m.).
Limita de sud: se desfasoara din Vf. Garbova (979m.) prin Culmea Coltul Porcului pana la obarsia Paraului Bursuci pe care o urmeaza catre aval.

Reghiu-Scruntar-Judetul Vrancea

Rezervatie naturala de tip mixt, desemnata prin Legea nr. 5/2000, cuprinde doua trupuri dispuse pe dreapta si stanga Paraului Milcov, in zona localitatilor Reghiu si Sindrilari. Aria protejata se suprapune sectorelor de vale longitudinala si respectiv transversala a Milcovului, sapate in strate alternante de gresii, argile, marne si calcare, cutate si redresate la verticala. Efectul este aparita in peisaj a unui spectaculos relief ruiniform, a carui valoare stiintifica se amplifica prin axistenta resturilor fosile de nevertebrate din Miocen si de mamifere de varsta sarmato-pliocena.
Relieful este reprezentat de versantii abrupti pana la verticala pe malul drept al raului Milcov, formati din strate cu orientari diferite, alcatuite din roci cu duritati variabile, erodate diferentiat, conferindu-se astfel versantilor un aspect ruiniform. Relieful in ansamblu se prezinta puternic fragmentat de paraie torentiale, cu vai inguste si adanci, dintre care cea mai spectaculoasa este cea a pr. Valcea (Creiu), care strapunge stratele verticale de gresie in punctul numit Poarta Dracilor. in conditiile alternantei de strate cu alcatuiri si duritati diferite, a cutarii si a ridicarii la verticala a stratelor, a puternicelor procese tectonice care au generat falia Casin - Bisoca, precum si a violentelor cutremure de pamant, aceste elemente cu rol in declansarea si desfasurarea proceselor geomorfologice determinante ale unor forme de microrelief, au generat in acest spatiu aparitia unui peisaj de o deosebita valoare estetica si stiintifica.Rezervatie naturala Reghiu Scruntar se suprapune sitului Natura 2000 cu acelasi nume.

Cai de acces:
Drumul judetea, care urmeaza albia raului Milcov, Dj 205A Focsani – Odobesti – Andreiasu, pana in localitatile Reghiu sau Valea Milcovuluio.
Limitele trupului (1) situat pe versantul stang al Raului Milcov:
Limita de nord: coincide cu baza de versant care se termina in albia Paraului Reghiu.
Limita de est: se desfasoara din albia Paraului Reghiu, spre sud, pana la limita superioara a intravilanului localitatii Valea Milcovului.
Limita de sud: se desfasoara pe o culme secundara care porneste de la vestul localitatii Valea Milcovului si se oresta la obarsia unui afluent de dreapta al paraului Reghiu.
Limita de vest: urmareste spre nord si avale afluentul de dreapta al paraului Reghiu pana in albia Paraului Reghiu.
Limitele trupului (2) situat pe versantul drept al Raului Milcov:
Limita nordica: porneste din apropierea confluentei Paraului Reghiu cu Milcovul, ontinua pe la baza abruptului, la marginea suprafetei construite a localitatii de pe malul drept, pe limita de subparcela, pana intersecteaza albia Paraului Milcov.
Limita de est: se desfasoara intre albia Milcovului prin punctul numit Poarta Diavolului si prin Dealul Chicera (537 m) pana la obarsia paraului Valcea.
Limita de sud: coincide cu albia, Paraului Valcea, de la obarsie pana la confluenta acesteia cu Milcovul.
Limita de vest: se desfasoara spre avale pe valea Paraului Milcov, urmand sinuozitatile abruptului din malul drept, de la confluenta cu Valcea pana in apropierea confluentei cu Paraul Reghiu

Manastirea Mera-Judetul Vrancea

Ansamblul fostei Manastiri Mera, monument istoric este considerat din punct de vedere istoric si arhitectural cel mai valoros monument, ctitorie a familiei Cantemir in judetul Vrancea
Ansamblul fostei Manastiri Mera este format din:

-Zidul de incinta fortificata,cu guri de tragere si urme ale caii (drumului ) de straja la ziduri. Incinta este strajuita la doua colturi de turnuri in forma hexagonala, cu doua nivele si avind pe fatada vestica doua rinduri de guri de tragere. In coltul de nord —vest al zidului de incinta se afla un turn cu sectiune patrata iar altul-cu sectiune rotunda este in coltul de sud-vest al zidului.

