Lista cu Hoteluri si pensiuni din Jud. Vrancea

Hotel Solar
Adresa: Focsani , str. Cuza Voda, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-224.600,0237-206.949
Website: www.hotelsolar.ro
Email: office@hotelsolar.ro
Stele: 3  

Hotel Fashion Center 
Adresa: Focsani , bd. Bucuresti nr. 12, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-206.200
Website: www.sorste.ro
Email: hotel@sorste.ro
Stele: 3  

Hotel Trotus 
Adresa: Adjud, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-640.900
Stele: 2  

Hotel Vrancea 
Adresa: Focsani , str Dimitrie Cantemir 25, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-614. 700
Stele: 2  

Hotel Unirea 
Adresa: Focsani , str. Piata Unirii, Nr. 3-5, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-221.100
Stele: 2  

Motel Orion 
Adresa: Focsani, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-255.098
Stele: 2  

Motel Flor-A 
Adresa: Golesti , sat Gresu, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-266.943
Website: www.sporulturism.go.ro
Stele: 2  

Hotel Tresor 
Adresa: Lepsa , com Tulnici, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-266.950,0723-203.781,0741-024.328
Email: stela_conti@hotmail.com
Stele: 2  

Hotel Miorita 
Adresa: Odobesti, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-636.021
Stele: 2  

Hotel Zboina 
Adresa: Soveja, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-242.101,0237-242.333
Stele: 2  

Motel Soveja 
Adresa: Soveja, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-242.120
Stele: 1  

Motel Bachus 
Adresa: Urechesti, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-251.022
Stele: 1  

Motel Caprioara 
Adresa: Vanatori , Crang Petresti, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-614.900
Stele: 1  

Pensiunea Casa Tisaru 
Adresa: Lepsa , Tulnici, DN21, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-209.822,0723-262.109
Website: www.casatisaru.ro
Email: contact@casatisaru.ro
Stele: 3  

Pensiunea Ovidiu 
Adresa: Adjud , str. V. Alecsandri , nr. 1, judetul Vrancea
Telefoane: 0745-832.686
Website: www.pensiuneaovidiuadjud.ro
Email: cesovan@pensiuneaovidiuadjud.ro
Stele: 3  

Vila Piatra Rosie 
Adresa: Carligele, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-222.026
Stele: 3  

Nadi Center 
Adresa: Focsani , str. Mitropolit Varlaam nr.3, sc.2, judetul Vrancea
Telefoane: 0722-328.639
Website: www.nadicenter.ro
Email: nadicenter@yahoo.com
Stele: 3  

Pensiunea Dana 
Adresa: Focsani , str. Cotesti nr. 15, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-225.610
Website: www.pensiuneadana.home.ro
Email: pensiuneadana@home.ro
Stele: 3  

Pensiunea Santa Lucia 
Adresa: Gresu , DN 2D Focsani-Tg.Secuiesc, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-266.933,0723-530.000,0745-105.306
Website: www.pensiuneasantalucia.ro
Stele: 3  

Pensiunea Diana 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0744-396.873,0744-611.905
Stele: 3  

Vila Jollie 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 021-329.311,0237-235.573,0741-266.206
Website: www.cazarelepsa.ro
Email: contact@cazarelepsa.ro
Stele: 3  

Pensiunea Bianca 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0722-343.676
Stele: 3  

Pensiunea Angela Paslaru 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-615.995
Stele: 3  

Pensiunea Poiana Muntelui 
Adresa: Mera, judetul Vrancea
Stele: 3  

Pensiunea Rustic House 
Adresa: Milcovul , 0237 267451, judetul Vrancea
Stele: 3  

Pensiunea Flora A 
Adresa: Tulnici , Sat Gresu, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-266.943
Stele: 3  

Pensiunea Atlas 
Adresa: Adjud , str. Republicii nr. 1, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-645.305
Stele: 2  

Pensiunea Km 25 
Adresa: Bolotesti, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-616.282
Stele: 2  

Pensiunea Madalina 
Adresa: Focsani , bd. Bucuresti nr. 12, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-206.200
Email: hotel@sorste.ro
Stele: 2  

Pensiunea Edy 
Adresa: Garoafa , Precistanu, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-263.911
Stele: 2  

Pensiunea Sporul 
Adresa: Golesti , sat Gresu, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-266.976,0788-266.943
Stele: 2  

Pensiunea Podgoria Copaci 
Adresa: Jaristea, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-204.912
Stele: 2  

Pensiunea Bolovan Lucia 
Adresa: Jaristea, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-679.125
Stele: 2  

Pensiunea Frenta 
Adresa: Lepsa , str. Principala, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-266.841,0237-614.397,0744-634.871
Stele: 2  

Pensiunea Memo 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-266.813
Email: memosrl@yahoo.com
Stele: 2  

Pensiunea Alice 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0236-437.177,0237-266.966
Stele: 2  

Pensiunea Ruxandra 
Adresa: Lepsa , com. Tulnici, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-266.824,0742-782.798,0723-777.748
Stele: 2  

Pensiunea Norocel 
Adresa: Lepsa , com. Tulnici, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-266.880,0722-139.134
Website: www.norocel.info- tur.ro
Stele: 2  

Pensiunea Laura 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-266.903,0745-260. 926,0747-080.911
Website: www.lcan.ro/index.php?cmd=turism&menu=vrancea
Email: sc_lcan_com@yahoo.com
Stele: 2  

Pensiunea Knorr Haus 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-266.853
Stele: 2  

Pensiunea Daria 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-266.859,0744-703.987,0745-255.637
Website: www.pensiuneadaria.go.ro
Email: pensiuneadaria@yahoo.com
Stele: 2  

Pensiunea Andreea 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0749-195.011,0746-453.087
Email: edos4ever_b@yahoo.com
Stele: 2  

Cabana Pusa 
Adresa: Lepsa , com Tulnici, judetul Vrancea
Telefoane: 0721-454.444
Email: pusa.cotiga@yahoo.com
Stele: 2  

Vila Barlogul Ursilor 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0236-326.166,0742-535.489
Website: barlogulursilor.uv.ro
Email: barlogulursilor@gmail.com
Stele: 2  

Pensiunea Stef 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0722-526.798
Stele: 2  

Pensiunea RossVillas 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-266.997
Stele: 2  

Pensiunea Piatra Porcului 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0236-434.157,0722-460.637
Stele: 2  

Pensiunea Marele Urs 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0723-070.413
Stele: 2  

Pensiunea Ioana 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-209.573
Stele: 2  

Pensiunea Garleanu 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-266.877
Stele: 2  
 
Pensiunea Casa cu Lei 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-468.338
Stele: 2  

Pensiunea Casa Alba 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-411.229
Stele: 2  

Pensiunea Belvedere 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-615.995
Stele: 2  

Pensiunea Antistres 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0723-239.878,0236-462.160
Stele: 2  

Pensiunea Andra 
Adresa: Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-365.187
Stele: 2  

Pensiunea Silance MMM 
Adresa: Racoasa , sat Varnita, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-636.419
Stele: 2  

Pensiunea Lifa 
Adresa: Tamboiesti , sat Obrejita, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-209.523
Stele: 2  

Pensiunea Crama Trifan 
Adresa: Tifesti , str. Principala nr. 333, judetul Vrancea
Telefoane: 0744-573.935
Stele: 2  

Pensiunea Speranta 
Adresa: Tulnici , Str. Lepsa, judetul Vrancea
Telefoane: 0236-416.072,0722-248.412
Stele: 2  

Pensiunea Ralu 
Adresa: Vanatori, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-262.121
Stele: 2  

Casa Laurentiu Bostiog 
Adresa: Vidra, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-673.129
Stele: 2  

Casa Vasile Bostiog 
Adresa: Vidra, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-673.049
Stele: 2  

Pensiunea Lily 
Adresa: Vizantea Livezi, judetul Vrancea
Telefoane: 0723-990.60
Stele: 2  

Pensiunea Cazino 
Adresa: Golesti, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-209.366
Stele: 1  

Pensiunea Jarvit 
Adresa: Jaristea, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-679.010
Stele: 1  

Pensiunea Niculai Tilita 
Adresa: Lepsa , Tulnici, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-265.187
Stele: 1  

Pensiunea Adiana 
Adresa: Tulnici, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-266.890
Stele: 1  

Pensiunea Domeniile Stanescu 
Adresa: Vartescoiu, judetul Vrancea
Telefoane: 0237-676.130
Stele: 1 

Ion Macovei, Comuna nereju, Judetul Vrancea

MACOVEI, Ion,  Nãscut la 25 august 1885, în comuna Nereju Jud. Vrancea.Inginer (a absolvit Institutul Politehnic in Germania).Director general la C.F.R. (din 1936), ministrul lucrãrilor publice si al comunicatiilor în guvernul lui Ion Gigurtu și în guvernul lui Ion Antonescu I (de la 30 mai 1940, în locul lui Grigore Gafencu care îsi dãduse demisia ca semn de protest fatã de cedarea Basarabiei si Bucovinei de nord). După instaurarea regimului comunist, a fost arestat pe data de 5 mai 1950, a murit la penitenciarul Sighet, la 12 octombrie 1950. Sotia sa (Ecaterina) a fost arestatã în 1952, ca rudã de fost demnitar.

Personalitati ai Judetului Vrancea

Judetul Vrancea a dat stiintei, artei, culturii si vietii publice romanesti numeroase personalitati:
Amariutei Constantin
- nascut in 1923 la Focsani - prozator, eseist si filosof
Athanasiu Sava (1861-1946)
- nascut in 1861 Ruginesti, geolog, fondatorul scolii nationale de stratigrafie
Bals Gheorghe (1868-1934)
- nascut in 1868 la Adjud, inginer constructor si istoric de arta veche
Balanescu Costache (1830-1888)
- nascut in 1830 la Focsani, actor apreciat de Eminescu
Balanuta Leopoldina (1934-1998)
- nascuta in 1934 la Haulisca, mare actrita a scenei teatrale romanesti
Boldan Emil
- nascut in 1909 la Focsani, fost decan la Facultatii de Filologie din Bucuresti
Botta Emil (1912-1977)
- nascut in 1912 la Adjud, actor
Candea Virgil
- nascut in 1927 la Focsani, academician, istoric al culturii
Coman Cornel (1936-1981)
- nascut in 1936 la Vizantea, actor
Cotea Valeriu
- nascut in 1926 la Vidra agronom si oenolog
Cristoiu Ion
- nascut in 1948 la Gagesti, scriitor si jurnalist
Croitoru Alecu
- nascut in 1933 la Bogza, regizor
Dichiseanu Ion
- nascut in 1933 la Adjud, actor

Frosin Constantin
Profesor universitar doctor si decan al Facultatii de Comunicare si Relatii Publice a Univ. Danubius din Galati, Constantin FROSIN este laureat al Parlamentului European (1995), a Renasterii Franceze (1998), a Premiului European de Poezie POESIAS, etc. Cavaler al Ordinului national francez al Artelor si Literelor, al Ordinului romanesc "Meritul Cultural", Constantin Frosin este, din 2001, membru corespondent al Academiei Europene.

Gheba Grigore
- nascut la 15 august 1912 la Dumitresti, matematician, cel mai cunoscut autor de culegeri de matematica
Gheorghiu Angela
- nascuta in 1964 la Adjud, soprana
Giurescu Constantin (1901-1977)
- nascut in 1901 la Focsani, academician, istoric, memorialist, om politic
Gogean Gina
- nascuta in 1977 la Campuri, multipla campioana de gimnastica
Hanta Alexandru
- nascut in 1931 la Soveja, fost decan al Facultatii de Filologie a Universitatii din Bucuresti
Hurjui Ion
- nascut in 1933 la Ploscuteni, medic, scriitor, profesor la Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi
Ion D. Ion
- nascut in 1935 la Rastoaca, seful catedrei de algebra a Facultatii de Matematica a Universitatii din Bucuresti
Liciu Petre (1871-1912)
- nascut in 1871 la Focsani, actor
Longinescu Gheorghe (1869-1939)
- nascut in 1869 la Focsani, chimist
Longinescu Stefan (1865-1931)
- nascut in 1865 la Focsani, specialist in drept roman
Mehedinti Simion (1868-1962)
- nascut in 1868 la Soveja, intemeietorul invatamantului geografic romanesc, filosof al culturii
Mihail Anton
- nascut in 1924 la Focsani, fost director al spitalului "Coltea", membru al Academiei din New York
Mihaila Mihai
- nascut in 1948 la Faraoanele, specialist in electronica
Mihailescu Corneliu
-nascut in 1940 la Panciu, radioreporter

Mincu Ion (Focsani, 1852 - Bucuresti, 1912)
Arhitect roman, a absolvit, in 1875, Scoala de ingineri de poduri si sosele din Bucuresti, iar apoi a studiat arhitectura la Scoala de arte frumoase din Paris (1877-1882). Marele Premiu acordat de Societatea centrala a arhitectilor francezi ii permite sa faca o calatorie de studii in Spania, Italia si Grecia. Ion Mincu a fost membru fondator al Societatii arhitectilor romani si al invatamantului de arhitectura in Romania.
Realizeaza locuinte in Bucuresti (Casa Lahovary, 1886; Casa Monteoru, 1889; Casa Vernescu, 1889; Casa Robescu, 1895; Casa N. Patrascu, 1906), Galati (Casa Robescu, 1897) si Sinaia (Casa Robescu, 1897), ca si o serie de edificii monumentale: "Bufetul" de la Sosea (1892); Scoala centrala de fete din Bucuresti (1894); Palatul administrativ din Galati (1904); Palatul Bancii comertului din Craiova (terminat in 1916). Proiecte nerealizate: Ospelul comunal (Palatul Primariei) si Cetatea romaneasca - ansamblu de vile in zona Parcului Ioanid in Bucuresti. A restaurat Biserica Stavropoleos (1906) si a proiectat mobilierul pentru Palatul Justitiei din Bucuresti si pentru Catedrala din Constanta.

Naghi Gheorge
- nascut in 1932 la Adjudu Vechi, regizor
Nestor Ion (1905-1974)
- nascut in 1905 la Focsani, istoric si arheolog
Niculescu Ion (1895-1957)
- nascut in 1895 la Focsani, medic neurolog
Panzaru Ion
- nascut in 1950 la Focsani, prorector al Universitatii din Bucuresti
Petrut Emanoil (1932-1983)
- nascut in 1932 la Marasesti, actor
Plagino George (1876-1949)
- nascut in 1876 la Dumbraveni, primul sportiv participant la Jocurile Olimpice moderne (1900)
Platon Maria
- nascuta in 1924 la Nanesti, prodecan al Facultatii de Filologie din Iasi
Postolache Tudorel
- nascut in 1932 la Focsani, specialist in economie
Pricop Dumitru
- nascut in 1943 la Negrilesti, scriitor
Pusca Benone
- nascut in 1935 la Panciu, rector al Universitatii "Danubius" din Galati
Radulescu Alexandru (1886-1979)
- nascut 1n 1886 la Focsani, medic si scriitor, specialist in ortopedia chirurgicala
Sager Oscar (1894-1981)
- nascut in 1894 la Focsani, medic neurolog
Saligny Anghel (1854-1925)
- nascut in 1854 la Focsani, fost presedinte al Academiei Romane, remarcabil constructor de poduri (introduce pentru prima data in lume prefabricatele din beton armat)
Steriade Mihail (1904-1994)
- nascut in 1904 la Focsani, scriitor
Tattarescu Gheorghe (1820-1894)
- nascut in 1820 la Focsani, unul dintre intemeietorii invatamantului artistic
Toader Tudorel
- nascut in 1960 la Vulturu, decan al Facultatii de Drept din cadrul Universitatii "Al.I.Cuza" Iasi
Uluitu Maricel
- nascut in 1933 la Campineanca, dr. docent in stiinte medicale, directorul Institutului de Fiziologie Normala si Patologica din Bucuresti
Varlaam (?-1657)
- nascut la Bolotesti, primul prozator artist al literaturii romane
Voinov Dimitrie (1867-1951)
- nascut in 1867 la Focsani, zoolog, histolog, citolog
Vornicu Tudor (1926-1989)
- nascut in 1926 la Anghelesti, producator si realizator de televiziune
Zamfirescu Duiliu (1858-1922)
- nascut in 1858 la Dumbraveni, scriitor si diplomat, intemeietorul romanului ciclic romanesc

Incendiu la Magazia Garii Focsani-27.06.2010

Un incendiu puternic a izbucnit, sâmbătă noapte, în jurul orei 22.00, la depozitele din Focşani ale SNCFR Galaţi, cunoscute sub numele de Magazia Gării. Flăcările au mistuit întreaga construcţie, care se întindea pe o suprafaţă de aproximativ 3.500 de metri. Ieri după-amiază, pompierii au stabilit că incendiul a fost provocat de jar sau scântei provenite de la fumatul în locuri nepermise sau neprotejate corespunzător. Nu este exclus ca o persoană fără adăpost să fi aruncat vreun chiştoc de ţigară în clădire.

Incendiul a fost anunţat în jurul orei 22.15, de locatarii de la blocurile de zonă, iar la faţa locului s-au deplasat pompierii de la Detaşamentul de Pompieri Focşani, o autospecială de la Staţia de Pompieri Vidra şi reprezentanţii Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Odobeşti.
Câteva zeci de minute, pompierii nu au putut decât să protejeze zona, pentru ca incendiul să nu se extindă şi la împrejurimi. Flăcările care au cuprins deodată toată clădirea nu au putut fi stinse decât după ce incen-diul s-a mai potolit. În zonă exista şi pericol de explozie deoarece în apropierea clădirii este şi o staţie peco dar şi depozitele de combustibil ale companiei OMV Petrom. Strada Bârsei a fost închisă circulaţiei câteva ore bune, până când focul s-a mai potolit. Pericolul era foarte mare deoarece clădirea era alimentată cu energie electrică, iar riscul de electrocutare era iminent. La faţa locului s-a deplasat o echipă de electricieni care au scos clădirea de sub tensiune. Un vagon cu reziduuri petroliere din apropierea magaziei risca şi el să se aprindă. Magazia Gării Focşani nu mai era folosită de aproximativ patru ani. Câteva spaţii din aceasta fuseseră închiriate de proprietarul depozitului de materiale de construcţii şi din când în când mai erau depozitate materiale. De această dată, proprietarii nu lăsaseră nimic înăuntru. „În urma sesizării ne-am deplasat la faţa locului cu două autospeciale de lucru cu apă şi spumă din cadrul Detaşamentului de Pompieri Focşani. Pentru că incendiul se manifesta pe toată suprafaţa depozitului am chemat în sprijin încă două echipaje de la Focşani, un echipaj de la Vidra dar şi Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Odobeşti. Incendiul se manifesta violent la toată hala şi din fericire, înăuntru nu erau depozitate materiale de construcţii. Mai erau doar materiale combustibile şi deşeuri, inclusiv. Suprafaţa pe care s-a manifestat incendiul a fost estimată la 3000-3.500 de metri pătraţi. Am acţionat pentru localizarea acestui incendiu, încercând să protejăm alimentarea cu energie a liniei căii fe-rate“, a precizat Flaviu Chiscop, inspectorul şef al ISU Vrancea.

Hidranţii nu aveau presiune suficientă

După ce pompierii au folosit apa din propriile rezervoare, au constatat că cei doi hidranţi din apropiere nu aveau presiune suficientă. Pentru ca intervenţia să se desfăşoare la parametri normali a fost nevoie de intervenţia directorului de la Compania de Utilităţi Publice, Gheorghe Vasilescu, care a ridicat presiunea la apa din hidranţi. Între timp, clădirea ardea din temelii şi se prăbuşea perete cu perete, ridicând spre cer milioane de scântei. „Alimentarea cu apă ne-a creat ceva probleme deoarece hidranţii nu au avut presiune suficientă. S-a solicitat creşterea presiunii hidranţilor şi am reuşit să rezolvăm problema apei pentru stingerea incendiului“, a mai spus Flaviu Chiscop.
Ideal ar fi fost ca în zonă să fie cel puţin patru hidranţi pentru ca pompierii să poată interveni mai eficient. Clădirea depozitului de materiale de construcţii din apropiere, deţinută de Brăduleţ SRL a fost şi ea afectată de incendiu, căldura foarte mare spărgându-i toate geamurile. Totodată, un camion şi o remorcă lăsate de proprietari în apropierea magaziei au fost la un pas de a lua foc. Acestea au fost scoase din curte în ultimul moment.

Curioşii s-au adunat cu zecile

Curioşii s-au strâns cu zecile, unii în pijamale, să vadă văpaia care se ridica până la cer. Persoanele care locuiesc la casele de lângă hala afectată ne-au povestit că în momentul în care şi-au dat seama că este incendiu, deja totul ardea. „Am simţit că miroase a fum şi când am ieşit afară să văd de unde vine am văzut ditamai flacăra. Focul a cuprins totul deodată. A pornit din partea cu staţia peco şi s-a extins foarte repede. Când au venit pompierii deja ardea tot acoperişul. Mai sunt persoane care stăteau pe aici şi nu este exclus să fi aruncat vreo ţigară ceva. Nu am mai văzut un incendiu aşa de mare până acum“, a precizat un localnic din zonă.
Oamenii ne-au mai spus că în acea clădire îşi făceau veacul foarte mulţi boschetari care obişnuiau să bea şi să fumeze şi că nimeni nu a avut grijă ca aceştia să fie îndepărtaţi. „Erau o grămadă de boschetari care stăteau pe aici şi probabil că ei au aruncat vreo ţigară sau ceva. Dacă nimeni nu i-a gonit, s-a întâmplat nenorocirea. Puteam să ardem aici cu totul, că sunt numai combustibili prin zonă. Nu am mai văzut până acum un incendiu ca ăsta. Eram în casă şi am văzut deodată o lumină puternică şi când m-am uitat ardea tot“, a precizat o altă localnică din zonă, pe nume Ioana.
După ce incendiul s-a mai potolit, pompierii au început să ia lemnele arse bucată cu bucată şi să le stingă pentru a fi siguri că nu se reaprind. Aceştia s-au luptat cu flăcările câteva ore bune până s-au asigurat că pericolul a fost îndepărtat. Ieri dimineaţă, echipa de cercetare s-a deplasat la faţa locului pentru a stabili şi cauza care a dus la producerea incendiului.