-Turnul clopotnitei este amplasat pe latura vestica a zidului de imprejmuire a incintei. Acesta este pe axa bisericii din incinta si intrarea se face pe sub bolta clopotnitei, printr-o poarta masiva din lemn, initial cu ghinturi din metal. Inaltimea portii este sub media staturii unui adult, aceasta obligind pe cel care intra sa se aplece iar accesul in grup devenind aproape imposibil (masura strategica, de aparare a intrarii). Accesul in turn se face pe o scara din lemn in forma de ax de spirala.

Ansamblul mai cuprinde un al doilea turn, mai scund, amplasat pe zidul de incinta in opozitie cu intrarea principala si pe axa bisericii. Este cea de a doua cale de acces in manastire si care corespunde cu intrarea in cimitirul vechi.

-Odaile staretiei sau Casa Domneasca se afla amplasate in partea dreapta a intrarii in incinta. Sapaturile efectuate pentru investigatiile preliminare restaurarii, au relevat si fundatiile corpului de chilii.

- Biserica “Sf. Imparati”este pozitionata in centrul incintei .Constructia este impresionanta prin arhitectura si volumetrie. Accesul in biserica se face pe trepte joase din piatra ce dau in pridvorul initial deschis cu arcade sprijinite pe stilpi in forma octogonala.

Intrarea in biserica este marcata de un gol cu o masiva din ferecaturi metalice, prinsa intr-un ancadrament de piatra cioplita.Acesta este format dintr-o rama din piatra, in forma dreptunghiulara profilata cu o bagheta rotunjita. Portalul de piatra din interiorul acestei rame este in arc de cerc la partea superioara, cu baghete profilate terminate in partea inferioara de mici portiuni evazate si o baza patrata cu motive florale.

Deasupra usii este amplasata pisania in doua limbi cu caractere cirilice si grecesti.Deasupra Pisaniei se afla o firida dreptunghiulara care reprezinta “Buna Vestire”pe un fundal cu caracter arhitectural. Infundata pina la cutremurul din 1977, pictura descoperita in firida demonstreaza ca acesta a fost hramul initial al bisericii Cantemirestilor. Pronaosul este despartit de pridvor prin trei arce in acolada, sprijinite pe stilpi de zidarie octogonala asezate pe cite un soclu in forma de prisma. Pronaosul este acoperit de doua calote sferice despartite central de un arc de cerc.

Pe fatada vestica a pronaosului se afla pictata firida cu “Sfintii Imparati”. Doua ferestre inalte, amplasate in lateralele pronaosului, lumineaza biserica.

Absida altarului, ridicata cu o treapta peste nivelul de calcare din biserica este acoperita cu o semicalota sferica.Un pilastru cu rol de contrafort , include si fereastra din altar.

Alaturi de fragmentele picturilor votive ale ctitorilor amplasate pe peretele pronaosului, ancadramentele sculptate in piatra de la si ferestre, catapeteasma si scaunul episcopal constituie cele mai valoroase componentele artistice si piese din inventarul bisericii Sf. Imparati.

Deasupra usii este amplasata pisania in doua limbi cu caractere cirilice si grecesti.Deasupra Pisaniei se afla o firida dreptunghiulara care reprezinta “Buna Vestire”pe un fundal cu caracter arhitectural. Infundata pina la cutremurul din 1977, pictura descoperita in firida demonstreaza ca acesta a fost hramul initial al bisericii Cantemirestilor. Pronaosul este despartit de pridvor prin trei arce in acolada, sprijinite pe stilpi de zidarie octogonala asezate pe cite un soclu in forma de prisma. Pronaosul este acoperit de doua calote sferice despartite central de un arc de cerc.
Pe fatada vestica a pronaosului se afla pictata firida cu “Sfintii Imparati”. Doua ferestre inalte, amplasate in lateralele pronaosului, lumineaza biserica.
Absida altarului, ridicata cu o treapta peste nivelul de calcare din biserica este acoperita cu o semicalota sferica.Un pilastru cu rol de contrafort , include si fereastra din altar.
Alaturi de fragmentele picturilor votive ale ctitorilor amplasate pe peretele pronaosului, ancadramentele sculptate in piatra de la si ferestre, catapeteasma si scaunul episcopal constituie cele mai valoroase componentele artistice si piese din inventarul bisericii Sf. Imparati.

De curand restaurat, acest admirabil edificiu a renascut, recapatandu-şi intreaga frumuseţe originala, multa vreme ascunsa de daramaturi şi de carpelile greoaie ale incercarilor de consolidare. Dincolo de mareţia suverana şi de armonia proporţiilor ceea ce uimeşte la biserica manastirii Mera, este savanta impletire de elemente tradiţionale ale arhitecturii din Moldova, pe al carui pamant se afla, cu cele din apropiata Muntenie, rezultatul obţinut fiind o sinteza pe cat de originala, pe atat de semnificativa pentru o epoca in care cronicarii şi carturarii celor doua ţari romaneşti exaltau cu mandrie ideile de latinitate, unitate şi continuitate naţionala. Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv

Comuna Mera, judetul Vrancea pe drumul judetean Odobesti-Andreiasu

Focul Viu de la Andreiasul de Jos- Judetul Vrancea

Rezervatia naturala Focul Viu de la Andreiasul de Jos este cea dintai declarata in judetul Vrancea, prin Decizia Consiliului Judetean Popular Vrancea, nr. 1063/1967, in suprafata de 12 ha si reconfirmata prin Decizia CPJ nr. 156/1973, figurand si in Lista Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (1991). Prin Hotararea Consiliului Judetean Vrancea nr. 12/1992, suprafata se majoreaza la 306,0 ha, in scopul protejarii tuturor palcurilor de padure plantata pe versantul drept al vaii Milcovului, cu rol de protectie a solului impotriva eroziunilor de suprafata si de stabilizare impotriva alunecarilor de teren.
Ca urmare a aplicarii Legii nr. 18/1991, A.P.M. Focsani a revizuit suprafata in anul 1998, la 293,3 ha. iar prin Legea nr. 5/2000 Anexa III, privind Planul de amenajare a teritoriului national, suprafata ariei protejate revine la aceea initiala, de 12,0 ha dar, in urma transpunerii in sistem GIS, suprafata rezultata este in realitate de 37,8 ha.
Aria protejata este administrata in prezent in baza unei conventii de custodie de catre Ocolul Silvic Focsani. Desi in anii 1992-1994 in perimetrul acestei arii protejate s-au realizat amenajari care aveau ca scop sustinerea anuala a unui festival folcloric/traditional intitulat sugestiv ”Sarbatoarea Focului Viu”, acestea au fost in totalitate distruse de intemperii si mai ales de alunecarile devastatoare de teren din luna iulie a anului 2005.
In prezent infrastructura de vizitare este in curs de reconstructie, iar pentru desfasurarea in conditii optime a festivalului folcloric anual, Primaria din Andreiasu a depus o cerere de finantare pentru amenajarea unei scene in aer liber.

Caile de acces, sunt drumul judeţean Dj – 205 A - Focsani - Andreiasu de Jos si, in continuare, dupa traversarea podului peste Milcov, drumul comunal spre Andreiasu de Sus.
Limitele se incadreaza in U.P. III Focsani, U. a. 1, astfel:
Limita de nord de la borna 1 de pe malul drept al Milcovului, pana la borna 2 de pe marginea drumului comunal (si forestier) Andreiasu de Jos - Andreiasu de Sus;
Limita est de la borna 2 in lungul drumului comunal, pe limita curţii cantonului silvic, borna 4, pana la borna 5;
Limita de sud de la borna 5 pana la borna 6, situata in albia unui organism torenţial afluent al Milcovului;
Limita vest de la borna 6, pe albia vaii torenţiale, pana la borna 7, pe malul Milcovului.

Potrivit cu istoria lor geologica, terenurile teritoriului analizat sunt de origine sedimentara, aceasta datorita faptului ca suprafata corespunde cu ariile unor foste bazine sedimentare care s-au succedat in timp si in care s-au depus sedimente marine, lacustre, fluvio-lacustre si continentale.
In ceea ce priveste alcatuirea subsolului, se pot diferentia doua mari domenii. Spre vest, regiunea muntoasa este domeniul de raspandire a rocilor masive care, ca varsta, apartin Cretacicului superior si Paleogenului iar spre est, zona subcarpatica, unde se dezvolta roci apartinand Neogenului. Extremitatea estica a teritoriului apartine umpluturii pleistocene a avanfosei, individualizata la marginea interna a Platformei Moesice (morfologic, Campiei Romane), (H.Grumazescu, I.stefanescu).
Din punct de vedere geologic, domeniul muntos s-a individualizat pe seama flisului carpatic care sub raport structuro-genetic este alcatuit din doua panze: panza de Tarcau si panza de Vrancea, iar domeniul subcarpatic corespunde molasei in care se diferentiaza subzona miocena si subzona sarmato-pliocena
Arealul suprapus ariei protejate Focul Viu, se grefeaza pe molasa neogena alcatuita din litofaciesuri foarte heterogene, avand structura cutata afectata miscarile tectonice si cu o mare mobilitate actuala (epirogeneza si seisme), formata din complexe de marne, argile si gresii calcaroase, in strate alternante cu inclinari variate, cu rezistenta slaba la eroziune.