Potrivit informaţiilor luate de pe site-ul www. railwayfan.ro, Magazia Gării a fost folosită multă vreme pentru depozitarea mărfurilor şi mate-rialelor şi este cea mai veche structură din staţia Focşani. Pe acelaşi site se mai arată că Magazia Gării a fost martora banchetului de inaugurare a liniei Buzău-Mărăşeşti, a inaugurării staţiei Focşani în 1881 dar şi martora închiderii liniei spre Odobeşti, a demolării vechii gări şi a declinului transportului pe calea ferată.

Sursa:Ziarul de Vrancea

Biserica Sfantul Nicolae Nou - Focsani

                Biserica Sfantul Nicolae Nou este o biserica ortodoxa din orasul Focsani, Romania. Biserica este monument istoric, initial aceasta apartinand Manastirii Ramnicului, inchinata ca metoh Episcopiei Buzaului. 

Data intemeierii manastirii nu se cunoaste; unii spun ca biserica a fost zidita in anul 1732. Un document datat 22 mai 1696 este considerat de unii actul de drept prin care este ctitorita Biserica Sfantul Nicolae - Nou. Acest act este actul catre manastirea ce se infiinta a popii Arsenie care "da danie Manastirii Ramnicului locul cel au la Focsani, pana in apa Milcovului.”
De aici si concluzia ca manastirea si biserica se situau pe hotarul dintre mosiile pe care au aparut Focsanii si le incadreaza, ca timp, in una din cele mai vechi etape ale hotarniciei targului - cu cele doua parti ale sale.

In anul 1906, desi Biserica Sfantul Nicolae - Nou era intr-un grad avansat de degradare, se mai putea distinge o parte din pictura realizata in jurul anilor 1732-1746, in special seria portretelor votive.
Biserica a avut mult de suferit in timpul razboiului austro-turc, acestia din urma incendiind-o, distrugand zidurile si pictura. Inconjurata de ziduri groase din caramida si inzestrata cu o turla de clopotnita - asemanatoare turnurilor de veghe si camerelor de refugiu, Biserica Sfantul Nicolae - Nou constituia un punct strategic care a fost distrus in mare parte.
Avand un plan si o arhitectura iesita oarecum din tiparele obisnuite, biserica se bucura de atentia specialistilor in istoria artelor si arhitecturii locasurilor de cult. Incepand cu anul 1963 se va initia planul de restaurare; cu toate ca lucrarile dureaza foarte mult, acestea o salveaza totusi de la demolare.Dupa restaurarea ei, Biserica Sfantul Nicolae din Focsani, ascunsa dupa un cvartal de blocuri cu opt etaje, nu va fi pusa in valoare si va servi intre anii 1985-1986 ca depozit de carte veche bisericeasca.Dupa anul 1990, biserica va fi redata cultului ortodox si se va sluji in ea, astfel devenind biserica parohiala. Biserica Sfantul Nicolae din Focsani este un edificiu valoros care prezinta caracteristicile arhitecturii de secol XVII din Moldova, cu toate ca amplasarea sa este in Focsanii Munteni.
Biserica Sfantul Nicolae Nou din Focsani are un plan arhitectural triconc, pe laterala nordica avand amplasat un turn clopotnita care are la parter un pridvor deschis, cu arcade semicirculare sustinute pe coloane de caramida. 
Arhitectura constructiei castiga in zveltete prin turnul din latura nordica, si el la randul sau de factura ecleziala moldoveneasca. Planul general este atipic pentru Tara Romaneasca: pridvorul deschis, inchis in prezent dar initial deschis, pronaosul, naosul cu abside poligonale in cinci laturi si altarul la fel.
Turla clopotnitei este amplasata in partea stanga a constructiei, deasupra unei extinderi a pronaosului; acest fapt incadreaza biserica intr-o categorie deosebita de cea obisnuita arhitecturii de cult ortodox din zona tinutului Putnei. Braul care incinge de jur imprejur biserica cat si tipul de pridvor demonstreaza influentele arhitecturale din Tara Romaneasca.

Catapeteasma bisericii este impresionanta, aceasta fiind o lucrare din anul 1812.

Biserica Sfantul Nicolae Nou din Focsani se afla in apropierea centrului istoric al orasului Focsani, in-Piata Unirii, strada Popa Sapca numarul 7. La aceasta se ajunge usor, fiind una dintre principalele atractii turistice din oras, toata lumea cunoscand-o.

                                                                                                                     Sursa:crestin ortodox

Monumentul Eroilor (1916-1918), sat Jitia de Sus, comuna Jitia

Scurtă descriere
  Monumentul Eroilor (1916-1918) se afla situat in satul Jitia de Sus, comuna Jitia.
În primul razboi mondial, la sfârsitul anului 1916 Valea Râmnicului a devenit arealul miscarilor trupelor germane. În batalia de la Râmnicul-Sarat acestea înving deteminând retragerea trupelor ruse si române spre Focsani si lunca Siretului Inferior. Valea Râmnicului de Sus a trecut sub ocupatie germana, iar localitatile si locuitorii din satele Jitia, Cerbu, Dealul Sarii au fost nevoiti sa suporte consecintele acestei ocupatii.
Perioada ocupatiei germane a fost foarte grea pentru locuitorii Jitiei, mai ales ca trupele ruse înainte de a se retrage, procedasera la executia unor prizonieri de razboi germani. Din informatiile localnicilor am retinut ca înainte de a se retrage, o formatie militara rusa condusa de o femeie ofiter, ar fi executat un numar de soldati germani. În Dealul Sarii este locul în care a functionat pe toata durata razboiului un punct de observatie militara.Din însemnarile unui vechi localnic s-a aflat ca biserica din centrul satului (construita între 1907-1912) a avut de suferit, trupele germane transformând-o în adapost pentru cai.
În anul1933, din initiativa Cultului Eroilor si a localnicilor, Primaria Jitia a hotarât srângerea de fonduri si ridicarea unui monument în amintirea celor cazuti în primul razboi mondial. Proiectul si executia monumentului s-a facut de catre arhitectul Colios; monumentul a fost amplasat în centrul satului Jitia si a fost inaugurat la data de 1 iulie 1934, în prezenta veteranilor comunei si a oficialitatilor din Plasa Râmnic.
Sunt inscriptionate pe monument numele a 36 de localnici; nu se stie când si de catre cine, în spatiul protejat al monumentului au fost aduse si depozitate cahle de ceramica, pietre de capatâi la mormintele unor soldati germani, descoperite de localnici pe dealurile ce înconjoara comuna .
Astazi monumentul este înconjurat de ele, transformând locul într-un mic ansamblu memorial dedicat eroilor de nationalitati diferite, morti în primul razboi mondial.

Comuna Jitia-Judetul Vrancea

Comuna Jitia este situată in partea de sud-vest a Judeţului Vrancea, în zona de curbură a Carpaţilor, in depresiunea Bisoca-Jitia-Neculele.

GEOGRAFIE
Fundamentul zonei este constituit din roci mediterane, nisipuri şi argile, aşezate intr-o inclinare pericarpatica. Intâlnim versanţi abrupţi, supusi eroziunii şi alunecărilor de teren.
Dar, vazută cu ochii sufletului, natura aşezării noastre este aşa cum Al. Odobescu a înfăţişat-o în cartea Pseudo-cynegetikos. Venind dinspre Buzău scriitorul se opreste pe culmile Bisocii şi ale Ulmuşorului, fascinat de priveliştea ce i se desfăşura dinaintea ochilor “ sub aceste muchii pamântul se lasă la vale în costişe si pripoare gradate până se cufundă în jgheaburile mult umbrite ale Râmnicului si Râmnicelului” şi recunoaşte că nu se putea desprinde de aceste privelişti “ce oraşenilor le este dat arareori a le vedea”
La fel de bine surprinde natura locurilor si Al Vlahuţă în România pitorească prin 1901. Venind dinspre mănăstirea Găvanu, jud. Buzău, ajunge “în mareaţa spintecătură a Râmnicului. Acolo, valea se deschide ca o carte. Pe malurile revărsate, se înfig gospodării casuţe rare, fâneţe ingradite cu leaţuri, fâşioare de livezi prinse în clinuri înguste, gata să pornească şi să curgă in râpă”

ISTORIE
Primele documente
Nu deţinem documentele care să ateste vechimea aşezării, dar am aflat că primii locuitori au trăit in locuri izolate, fugiţi fiind din calea primejdiilor: popoare migratoare, turci, tătari, epidemii de ciumă şi holera etc.
Documentul cel mai vechi, considerat atestare documentară, se referă la anul naşterii unui locuitor, Mihailă – dogar de meserie – 1681.
Impreună cu alţi locuitori ai satului Jitia, ca martori, intăresc actul de proprietate al Mănăstirii Râmnic asupra moşiei Jitia.
Am aflat despre această moşie că a aparţinut inainte de 1700 boierilor din Divanul domnesc Vlad şi Şărbu. Aceştia au vândut-o boierilor Neagu şi Voica, soacra sa, de la care a cumpărat-o Mănăstirea Râmnic. Aceasta a stăpânit-o până in 1864 la secularizare.
În 1706,12 boieri din divan au stabilit hotarele moşiei , ele sunt aceleasi cu ale comunei de astăzi . S-au folosit toponime neaoşe româneşti, date de o populaţie stabilită aici cu mult înainte. Şi alte informaţii susţin ideea că localitatea este mult mai veche.
Numele comunei vine de la schitul Jitia, înfiinţat de boierii Fane Hagiul – pitarul si Gheorghe Dedulescu – slugerul pe la jumătatea secolului al XVII-lea. Schitul avea hramul Sf. Dumitru, pe care şi l-a păstrat şi după ce s-a transformat în biserică de mir – pe la 1800 când populaţia s-a retras de prin poienile pădurii din Dealu Roşu sau Ulmuşoru formând silişte (vatră de sat) pe tapşanul, împădurit pe atunci, de lângă gârlă, în Podu-Trestiei, sau Dealu Sării.
Credem ca primii proprietari ai moşiei au primit-o ca “danie” domnească, împreună cu locuitorii ei care au devenit clăcaşi.
Nenumăratele jalbe către proprietari sau stăpânire vorbesc despre viaţa lor. Manifestările de protest au fost diverse, culminând cu răscoala din 1907, când în Jitia a fost împuşcat Gheorghe Precup, locuitor din satul Măgura. Alţi doi ţărani au fost împuşcaţi la Dumitreşti.
Deşi au trăit atât de izolaţi, producându-şi cele necesare traiului în gospodărie, au participat la toate marile evenimente ale ţării, dându-şi tributul lor de jertfă în 1877 – 1916 – 1944.

Timpuri recente
În Primul Război Mondial, au avut loc bătălii chiar pe teritoriul comunei, menţionate în jurnalele de front – urmele tranşeelor se văd şi astăzi. Au fost 36 morţi – văduve – orfani – obligaţii faţă de ocupanţii germani. Dar al Doilea Război Mondial a fost mult mai dezastruos - deşi bătălii nu au avut loc în zonă.
Numărul morţilor s-a dublat, curând sărăcia şi foametea s-a instaurat, comunismul s-a instaurat şi el cu tot cortegiul său de nenorociri : cote obligatorii , arestări , frica terorii securiste care i-a cuprins pe toţi etc...
A fost şi o perioadă de relaxare a terorii, care a dat speranţe oamenilor şi le-a stimulat elanul creator. La noi în Jitia cea mai însemnată realizare a fost modernizarea căii de comunicaţie Dumitreşti – Jitia, care s-a construit între anii 1963 – 1965.
Între anii 1967 – 1968 s-a ridicat o nouă şcoală în Jitia reşedinţă, în mare parte prin contribuţia în bani şi muncă a locitorilor. În 1969 – 1971 a fost construit internatul cu .80de... locuri de asemenea prin contribuţia sătenilor. Au mai fost construite şcoli în satul Cerbu şi Podul Trestiei . Au fost construite cămine culturale, folosite în diverse ocazii până în prezent. Satele au fost electrificate, au apărut primele instalaţii de apă tot cu participarea oamenilor Dar nu ştiu când toţi oamenii vor fi convinşi de ce a însemnat cealaltă faţă a comunismului: instalarea cultului personalităţii cu urmările-i nefaste, îngrădirea libertăţii (în primul rând a cuvântului ), eşecul în economie – acele înrobitoare împrumuturi plătite cu hrana populaţiei, raţionalizarea alimentelor de bază, a benzinei, a energiei electrice. Dar “moştenirea cea mai tragică constă în faptul că acea jumătate de secol ne-a stricat sufletul” (N. Djuvara – Istoria românilor – pag.229).
Ca pretutindeni în ţară şi la noi au fost răsturnate valori acumulate de veacuri cum ar fi respectul pentru tradiţiile străbune, pentru semeni, pentru morala creştină, pentru muncă şi omul muncitor ... patima alcoolului a pus stăpânire pe tot mai mulţi oameni.
Totuşi există un fond sănătos în rândul locuitorilor păstrători ai legilor morale nescrise, considerate sacre intr-o societate ce traieste in armonie si respect
Lipsa locurilor de munca i-a determinat pe multi dintre cei mai tineri gospodari sa-si agoniseasca cele necesare traiului muncind in Grecia , Italia, Franta.
Cei mai multi traiesc cu speranta ca se vor intoarce cu anume capitaluri si vor demara aici unele afaceri benefic tuturor. Unele semnale exista deja .

Etnografie
Din punct de vedere etnografic, comuna Jitia aparţine zonei Râmnicului prin port, grai, obiceiuri, arhitectura locuinţei, cu unele influenţe moldoveneşti şi transilvane datorită legăturilor de veacuri dintre populaţiile celor trei provincii româneşti.

Obiective de interes
Consideram ca localitatea noastra, Jitia, ramane o zona de interes cu frumoase perspective pentru anii ce vin. Si iata de ce :
Suntem înzestraţi cu o natură minunată şi cu oameni gospodari ce pot asigura un agroturism de calitate. Pot fi stabilite trasee către minţii din apropiere, pot fi vizitate unele obiective de mare interes pentru credincioşi cum ar fi vestita Mănăstire Poiana Mărului, monument istoric, înfiinţată pe la 1730 de către cuviosul stareţ Vasile, canonizat în 2003. Există noul lăcaş de cult, Mănăstirea Monteoru etc... 
Comuna Jitia este cunoscută şi prin bogăţia izvoarelor minerale, unele folosite cu succes în trecut, în tratarea unor boli reumatice. Câteva pot şi trebuie să fie amenajate în folosul localnicilor, dar şi al celor veniţi din alte părţi.

Intreprinzatori
Există condiţii pentru înfiinţarea unei mici industrii. Se preconizează chiar înfiinţarea unei fabrici de pâine, a uneia de procesare a laptelui, o fermă zootehnică şi o intreprindere de prelucrare a lemnului.
Intreprinzătorii pot fi, în primul rând, cei plecaţi la muncă în străinătate sau alţi investitori cu capital, dornici să înceapă o afacere rentabilă.

Comuna Jaristea-Judetul Vrancea

Jariştea este o comună din judeţul Vrancea cu 4.500 de locuitori. Are în componenţa sa următoarele sate:
Jariştea,
Vărsătura,
Pădureni
Scânteia.

Comuna se întinde în partea de răsărit a Măgurei Odobeştilor, învecinându-se cu oraşul Odobeşti, la sud, şi cu comuna Boloteşti, la nord. Face parte din podgoria Odobeşti şi este renumită pentru vinurile albe produse aici. Satul Jariştea este atestat din punct de vedere istoric la 1760.
În reşedinţa comunei se află două biserici, în timp ce în satele componente câte una. Pe Măgura Odobeştilor se află schiturile Buluc şi Tarniţa, monumente istorice.Învăţământul a reprezentat una din paginile cele mai luminoase din viaţa comunităţii umane.
Dezvoltată la început în tinda unei biserici , sub ocrotirea ei , şcoala va căuta să cuprindă marea majoritate a şcolarilor.
Despre începuturile învăţămîntului în comuna Jariştea vorbeşte unul dintre primii făuritori de şcoală –învăţătorul Ion Saragea. 
De la înfiinţarea sa în anul 1866 şcoala a avut diferite locatii până în anul 1964 când s-a construit actuală şcoală.

Comuna Jaristea dispune de 5 scoli si 4 gradinite, astfel :
Scoala cu clasele I-VIII nr.1 Jaristea
Scoala cu clasele I-IV nr.2 Jaristea
Scoala cu clasele I-IV Scanteia
Scoala cu clasele I-IV Varsatura Scoala cu clasele I-IV Padureni
Gradinita nr.1 Jaristea cu program normal
Gradinita nr.2 Jaristea cu program normal
Gradinita cu program normal Varsatura
Gradinita cu program normal Padureni

Şcoală coordonatoare cu clasele I-VIII nr.1 este situată în centrul comunei , proprietate a Consiliului local Jariştea.

Comuna Gugesti-Judetul Vrancea

Comuna Gugesti este situata la 2 Km est de D.N.2, intre BUZAU si FOCSANI, invecinandu-se cu localitatile:
- la Nord - comuna Popesti 5km.
- la Vest - comuna Dumbraveni 4km.
- la Sud - comuna Sihlea 8km.

- la Est - comuna Sl.Ciorasti 8km.

DATE GENERALE

Comuna Gugesti este cuprinsa intre coordonatele geografice de 45 grade si 34 minute si 39 de secunde latitudine nordica si 45 grade si 33 minute si 27 de secunde latitudine sudica si longitudine estica 27 grade, 7 minute si 30 secunde.
Relieful comunei Gugesti este predominant sub forma de campie, altitudinile variind intre 57m in zona de lunca, spre Silistea Ciorasti si 100m in zona de terase, spre Sihlea-Dumbraveni. Localitatea este strabatuta de cursul mijlociu al raului Ramna si de afluentii sai, Oreavu si Hirtop.
  Conform studiilor hidro-geologice executate, rezulta ca perimetrul celor doua localitati face parte dintr-o hidrostructura foarte intinsa apartinand bazinelor reunite ale Siretului, Putnei, Milcovului si Ramnicului. Localitatea este caracterizata printr-un climat continental de campie cu ierni reci si veri calduroase si uscate.
Potrivit ultimelor noastre date, comuna Gugesti se întinde într-un teritoriu administrativ de 3205ha (2% din teritoriul judetului), din care intravilan 162 ha şi extravilan 3043 ha.
Suprafata agricola a comunei reprezinta 1,8% din suprafata agricola a judetului, din care: 2585 arabil, 135 vie, 365 pasune si fanete.
Comuna Gugesti are in componenta doua sate : Gugesti si Oreavu.

ISTORIC

   Comuna Gugesti , cu o populatie de 6519 locuitori la 30.03.2002 , este situata in partea de sud a judetului , in zona de campie , la o distanta de 23 km de municipiul Focsani , invecinandu-se la nord cu comuna Urechesti , la sud cu comuna Sihlea , la est cu comuna Slobozia Ciorasti , iar la vest cu comuna Dumbraveni .
       Denumirea comunei " Gugesti " se pare ca provine de la numele unui boier " Gozu " , proprietar de terenuri pe aceste meleaguri , terenuri care apoi trec in proprietatea ginerelui voievodului Stirbei Voda , Alicache Plagine .
         A doua provenienta a denumirii satului Gugesti : se crede ca pe vatra actuala a satului au existat plantatii intregi de nuci , printre care si renumita lunca a nucilor, "Lunca nucilor", recoltarea nucilor ( denumirea localitatii), fiind asociata ca pornind de la etimologia cuvantului "a gogi", "gogesc","gogesti" e.t.c.
         Cercetandu-se alte izvoare de desprindere , ca alta posibilitate de provenienta a denumirii satului

TRANSPORT

Comuna Gugesti este stăbătută de calea ferată Bucureşti – Bacău şi de două căi de comunicaţie ce se intersectează în unghi drept în centrul comunei şi care leagă localitatea cu drumul european E85. 
Lungimea totală a străzilor măsoară 88km , din care sunt asfaltaţi 10 km.
Structura:
- căi ferate: 7 km
- drumuri judeţene: 8 km din care :6 km asfaltate si 2 km pietruite - drumuri vicinale: 25 km

ECONOMIC

Pe teritoriul comunei functioneaza un numar de 14 operatori economici, cei mai importanti fiind: S.C.PRODECOM S.R.L., S.C.FORESTROM S.R.L., COMCEREAL S.A. si S.C. AUTOTRANSPORT S.A., obiectele de activitate fiind: confectii, prelucrare lemn, depozitare cereale si transport.
Potrivit ultimelor noastre date, comuna Gugesti se întinde într-un teritoriu administrativ de 3205ha (2% din teritoriul judetului), din care intravilan 162 ha şi extravilan 3043 ha.
Suprafata agricola a comunei reprezinta 1,8% din suprafata agricola a judetului, din care:
- 2585 arabil,
- 135 vie,
- 365 pasune si fanete.

Comuna Gologanu-Judetul Vrancea

Gologanu este o localitate în judeţul Vrancea, Moldova, România. Comuna Gologanu a fost înfiinţată în 2004. Este situata la o distanta de 13 Km de Focşani. Aceasta comună are o echipă de fotbal, numita Victoria Gologanu, înscrisă în campionatul judeţean sponsorizata de Societăţile Comerciale din comună.