Toate epicentrele cutremurelor vrancene corespund unitatii cutate valahe. Acestea elibereaza periodic o mare cantitate de energie, generand pagube materiale si pierderi de vieti omenesti, in urma cutremurelor puternice (10.11.1940, 04.03.1977, 30.08.1986, 30.05.1990) mai multe alunecari s-au declansat ori s-au reactivat. Raportul dintre directia faliei si suprafata de versant determina configuratia majora a alunecarii de teren.
Din punctul de vedere tectonic, in zona studiata se remarca 3 falii importante (longitudinale), orientate nord-sud, care delimiteaza principalele unitati litologice: falia externa a flisului, falia Casin Bisoca si falia pericarpatica. Faliile longitudinale corespund unui sistem de dislocatie profunda orientat N-S determinata de impingerea catre exterior a Panzei Subcarpatice. Falia externa a flisului delimiteaza flisul paleogen de panza subcarpatica si reprezinta o limita morfologica importanta intre Carpati si Subcarpati. Panza subcarpatica, ca unitate externa a Moldavidelor, cuprinde, in cea mai mare parte, depozite de molasa. Este rezultatul tectogenezei moldave - intrasarmatiene.
In bazinul Milcov, falia Casin - Bisoca trece printre varfurile Raiut si Muncelu, pe la est de gura de varsare a paraului Reghioru, intersecteaza albia Milcovului (la gura de varsare a paraului Preda, pe la est de Titila si Faget, est de varful Alunului si varful Garbovei). inclinarea faliei este mai mare la sud de Andreiasu de Sus, in timp ce la nord planul este mai putin inclinat, iar amploarea incalecarii este maxima. Este o falie inversa intrapleistocena contemporana tectogenezei valahe (San-dulescu M., 1984).
Molasa neogena cutata cuprinde o serie de sinclinale strivite (Raiut - Titila, Ur-soaia - Rachitasul) cu tendinta de solzificare (M. Pauca, 1942). Structura tectonica complexa se datoreaza prezentei unor falii longitudinale si transversale. Faliile longitudinale: Jgheaburi - Butucoasa, Lunca, Prahuda sunt, de asemenea, falii inverse, orientate N - S. Faliile transversale sunt orientate vest - est si au o extensiune ceva mai redusa: Falia Raiuti, Falia Farcasei, Falia Andreiasu, Falia Reghiului, Falia Titila. Ultimele doua intra in categoria faliilor de decrosare.

Relieful apartine Subcarpatilor interni ai Curburii si poarta amprenta framantarilor tectonice - cea mai importanta fiind aceea a faliei Casin - Bisoca, usor de recunoscut datorita discordantei stratelor de varsta Badeniana, Sarmatiana, si Mediteraneeana, formate din gresii dure de Rachitasu, in alternanta cu gresii calcaroase, marne tufacee cu globigerine, tufuri dacitice, gipsuri si calcare lumaselice cu o fauna bogata de fosile (lamelibranhiate, numuliti, briozoare, corali si alge - in general foarte degradate de procesele orogenetice si tectonice).
Aria protejata ocupa versantul nordic al culmii Titila, pana in albia Milcovului, relieful fiind framantat si fragmentat de numeroase paraie si organisme torentiale si afectat de degradare prin eroziuni si alunecari de teren care se manifesta cu precadere pe suprafetele despadurite in trecut; aceste fenomene se manifesta si in prezent ca, de exemplu, in imediata vecinatate a “Focului Viu”, in trepte de inaltimea de 10 - 30 cm si lungimi de 10 - 20 m.