COMUNA GOLOGANU este situata in zona de campie a judetului Vrancea,
in partea de sud a judetului Vrancea, la o distanta de 12 Km de municipiul Focsani. Relieful comunei este format din campie.
Comuna Gologanu este cuprinsa intre coordonatele geografice de 45 grade si 36 minute si 36 secunde latitudine nordica 27 grade si 17 minute latitudine estica. Climatul Comunei Gologanu se afla in interferenta zonei climatice 1, vanturiile dominante fiind Crivatul si Baltaretul

Localitatea este amplasata in partea de sud a Judetului Vrancea, la 12 Km de municipiul Focsani, invecinandu-se cu localitatiile:
- la N - comuna Milcovul - aprox 2 Km
- la S - comuna Tataranu - aprox 5 Km
- la E - comuna Tastoaca - aprox 15 Km
- la V - comuna Slobozia Ciorasti - aprox 2 Km

Accesul din Focsani se realizeaza pe DN 23 A MILCOVUL-GOLOGANU TATARANU-CIORAST. Suprafata teritoriala a comunei Gologanu este de 3981 Ha, din care suprafata intravilanului este de 254 Ha. Pe categorii de folosinta, suprafata teritoriala se prezinta astfel:
Arabil - 3236 Ha
Livezi - 1 Ha
Vie - 107 Ha
Pasuni - 416 H

Comuna Golesti-Judetul Vrancea

Localitatea Golesti este situata in partea centrala a Judetului Vrancea intretaiata pe DN2 (E 85) pe o distanta de 2,9 Km delimitata la nord de Municipiul Focsani, la sud teritoriul administrativ comuna Cotesti si Urechesti, la est comuna Slobozia Ciorasti iar la vest comuna Carligele.
Este strabatuta de raul Milcov de la vest catre est rau care are valoare istorica privind Unirea Tarii Romanesti cu Moldova si de catre D.J.250C spre comuna Carligele pe o distanta de 1,56 km.Goleşti este o localitate în judeţul Vrancea. Este un fost cartier al municipiului Focşani.. Este un fost cartier al municipiului Focşani. 
Teritoriul administrativ al localitatii cuprinde 1295 ha teren din care 232.7 ha teren intravilan corespunzator conditiilor de construit si dezvoltarii social economice precum si teren favorabil culturilor agricole.
Comuna este compusa din doua sate: Golesti si Cerdac cu o populatie stabila de 3461 locuitori si 1516 locuinte.
Populatia ocupata activ este de 2450 persoane lucrand in diferite domenii(P.U.G.1998)
Pe raza comunei functioneaza institutii de stat precum Primaria Comunei Golesti, Postul de politie al comunei Golesti, Scoala Generala cu clasele I-VIII, Gradinita Golesti, Dispensar Uman, Dispensar Veterinar, Camin Cultural, Biserica veche si o biserica noua in constructie si aproximativ 46 agenti economici din diferite domenii:agricultura S.C.Agoputna,S.C.Avicola,S.C.Agrolact
industrie S.C.Promatex,S.C.Glorex
constructii S.C.Lefter Construct,S.C.Combeta
comert S.C.Minimarket Bira,S.C.Alinex S.R.L


La nivelul unitatii administrativ teritoriale functioneaza Centrul "Sfanta Maria" centru care adaposteste un numar de 25 copii bolnavi de HIV-SIDA
Comuna Golesti cu toate unitatile administrativ-teritoriale au un consiliu local ales de catre locuitorii comunei format din 13 consilieri locali. In cadrul primariei comunei Golesti functioneaza aparatul de specialitate a primarului format din primar, viceprimar, secretar si un numar de 6 referenti care sunt specializati in diferite domenii cum ar fi: agricol, urbanism, asistenta sociala, impozite si taxe.

Comuna Garoafa-Judetul Vrancea

Poziţionare geografică



Comuna Garoafa este situată în partea de est a judeţului Vrancea, la 8 km distanţă de municipiul Focşani şi 7 km distanţă de Mărăşeşti;
Componenţa: Garoafa – centru administrativ, Strejescu, Doaga, Bizigheşti, Făurei, Precistanu, Răchitosu şi Ciuslea;
Căi de acces: E 85, DN 2, DJ 205 I, DJ 205 G; Suprafaţa: 7144 ha ;
Comuna Garoafa prezintă caracteristici tipice aşezărilor de şeş, satele componente fiind repartizate relativ uniform în teritoriu. Cea mai veche localitate din comună este Ciuslea, care datează de mai bine de 500 de ani. Comuna a luat fiinţă în anul 1968, prin reunirea a două comune, Ciuslea şi Făurei.
După anul 1989 s-a constatat o diminuare a populaţiei şi, implicit, a forţei de muncă, datorită plecării din localitate a unor locuitori. Rezervele de populaţie tânără (0-14 ani) sunt relativ mari, ceea ce permite un optimism în asigurarea resurselor de muncă în viitorul apropiat. 
Majoritatea populaţiei active este antrenată în activităţi agricole, un procent mic în industrie, sănătate, învăţământ şi administraţie publică. Deşi este situată la mică distanţă de oraşul Focşani şi este străbătută de DN 2 (E 85) comuna nu dispune încă de o zonă industrială. Aspectul comunei este într-o permanentă schimbare datorită noilor construcţii, ridicate mai ales de-a lungul drumului naţional, ca urmare a progresului economic înregistrat la nivel de locuitor.
Localitatile componente au un aspect adunat, legatura cu satul resedinta de comuna facandu-se prin drumuri nationale, judetene si comulale, distanta maxim intre acestea fiind de 5 kilometri. Vecinii sai sunt: la Nord Orasul Marasesti, la Est Jud Galati, la Sud Com. Vanatori si Orasul Focsani, iar la Vest Com Tifesti si Com Bolotesti. Comuna Garoafa are in componenta sa opt sate: Garoafa, Faurei, Precistanu, Rachitosu, Ciuslea, Strajescu, Doaga, Bizighsti si catunul Putna Seaca. Satele componente sunt reprezentate relativ uniform in teritoriu.

Peste 10% din suprafaţa comunei este ocupată de păduri (salcii, plopi şi arbuşti de şeş), în special în Lunca Siretului.

Comuna Fitionesti-Judetul Vrancea

             Fitioneşti este o localitate în judeţul Vrancea, Moldova, România, situată în vecinătatea oraşului Panciu şi a podgoriilor cu acelaşi nume. Este traversată de râul Zăbrăuţ.

Calugarul anticomunist

Parintele Evghenie Hulea, sfintul de la Musinoaiele. Evghenie Hulea este cel mai cunoscut slujitor al Bisericii care a sprijinit rezistenta anticomunista din muntii Vrancei, motiv pentru care a platit cu viata, fiind arestat si torturat de Securitatea din Focsani si Galati. potrivit dosarului de la Securitate, calugarul i-a ajutat pe luptatorii din Grupul fratilor Paragina. pentru ca nu a tradat secretul spovedaniei a fost condamnat la inchisoare pe viata, murind ca un adevarat martir. in serialul "Sfintii inchisorilor", o echipa de jurnalisti i-a dedicat un amplu material cunoscutului calugar anticomunist de la Manastirea Musinoaiele din comuna Fitionesti

La aproape doua decenii de la caderea comunismului, numele slujitorilor Bisericii care au luptat impotriva instaurarii regimului ateu de catre tancurile sovietice dupa 1944 sint inca necunoscute publicului larg. Parintele Evghenie Hulea de la Schitul Musinoaiele din comuna Fitionesti este unul din acesti "sfinti ai inchisorilor", asa cum a intitulat jurnalul on-line HotNews serialul prin care incearca de ceva vreme sa aduca in actualitate numele celor care au fost torturati in temnitele comuniste pentru credinta lor. Alaturi de cardinalul Alexandru Todea si Monseniorul Vladimir Ghika, este situat si parintele vrincean Evghenie Hulea, pe care putem sa-l numim, fara sa gresim, "Sfintul de la Musinoaiele". Meritele acestor marturisitori ai credintei nu au fost nici astazi recunoscute oficial de Biserica. Caterisiti de Biserica Ortodoxa Romana in timpul fostului regim si condamnati la inchisoare pe viata de stat, numele acestora a fost aproape uitat dupa 1989. Abia in 2001, preotul Ionel Ene si Mihai Silviu Ivan au publicat o lucrare unica in spatiul literar vrincean, cu titlul "Jertfa in spatiul mioritic" (Prefata Valeriu Florin Dobrinescu, Focsani, 2001), un adevarat martirologiu al suferintei clerului vrincean, care trebuie sa existe in fiecare casa de crestin.

Duhovnicul luptatorilor anticomunisti

Viata parintelui Evghenie este un adevarat subiect de film. Sa ajungi de la altar la rezistenta insemna in anii '50 sa-ti semnezi deja condamnarea la moarte, ceea ce de altminteri s-a si intimplat, din pacate. Parintele Evghenie a ales intre viata oarecum linistita a manastirii, pina la desfiintarea acesteia in anul 1959, si marturisirea adevarului, prin trairea Evangheliei alaturi de cei care luptau sa apere icoanele si credinta in Iisus Hristos. Nascut in anul 1906 pentru a fi calugar, intra in monahism la schitul Sihastru, dar se stabileste apoi la Schitul Musinoaiele din comuna Fitionesti, unde ridica o biserica de lemn, sfintita in 1936 si demolata de comunisti in 1986. Arestat de mai multe ori dupa instaurarea Republicii proletare este condamnat tot de atitea ori, pina la ultima arestare cind, din cauza torturii, isi da obstescul sfirsit. Motivul a fost nemarturisirea in fata organelor de securitate a secretului Spovedaniei, parintele Evghenie fiind duhovnicul mai multor luptatori anticomunisti. Istoria a consemnat ca fratii Paragina, care au condus rezistenta din Muntii Vrancei, au fost ajutati de calugarii Teodosie Filimon, Evghenie Hulea si de preotul Stefan Marcu, ultimul fiindu-le si duhovnic. In memoriile sale, "Frinturi din viata unui partizan", Ion Paragina isi aminteste: "In vara aceea (1948 - n.r.), am stabilit doua puncte, prin care puteam fi aprovizionati cu alimente: schitul Musunoaiele si schitul Brazi, respectiv prin staretul Evghenie Hulea si staretul Teodosie Filimon". Jurnalistii Cezarina Barzoi si Ionut Baias scriu ca dupa incheierea razboiului mondial, noul regim comunist instalat il acuza pe preotul Evghenie Hulea ca: "in 1945 a adapostit prizonieri germani, ajutindu-i cu alimente"; iar impreuna cu Emilian Nichifor, diacon tot la Musinoaiele, "a gazduit si ajutat elemente legionare fugite in munti". In toamna anului 1949 printre cei arestati de regimul bolsevic se numara si staretul Evghenie Hulea, alaturi de ierodiaconul Emilian Ilie Nichifor de la schitul Musunoaiele. Securitatea dorea sa afle secretele partizanilor. Pentru omenia de care a dat dovada, parintele Evghenie Hulea avea sa plateasca chiar cu propria viata. Arestat, face ani grei de temnita, este eliberat si rearestat apoi pentru ca a continuat sa lupte impotriva regimului. Preotul Roman Braga, convins de parintele Hulea sa se calugareasca, avea sa declare despre acesta ca "este o figura de Pateric", dupa ce s-a intilnit cu parintele la Canal. Aflat in inchisoare, parintele Hulea spunea cu constiinta curata: "Taica, ce intra sub patrafir numai Dumnezeu stie". In 11.06.1950 este condamnat prin sentinta nr. 814/1950 a Tribunalului Militar Galati, la 8 ani inchisoare corectionala, 40.000 lei amenda, 1 an interdictie, 3.000 lei cheltuieli de judecata, pentru ca "a sprijinit activitatea clandestina a «bandei Paragina, banda cu caracter legionar»". Este pus in libertate in 1953, insa a fost urmarit timp de citiva ani si apoi rearestat, in ciuda faptului ca nu au existat probe impotriva sa. Jurnalistii bucuresteni, care au consultat dosarul, scriu ca in timpul anchetei de la Securitatile din Focsani si Galati este torturat pina la moarte. Parintele a murit in 23 octombrie 1962 si este inmormintat in comuna Pufesti. Dosarul de urmarire a fost inchis la data de 19.08.1963 si clasat la arhiva sectiei „C” a Regiunii MAI Galati, intrucit staretul decedase, scrie HotNews.

Parintele Evghenie, sfintul Vrancei

Amintit in lucrarile de istorie a luptatorilor anticomunisti, numele parintelui Evghenie este sinonim cu rezistenta anticomunista din Muntii Vrancei. Este prezent in toate dictionarele si lucrarile de acest gen, de la "Preoti ortodocsi in temnitele comuniste", scrisa de preotul Vasile Manea, pina la importanta lucrare "Biserica intemnitata. 1944-1989" (Bucuresti, 1998), editata de Institutul National pentru Studiul Totalitarismului si Academia Romana. Si televiziunea Atlas pregateste un material special despre parintele Evghenie. "Pregatim in cadrul emisiunilor noastre religioase un material despre parintele Evghenie. De altfel am prezentat mai multe episoade cu preoti care nu s-au lepadat de credinta lor in timpul comunismului, asa cum au fost preotii Graur si Iordache Zanfir. Pentru parintele Evghenie vom avea o emisiune speciala, acesta fiind unul din martirii ortodoxiei", ne-a spus parintele Sergiu Matei, paroh al parohiei "Adormirea Maicii Domnului", din Unirea-Odobesti si realizator tv. In rest, despre parintele Evghenie, vrincenii stiu foarte putin sau mai deloc. Lucrarea preotului Ionel Ene nu se gaseste decit la Biblioteca Judeteana, iar cu o emisiune tv nu se face primavara. Au aparut troite la toate podurile dupa 1989, dar o lucrare intr-un tiraj de masa pentru popularizarea celor care au marturisit credinta si au fost torturati pentru aceasta in timpul comunismului nu a fost publicata. Probabil nu va fi publicata niciodata pentru ca judetul este condus inca, printre altii, de fosti comunisti gen Horia Furtuna si Mircea Diaconu, iar Vrancea de miine va ajunge probabil pe miinile odraslelor acestora. De cealalta parte, Biserica se lupta sa ridice catedrale si nu pare interesata sa construiasca biserici in sufletele credinciosilor, asa cum parintele Evghenie zidea catedrale in inimile luptatorilor anticomunisti. La manastirea Musinoaiele, reinfiintata in 1991, mai trudesc doar patru calugari care se roaga in biserica de zid construita in 1940 de catre staretul Evghenie Hulea.

Fratele lui Eminescu, comandant de subgarnizoana la Dumitresti

Matei Eminovici, fra-tele marelui poet national Mihai Eminescu, a fost capitan de subgarnizoana in comuna Dumitresti. Acest lucru este afirmat si intarit de binecunoscutul scriitor Constantin Marafet din Rimnicu Sarat. Marafet scrie in lucrarea sa, „Rimnicenii au mai saracit cu o legenda“, faptul ca dupa destramarea fostului judet Rimnicu Sarat, Matei Eminovici a trecut in zona judetului Vrancea. Cons-tantin Marafet ne-a declarat ca marturie pentru cele spuse de el stau inscrierile care au fost pu-blicate in revista „Gazeta sateanului“ editata de C.C. Datculescu, una dintre aparitiile vremii cu viata cea mai lunga, 1884-1904. Era singura revista color din Romania, scoasa la Rimnicu Sarat si la care colaborau Artur Gorovici, Sofia Nadejde dar si Alexandru Vlahuta, George Cosbuc, St. O. Iosif. În publicatie, Cons-tantin Dobrogeanu Gherea semneaza sinteza, „Taranul in literatura romana“, iar I.L. Caragiale este prezent cu cinci dintre nuvelele sale importante: „Canuta, om sucit!“, „La hanul lui Minjoala“, „La conac“, „În vreme de razboi“ si „Doua loturi“. „Era singura revista color din Romania. În aceasta revista au fost publicate transcrieri ale unor adrese de la Dumitresti, acolo unde era comandant Matei Eminovici si trimise la garnizoana care era la Rimnicu Sarat. Erau niste raportari de uz intern ale armatei, care au fost descoperite de C.C. Datculescu si care le-a dat publicitatii tocmai pentru a se vedea legaturile de singe dintre Matei Eminovici si marele poet national Mihai Eminescu“, a declarat scriitorul rimnicean Constantin Marafet. Acesta a adaugat ca a facut la rindul sau citeva cercetari pentru a vedea cit de strinse au fost relatiile dintre comandantul de osti Matei Emino-vici si poetul Mihai Eminescu. Astfel, Marafet a descoperit ca timp de aproape 15 ani, Matei Eminovici a condus ostile de la Dumitresti. „Din cite cunosc, Matei Eminovici a stat comandant la Dumitresti mai bine de 15 ani. Nu am facut o biografie a lui in detaliu, pentru ca nu m-a interesat in mod deosebit. Eu voiam sa vad legatura de singe a lui Matei Eminovici cu poetul nostru national. M-a interesat si am studiat cu atentie despre acest lucu. Din pacate sint foarte putine date. Matei Eminovici a fost comandant de osti la Dumitresti, in fostul judet de atunci Rimnicu Sarat, in perioada 1870-1885, cam in jur de 15 ani“, a mai precizat Constantin Marafet.

Mihai Eminescu a trecut pe la Dumitresti

De asemenea, legaturile dintre Matei Eminovici si fratele sau Mihai Eminescu nu se opresc aici. Cei doi aveau relatii destul de bune si in drumul sau de la Iasi la Bucuresti si invers, poetul Mihai Eminescu a trecut de mai multe ori pe la Dumitresti, acolo unde Matei era comandant de osti. „În drumul lui de la Iasi spre Bucuresti, Mihai Eminescu ar fi trebuit sa treaca pe la Rimnicu Sarat avind in vedere ca era poarta Moldovei. Mai ales ca aici era vama. Multi s-au intrebat de ce nu s-a oprit niciodata Eminescu la Rimnicu Sarat si pe buna dreptate, insa fratele lui era comandant la Dumitresti. Daca e sa vorbim, ar fi fost de ocolit o distanta de 20 de kilometri pina la Dumitresti“, a mai precizat Constantin Marafet. Localnicii din Dumitresti din zilele noastre nu au auzit niciodata ca atit marele poet Mihai Eminescu, cit si fratele acestuia, capitanul Matei Eminovici, au trecut pe acolo, iar cel din urma chiar a stat vreo 15 ani. „Nu am auzit de asa ceva pina acum. Am mai studiat ceva pina acum, dar de faptul ca Matei, fratele lui Eminescu a fost capitan la Dumitresti, chiar ca nu stiu“, a spus un localnic din Dumitresti. La rindul sau, Nicolae Giurca, cunoscutul profesor de limba romana, autor a doua monografii ale scolii si comunei Dumitresti a precizat ca nici el nu are cunostinta de acest lucru. „Nu stiam de acest lucru. Eu am scoase pina acum doua monografii, respectiv a scolii si a comunei. Nu am gasit ceva legat de acest lucru, dar orice este posibil. Trebuie sa vedem despre ce este vorba exact. În acest caz este pentru noi o carte de vizita de nota 10“, a declarat profesorul Nicolae Giurca. În schimb un profesor de la Dumitresti a aflat in urma cu doi ani de la Constantin Marafet despre istoria fratilor Eminovici la Dumitresti. „Am aflat la o discutie cu scriitorul Constantin Marafet la o lansare de carte in urma cu aproximativ doi ani de faptul ca fratele lui Eminescu a fost capitan de jandarmi la Dumitresti. Acest lucru nu face altceva decit sa faca cinste comunei, ca un frate al poetului si-a petrecut o parte din viata pe aceste meleaguri. Informatiile sint putine si foarte greu de gasit, insa sint si oameni care depun eforturi pentru a scoate la lumina adevarata istorie a localitatii“, a declarat profesorul Marian Galoiu.

Comuna Dumitresti-Judetul Vrancea

ASEZARE

Comuna Dumitresti este asezatã pe cursul mediu al râului Râmnicu Sãrat, într-o depresiune subcarpaticã care poartã acelasi nume, situatã în zona de sud a judetului Vrancea la hotarul cu judetul Buzãu
Comunele învecinate sunt: Chiojdeni la nord-est; Gura Calitei la nord ; la est comuna Bordesti, iar la sud, sud-vest comuna Buda, judetul Buzãu . Toate aceste comune au apartinut fostului judet Râmnicu Sãrat , iar o parte din ele au fost sub administratia " Plãsii Dumitresti'', (numitã în sec. al XIX-lea Plaiul Râmnicului) lor adãugânduli-se si comunele Jitia, Vintileasca si Bisoca în nord, Plesesti; Dãnulesti, precum si Valea Salciei în sud , acestea apartinând acum judetului Buzãu.  

CADRUL NATURAL

Aspectul reliefului este foarte variat. Dupã modul de dezvoltare în profil transversal se pot diferentia: vãi în formã de "V" îndeosebi în partea de nord-vest a comunei, în bazinul Motnãului; culoare de vale (Valea Râmnicului) cu luncã si terase; vãi în formã de "V" deschis în partea de nord-est a comunei; vãi torentiale ce fragmenteazã versantii vãilor principale.

Depresiunea Dumitresti face parte din unitatea deluroasã pericarpaticã ce s-a sedimentat în cadrul avanfosei, schitatã începând cu miocenul , în cadrul unitãtii tectonice a depresiunilor pericarpatice. Potrivit cu istoria lor geologicã, terenurile comunei sunt de origine sedimentarã, aceasta datoritã faptului cã suprafata corespunde cu ariile unor foste bazine sedimentare care s-au succedat în timp si în care s-au depus sedimente marine, lacustre, fluvio-lacustre si continentale. În partea de sud Dealul Cãpãtânii (592m) este sculptat în straturile monoclinului pliocen si în cele ale cuverturii de pietrisuri, nisipuri si argile apartinând pleistocenului inferior. Dealurile mai putin înalte care alcãtuiesc teritoriul comunei sunt sculptate în gresii, argile, argile nisipoase si nisipuri. Spre nord în apropierea dealuriloe Gârbova si Dealu Rosu urmeazã o fâsie alcãtuitã din gresii, marne si sisturi argiloase.