Milcovul izvoraste din Depresiunea Subcarpatica a Milcovului de Sus, inclestata intre masivele Dealul Tojanului si culmea Gurbaneasa, de la altitudinea de 720 m. Initial are o vale larga longitudinala, insa in locul de traversare a depresiunii Merei, devine transversala, parasind zona subcarpatica prin poarta Arvei, dintre Magura Odobesti si piemontul Deleanul. In depresiunea Mera primeste afluienti din stanga : Reghiul (S=2.600 ha; L=8 km), Milcovelul (S=4.400 ha; L=9 km), Arva (S=2.400 ha; L=10 km), iar din dreapta, paraul Groza.
Dupa parasirea zonei piemonturilor inalte, conul sau se uneste cu cel al Putnei, in zona lor de interferenta aflandu-se orasul Focsani. Curgand pe la poalele Piemontului Deleanului, Milcovul devine colectorul acestuia, adunand o serie de organisme, mai mult torentiale: Vl Seaca, Pietrosa, Dalhauti, Dilgov (S=4.700 ha ; L=16 km), Mera (S=2.200 ha; L=9 km), Argintul (S=6.500 ha ; L=25 km). Milcovul dreneaza, de asemenea, ape puternic clorurate din zona subcarpatica.
Studiile efectuate in scopul determinarii elementelor caracteristice ale scurgerii maxime pe principalele rauri din tara noastra, au condus la concluzia ca raul Milcov prezinta o torentialitate ridicata, indicata de raportul dintre debitul maxim cu asigurarea 1% si debitul mediu. Scurgerea maxima poate atinge 80-90% din scurgerea medie multianuala in munti si poate sa depaseasca aceasta valoare de 1,5-4,0 ori in regiunea de dealuri, in cazul celor mai abundente ploi, cand se formeaza viituri compuse din mai multe varfuri (I. Ujvari, 1972).
La marimea coeficientului de scurgere al bazinului, o contributie importanta o au scurgerile directe de pe versanti si viiturile torentiale ale vailor ce debuseaza in albia principala, a caror geneza se explica prin procentul redus de padure. Astfel de terenuri au soluri cu capacitate redusa de inmagazinare a apei, fiind astfel sporit coeficientul de scurgere.

Topoclimatul arealului analizat este caracterizat prin 6 luni reci si umede, dintre care 3 cu temperaturi medii sub 0ºC si cu precipitatii medii sub 56 mm, iar 3 luni cu temperaturi medii peste 0ºC, dar mai mici de 7ºC si cu precipitatii medii intre 40 si 80 mm, si 6 luni temperate, intre care 2 cu temperaturi medii sub 10ºC si cu precipitatii cuprinse intre 62 si 104 mm si 4 luni cu temperaturi medii peste 10ºC, dar mai mici de 17ºC si cu precipitatii medii cuprinse intre 57 si 122 mm. Relieful puternic fragmentat face ca in teritoriul analizat sa se diferentieze o serie de topoclimate determinate de altitudine, formele de relief si caracterele particulare ale acestora. Astfel, versantul nordic se caracterizeaza prin minus de lumina si caldura si plus de umezeala, iar versantii vestici desi sunt considerati asemanatori cu cei estici prezinta un plus de caldura si umezeala fata de acestia. Vara, in timpul zilei se realizeaza aici un plus de caldura comparativ cu platourile in timp ce noaptea si iarna se inregistreza un minus de caldura, datorita radiatiei terestre si a scurgerii aerului rece de pe versanti. Regimul termic, determina atat dezagregarea rocilor, uscarea si craparea solului, cat si topirea brusca a zapezilor influientand in mare masura desfasurarea proceselor de eroziune si deplasari in masa. In acest areal in luna ianuarie, temperatura medie lunara oscileaza in functie de altitudine, intre –2,5 si –4C si in iulie, intre 20...21C. Temperaturile minime absolute nu coboara sub –28C iar maximele absolute, in august, nu depasesc +38C. Influenta reliefului este preponderenta in traseul izotermelor. Astfel, campia are o temperatura medie anuala mai mare de 9ºC, iar dealurile subcarpatice intre 6 si 10ºC. Aceeasi variatie se constata si in ceea ce priveste temperatura medie a lunilor ianuarie si iulie (dupa Harta topoclimatica, Atlasul Romaniei). Prima zi cu inghet apare in regiunea dealurilor inalte la 1 octombrie, in regiunea dealurilor mai joase la 11 octombrie, in timp ce in campie, in partea ei centrala si sudica, ea intarzie pana la 21 octombrie. Daca ultima zi cu ingheţ apare in campie la 11 aprilie, in regiunea dealurilor ea intarzie pana la 21 aprilie.