HIDROGRAFIA

Raportatã la sistemul de hidrografie, comuna Dumitresti se aflã cu o suprafatã de peste 60% în bazinul hidrografic al râului Râmnicu Sãrat, exceptie fãcând partea de nord-est a comunei care face parte din bazinul hidrografic al râului Râmna.Din bazinul râului Râmnicu Sãrat mai face parte si râul Motnãu cu o suprafatã a bazinului de 56 Kmp. Acest râu este al doilea ca importantã, dar primul în ceea ce priveste lungimea pe teritoriul comunei cu o lungime de aproximativ 18 Km. fiind singurul râu care curge aproape în întregime pe teritoriul comunei si se varsã în Râmnicu Sãrat în apropierea centrului administrativ. Râul Râmnicu Sãrat îsi are izvoarele în apropierea vârfului Furu Mare (1415 m). Suprafata totalã a bazinului este de 1010 Kmp din care circa 40% in cadrul judetului Vrancea si o lungime totalã de 123 Km.

CLIMA

Situatã teritorial la 45*34' latitudine nordicã comuna Dumitresti se aflã în întregime în zona temperatã , iar dispunerea reliefului judetului în trepte de la vest cãtre est deschide larg spatiul influientelor est continentale. Toamna se caracterizeazã prin invazia de aer oceanic,umed si cald , care determinã o vreme caldã si umedã. Iarna, datoritã invaziei de aer arctic vremea este rece si uscatã cu temperaturi de pânã la minus 20 de grade. Primãvara , stabilirea aerului cald tropical deasupra M. Mediterane determinã timp frumos si cãlduros, fãrã precipitatii si cu vânt slab. Vara temperatura este cãlduroasã si cu umiditate relativ scãzutã.

FLORA

Fiind o depresiune din interiorul subcarpatilor aici este caracteristic etajul pãdurilor de foioase. În Enciclopedia Geograficã a României, pentru zona sud-esticã a comunei nu sunt mentionate decât pãdurile de fag în amestec cu carpenul, culturi agricole si pajisti secundare, precum si vegetatia de luncã în lunca Râmnicului Sãrat. În realitate varietatea speciilor de arbori este mult mai mare. De exemplu în zona Dealului Cãpãtânii si în împrejurimi nu existã sectoare alcãtuite numai din fag si carpen sau numai dintr-o singurã specie de arbori, ci un amestec de specii foarte variate. Alãturi de fag si carpen se mai întâlnesc si alte specii ca plopul, stejarul, teiul, ulmul, artarul, jugastrul sau frasinul. Alãturi de acestea au pãtruns si s-au adaptat si câteva specii submediteraneene ca scumpia si mojdreanul. În partea nordicã si nord-vesticã a comunei, datoritã reliefului mai înalt (peste 900 m. în Dealul Rosu si Gârbova ) vegetatia se schimbã simtitor aici fiind prezente pãdurile de fag în amestec cu rãsinoase (brad, pin, molid ) alãturi de care se întâlnrsc si alte specii de foioase. Vegetatia de luncã este prezentã, dar sãracã în specii datoritã faptului cã apa râului Râmnicu Sãrat contine o mare cantitate de sare dupã cum o aratã si numele, exceptie fãcând Motnãul , râu cu apã dulce si unde specia predominantã este arinul.

FAUNA

Elementele faunei s-au asociat în complexe care ocupã terenurile corespunzãtoare din punct de vedere al conditiilor climatice, proprietãtilor solului si particularitãtii învelisului vegetal. Aceste complexe ale faunei au o repartitie în altitudine corespunzãtoare ,în general, repartitiei vegetatiei.Pe teritoriul comunei existã numeroase specii de animale , unele dintre ele pãtrunzând aici din silvostepã, printre acestea numãrându-se iepurele si popândãul

Din etajul coniferelor pãtrund pe teritoriul comunei din când în cândursi si râsi care atacã animalele domestice si uneori chiar oamenii. Pe tot teritoriul comunei pot fi întâlnite cãprioarele, iar în parte de nord cerbul. Animalele de pradã si în special lupii sunt prezenti în toate pãdurile din cadrul comunei, prezenta lor fãcându-se simtitã mai ales iarna când atacã gospodãriile izolate.

Comuna Dumbraveni-Judetul Vrancea

Date Despre Comuna Dumbraveni

1. Intinderea teritoriului administrativ

Comuna Dumbraveni este situata in zona de sud a judetului Vrancea, dezvoltata de o parte si de alta a Raului Ramna si traversata de Drumul National nr.2 (E85), tronsonul Ramnicu - Sarat - Focsani. Teritoriul este stra-batut de la Vest la Est de Raul Ramna care colecteaza apele din precipitatii, de pe versantii proprii cat si ai Paraurilor Recea si Bulibasa.
Suprafata teritoriului administrativ a comunei insumeaza 3259 ha.
Satele componente au o structura tentaculara adaptata unui relief destul de framantat care se intinde pe aproape intreg teritoriul administrativ.

2. Delimitarea teritoriala a comunei
Comuna Dumbraveni este delimitata conventional de teritoriile administra-tive ale localitatilor cu statut similar, dupa cum urmeaza:
-In partea de nord: Comuna Urechesti,
-In partea de est: Comuna Gugest, comuna Sihlea,
-In partea de sud: Comuna Timboesti,
-In partea de vest: Comuna Bordesti, comuna Gura Calitei.
Teritoriul administrativ Dumbraveni este situat la limita estica a dealurilor si colinelor din structura Carpatilor de curbura.
Hotarele comunei au fost stabilite prin reglementari legale legate de impar-tirea administrativ teritoriale a tarii si sunt constituite din limite de parcele cadastrale si drumuri.

3. Satele componente
Teritoriul comunei Dumbraveni cu satele componente au fost stabilite prin Legea nr. 2/1968, modificata, privind impartirea administrativ teritoriala a Romaniei si anume:
-Satul Dumbraveni - resedinta comunei
-Satul Alexandru Vlahuta
-Satul Dragosloveni
-Satul Cindesti
Satul de resedinta (Dumbraveni), se afla amplasat de o parte si de alta a Riului Rimna avand o componenta pe malul stan al raului, de data mai re-centa, personalizata sub denumirea ”Satul Nou”.
Satul Alexandru Vlahuta se afla in partea de nord a comunei,individualizat printr-un grup de 25 de gospodarii situate de o parte si de alta a drumului pe care se situeaza “Casa memoriala Alexandru Vlahuta”.
Satul Dragosloveni se afla in partea de nord - vest a comunei, asezat de-a lungul Raului Ramna pe partea stanga a acestuia si a drumului judetean 204P (Dumbraveni - Gura Calitei).
Satul Cindesti se afla asezat in partea de sud a comunei avand o structura tentaculara si este traversat de la vest la est de drumul judetean 204 C.
Cu toate ca intre subunitatile administrative, respectiv satele componente, exista o oarecare continuitate in ce priveste amplasarea gospodariilor, intre centrele civice ale satelor respective exista urmatoarele distante:
- Cindesti - Dumbraveni: 2,65 km
- Dumbraveni - Dragosloveni: 3,40 km
- Cindesti - Dragosloveni: 6,05 km
- Cindesti - Alexandru Vlahuta: 6,15 km
- Dumbraveni - Alexandru Vlahuta: 3,50 km
- Dragosloveni - Alexandru Vlahuta: 1,50 km
Distantele astfel calculate sunt cele de pe calea de acces cea mai scurta.

4. Populatia comunei Dumbraveni
Conform Recensamantului populatiei si locuintelor din anul 2002, organizat si desfasurat in concordanta cu prevederile HG 680/6.08.2001, este de 4393 locuitori, din care populatie stabila 4167, din care:Satul Dumbraveni
1795

Satul Dragosloveni
951

Satul Alexandru Vlahuta
88

Satul Cindesti
1333


In localitatea Dumbraveni fiinteaza un numar de 1410 gospodarii din care:Satul Dumbraveni
575

Satul Dragosloveni
315

Satul Alexandru Vlahuta
26

Satul Cindesti
494


In ce priveste numarul de cladiri existente in comuna situatia se prezinta astfel:Satul Dumbraveni
649

Satul Dragosloveni
364

Satul Alexandru Vlahuta
27

Satul Cindesti
657

Total Comuna
1697


Componenta etnica a populatiei este in marea majoritate constituita din romani.
In ce priveste ocupatia populatiei active se poate face urmatoarea apreciere:
- din totalul de 2532 persoane active ,un numar de 2447 lucreaza in gospo-dariile proprii, activand in exploatatii agricole de subzistenta, reorganizate in baza aplicarii Legii fondului funciar din 1991, iar un numar de 85 persoane lucreaza in alte sectoare, din care:
71, in prestari servicii,
42, in invatamant,
25, in sanatate
16, in administratie,
11, in servicii publice
12, in cadrul asistentei sociale
8, in cultura si culte.
Potrivit legii in administratia publica se foloseste limba romana.

5. Localitatea de resedinta este satul Dumbraveni,care se afla asezat in partea de est a comunei,avand o componenta a vechii asezari ”Plainesti” pe malul drept al Raului Ramna si o componenta de data mai recenta “Satul Nou” pe malul stang al Raului Ramna.
Satul Dumbraveni, ca sat de resedinta, are pe teritoriul sau atat sediul administratiei publice locale (Primaria si Consiliul Local) cat si alte utilitati publice cum ar fi: Caminul Cultural, Spitalul Teritorial, Farmacia, Dispensar medical uman, Dispensar medical veterinar, Piata agro-alimentara.

6. Autoritatile administratiei publice locale
Potrivit legii 215/2001, art. 21(1), autoritatile administratiei publice,
prin care se realizeaza autonomia locala, sunt ”Consiliul Local” ca autorita-te deliberativa si “Primarul” ca autoritate executiva. Primarul, viceprimarul, secretarul impreuna cu aparatul propriu de specialitate al consiliului lo-cal , constituie, potrivit legii, o structura functionala cu activitate permanenta (Primaria Comunei) care aduce la indeplinire hotararile Consiliului local, dispozitiile primarului, solutionand probleme curente ale colectivitatii.
Sediul acestora se afla pe raza satului Dumbraveni, avand o pozitie
centrala fata de celelalte sate componente.