Natura, compozitia chimica si cantitatea de materie organica redata solului depinde de tipul de ecosistem terestru: pajisti, paduri, culturi agricole s.a. Fiecare tip de biocenoza naturala sau cultivata are modul sau specific de aprovizionare a solului cu resturi organice moarte. Interventiile antropice au modificat mult regimul substantelor nutritive si regimul hidric din sol, inclusiv circulatia apei la suprafata solului sau prin sol, precum si transportul si acumularea substantelor deplasate odata cu apa. Pe terenurile cu folosinta agricola, prin ridicarea an de an a recoltelor agricole, se extrag din sol cantitati importante de elemente nutritive, fara ca masa vegetala fotosintetizata anual sa se mai intoarca in sol. Acest fapt determina o diminuare a ritmului procesului de bioacumulare, care duce la scaderea continua a rezervei de humus din sol, la o saracire in substante nutritive si deteriorarea structurii solului. Invelisul edafic al acestei arii protejate este caracterizat de prezenta unor soluri brune podzolice pe versantii superiori, brune eumezo – bazice gleizate si pseudogleizate, acide si aluviale pe versantii inferiori, si afectate în grade diferite de eroziuni si alunecari de teren, dintr-e care, unele active dar, de mica intensitate, datorita lucrarilor de împadurire.

Degradarea terenurilor reprezinta rezultatul interactiunilor dintre factorii care dau individualitatea suprafetei teritoriului (roca, relieful, solul si invelisul vegetal) si factorii care actioneaza in sensul degradarii si torentializarii ei (climatul, in special precipitatiile atmosferice si activitatea umana nerationala).
Agentii morfogenetici, in stransa legatura cu factorii specifici de natura geologica, au generat in zona Vrancei o mare varietate de procese si forme de degradare a terenurilor. O multitudine de procese geomorfologice actuale, de albie si versant sunt caracteristice cu deosebire zonei subcarpatice. Eroziunea (in suprafata si in adancime), pe de o parte si deplasarile de teren, pe de alta parte, dau nota dominanta specifica, in raport cu alcatuirea litologica a terenului (Costandache C., 2005).

Caracteristica principala a terenurilor degradate din teritoriul analizat a fost predominarea eroziunii foarte puternice si excesive precum si a eroziunii in adancime pe substrate litologice formate din marne sau alternante de marne si gresii, uneori strabatute de puternice filoane de gips. Pe sute de hectare inainte de efectuarea lucrarilor de ameliorare a acestor terenuri, marna aparea la suprafata dand un aspect ruiniform. Foarte frecvente au fost surparile, alunecarile si curgerile plastice. Alunecarile au fost si sunt in general profunde cu framantarea puternica a terenului.

Vegetatia si flora din aria protejata Focul Viu de la Andreiasul de Jos este caracteristica subetajul padurilor de amestec situate intre altitudinea de 380 – 840 m.
Desi, dupa originea fitogeografica, nu exista deosebiri esenţiale faţa de celelalte arii protejate din bazinul raului Milcov (Cenaru, Reghiu - Scruntaru si Dalhauţi) predominante fiind speciile eurasiatice si europene (57 %) totusi, numarul de taxoni cunoscuţi este de aproximativ jumatate (162 specii) deoarece zona este mai puţin studiata, ca urmare a faptului ca prezinta numeroase degradari, cu diferite grade de intensitate, avand cauze atat naturale (structura geologica si compoziţie litologica) precum si antropice (despadurire si pasunat abuziv).
Cu toate acestea, aria protejata prezinta o importanţa deosebita, din urmatoarele considerente :
- arboretele forestiere, indiferent de varsta si tip - natural fundamental sau artificiale, indeplinesc funcţii de protecţie a solului impotriva eroziunilor de suprafaţa si profunzime, a alunecarilor de teren si de protecţie a cursurilor de apa, de protecţie climatica si, nu mai puţin, din punct de vedere sanogen si peisagistic;
- ecosistemele actuale, atat cele aflate in diferite stadii de degradare, cat si cele aflate in curs de reconstrucţie ecologica prin impadurire si amenajare a cursurilor de apa cu caracter torenţial, prezinta o importanţa deosebita pentru studiul comparativ al constituirii si evoluţiei covorului vegetal, oferind date obiective de mare valoare, atat din punct de vedere stiinţific, cat si cu caracter practic, aplicativ, pentru atenuarea, stoparea efectelor negative ale unor factori naturali si/sau antropici, pentru refacerea si conservarea peisajului, valorificarea acestuia in mod neagresiv.