Primaria comunei Dumbraveni are urmatoarea organigrama, aprobata prin Hotararea Consiliului Local nr. 1/31.01.2003

Istorie Comuna Dumbraveni

1. Date privind infiintarea acesteia


Comuna Dumbraveni,in cadrul actualei organizari teritoriale a tarii ,a luat fiinta ca urmare a aplicarii Legii 2/1968.
Organizarea,sub diferite forme administrative a localitatii a fost functionabila si inainte de aceasta data.
Satele Cindesti si Dragosloveni au functionat inainte de 1968 ca unitati administrative de sine statatoare.

2. Prima atestare documentara
In ce priveste continuitatea vietii materiale pe teritoriul comunei Dumbraveni exista dovezi ale ocuparii acestui spatiu din timpuri stravechi dar prima atestare documentara a satului de resedinta (Dumbraveni)apare in anul 1609.Satul Dragosloveni apare atestat in anul 1602,iar iun satul Cindesti apare atestat in anul 1560.Obarsia stramosilor nostri de pe aceste meleaguri se pierde in epoca societatii primitive si poate fi stabilita cu aproximatie in perioada trecerii la epoca bronzului.

3. Evolutia istorica
Localitatea noastra a fost stans legata de asezarile urbane din apropiere Ramnicu Sarat si Focsani. Ramnicu Sarat a fost orasul de care asezarea noastra a fost legata din punct de vedere comercial,politic si juridic.
De asemenea, localitatea Gugesti a avut un rol deosebit la dezvoltarea comunei Dumbraveni de-a lungul timpului,aceasta fiind atestata in documente ca sat component al comunei noastre pana in anul 1923.
Nu poate fi stabilita cu rigurozitate data aparitiei ca asezare de sine statatoare a localitatii noastre,insa pe la 1609 apare nominalizata denumirea de Tirgu Cucu, care a fost schimbata in anul 1865 in Plaginesti, dupa numele latifundiarului Alexandru Plagino, pe a carui mosie se afla.Din anul 1948 si pina in anul 1965 denumirea localitatii la care ne referim s-a numit Suvorov, dupa numele generalului rus A.V. Suvorov care in 1789 a purtat unele lupte pe aceste meleaguri.Din anul 1965 si pina in prezent localitatea noastra poarta numele de Dumbraveni si este organizata ca o asezare de sine statatoare cu rangul de comuna cuprinzand cele 4 sate componente.
De-a lungul timpului,localitatea noastra a cunoscut toate evenimentele care au avut loc pe acest spatiu incepand cu organizarea prestatala din zona de nord a Tarii Romanesti,continuind cu luptele fratricide dintre domnii moldoveni si munteni, unirea tarilor romane sub conducerea lui Cuza,cu reformele ce au avut loc in acea perioada,aparitia boierilor fanarioti care au nemultumit masele de tarani, nemultumiri care au culminat cu “Rascoala de la 1907”, luptele din cele doua razboaie mondiale,socializarea agriculturii si a intregii economii a tarii precum si reformele ce se petrec pe intre teritoriul tarii dupa 1989.

Transporturile in comuna Dumbraveni

Comuna Dumbraveni este tranzitata de cai de comunicatie de diferite categorii dupa cum urmeaza:
- Drumul National 2(E85) - tronsonul Rimnicu-Sarat - Focsani
- Drumul Judetean 204 C - tronsonul Bordesti - Caiata
- Drumul Judetean 204 P - tronsonul DN2 (Flodoroiu) - Gura Calitei
- Drumul Judetean 205 B - tronsonul DN2 (Caminul Cultural) - Gugesti
- Drumul comunal 157 - tronsonul DJ204P (Stefan Andrei) - Alexandru Vla-huta - DN2 - Gugesti
- Drumul comunal 158 - tronsonul Bordesti - Recea - Malinoiu - Scoala Dra-gosloveni
- Drumul comunal 160 - tronsonul DN2 - Terchesti
- Drumul comunal 169 - tronsonul Timboesti - DJ 204 C (Brutarie)
Pe langa acestea comuna noastra mai beneficiaza de o bogata retea de drumuri in interiorul satelor (ulite), precum si drumuri de exploatare ce deservesc proprietatile funciare ale locuitorilor.

Sistemul sanitar in comuna Dumbraveni

In comuna Dumbraveni, functioneaza inca de la inceputul anilor 1900, Spitalul Teritorial, care la data actuala se afla in administrarea Consiliului Judetean Vrancea. Spitalul satisface un minim al nevoii de asistenta medicala ambulatorie pentru zona de sud a judetului Vrancea.
Asistenta sociala din comuna este asigurata de Serviciul comunitar social,de Institutia publica a persoanelor cu handicap si Autoritatea tutelara care fiinteaza pe raza localitatii.
Recent a fost deschis un centru comunitar de tip familial, in care primesc ingrijirea si asistenta educativa necesara, un numar de 16 copii.

Invatamantul in comuna Dumbraveni

Comuna Dumbraveni, dispune de logistica necesara unei bune activitati pe linie educationala, care alaturi de existenta unui personal cu solida pregatire in domeniu,este cuantificata in rezultate bune pe care elevii din comuna le obtin in cadrul confruntarilor ordonate.
La nivelul comunei functioneaza scoli atat pentru faza primara cat si pentru faza gimnaziala, pe sate, dupa cum urmeaza:
- Satul Cindesti -Scoala cu clasele I-IV
- Scoala cu clasele V-VIII
- Satul Dumbraveni-Scoala cu clasele I-VIII
- Satul Dragosloveni-Scoala cu clasele I-IV
Elevii din Dragosloveni continua cursurile gimnaziale la scoala Dumbraveni.
Invatamantul prescolar se desfasoara in comuna Dumbraveni la nivelul gradinitelor ce functioneaza in satele Cindesti, Dumbraveni si Dragosloveni.
Biblioteca comunala din cadrul Caminului Cultural Dumbraveni, asigura necesarul de carte pentru locuitorii comunei.

Religia, cultura, traditia si obiective turistice in comuna Dumbraveni

Componenta majoritara a locuitorilor din comuna Dumbraveni sunt de religie crestin ortodoxa. Pe langa acestia o comunitate restransa dintre locuitori sunt de religie adventista de ziua a saptea si cativa romano-catolici si alte religii.
Comunitatea ortodoxa este reprezentata de cele trei parohii din cele trei sate: Parohia Cindesti, Parohia Dumbraveni si Parohia Dragosloveni.
Pe teritoriul comunei fiinteaza Schitul din cadrl Manastirii “Recea” cu o bogata activitate religioasa sustinuta de maicile care traiesc aici.
Componenta adventista isi desfasoara activitatea in cadrul Casei de rugaciuni a Cultului Adventist de Ziua a saptea.
Localitatea noastra se afla intr-o bogata zona folclorica, dar nu se poate afirma ca in satele noastre exista creatori populari si o creatie populara proprie.
Totusi in preajma sarbatorilor de Craciun si Anul Nou, exista obiceiul organi-zarii unor manifestari folclorice cu caracter laic si religios cum ar fi colindele si alte uraturi.
De exemplu:
- in dimineata Ajunului Craciunului (24 dec.) copii merg din casa in casa cu “Buna dimineata”;
- in seara Ajunului Craciunului tinerii colinda pe la casele gospodarilor
- in dimineata Ajunului Anului nou copiii merg cu “Plugusorul”, iar seara (31 decembrie) exista obiceiul ca o parte din locuitori sa mearga pe la rude si prieteni cu uratul de Anul Nou;
- in zilele de sarbatoare dintre Craciun si Anul Nou se obisnuieste ca tinerii sa se organizeze si sa umble cu “Capra”, iar de la Craciun si pana la Bobeteaza (6 ianuarie) copii umbla cu “Steaua”.
In comuna functioneaza instalatia de transmitere a televiziunii prin cablu a S.C. Diplomatic Focsani care aduce la dispozitia abonatilor un numar de 16 canale de televiziune nationale si straine.
Oficiul Postal Dumbraveni aduce la dispozitia abonatilor publicatiile natio-nale de interes general sau de specialitate, dintre care mai frecvente sunt: ”Adevarul”, ”Romania Libera”, ”Jurnalul National”, ”Ziua”, ”Agricultura Romaniei”, ”Hortinform” si locale: cotidianele ”Monitorul de Vrancea”, ”Ziarul de Vrancea”, ”Corect” si saptamanalul ”Ziarul tau”.

Servicii publice existente in comuna Dumbraveni

Sub autoritatea institutiei primarului si in conformitate cu prevederile legii, in comuna noastra functioneaza urmatoarele servicii publice :
- Serviciul public pentru alimentarea cu apa;
- Serviciul public comunal edilitar-gospodaresc ;
- Serviciul public pentru iluminat stradal ;
- Serviciul public pentru copierea inscrisurilor ;
- Serviciul public ”Piata mixta comunala”
- Serviciul public “de asistenta sociala“
Potrivit specificului nevoilor locale, seviciile publice au fost create si organi-zate de Consiliul Local in concordanta cu prevederile legii.
Economia in comuna Dumbraveni 

Principala functiune economica a localitatii Dumbraveni este productia agricola (produse si subproduse realizate din viticultura, grau, porumb, fasole, legume) si cresterea de animale si pasari. Deasemenea se profileaza un sector de prestari servicii mai ales pe linia prelucrarii produselor agricole (morarit si vinificare).
Capacitatile de productie existente pe teritoriul administrativ al comunei sunt, in mare masura exploatatiile agricole particulare, precum si altele mai mari cum ar fi Sectia Cindesti a Vincon Vrancea, Prodalis S.R.L., Agromec S.A. Dumbraveni, Meister Com S.R.L., Sectia Dumbraveni a Administratiei Judetene a Drumurilor.
O componenta semnificativa a functiei economice o constituie activitatea de comert prin agentii economici nominalizati dupa cum urmeaza:
- Adridana Impex S.R.L., Cristarom Com S.R.L., Fanta C. Impex S.R.L., Lord Prodcom S.R.L., Magi Super Com S.R.L., Solev Comex S.R.L. etc.
Piata mixta comunala ofera spatiu comercial pentru o serie de agenti economici si persoane fizice care se ocupa cu comertul, dintoate localitatile limitrofe comunei Dumbraveni.

Adrese utile:

Scoala cu clasele I-VIII Dumbraveni
Tel./Fax: + 40 (237) 255.274
Spitalul Dumbraveni
Tel./Fax: + 40 (237) 255.109
Postul de politie Dumbraveni
Tel./Fax: + 40 (237) 255.116
Serviciul public comunitar local de evidenta populatiei Dumbraveni
Tel./Fax: + 40 (237) 255.....
Agentia de plati si interventii in agricultura - Oficiul Dumbraveni
Tel./Fax: + 40 (237) 255.....

Comuna Cotesti-Judetul Vrancea

Date Generale:

Sate componente:Coteşti, Budeşti, Valea Coteşti, Goleştii de Sus
Suprafata: 3884 ha
Intravilan: 247 ha
Extravilan: 3884 ha
Populatia: 4590
Numarul gospodariilor:
Numarul locuintelor:1957
Numarul gradinitelor: 2
Numarul scolilor: 4
Activitati specifice zonei: Cultivarea viţei de vie; Zootehnie;
Exploatarea pădurilor
Oportunitati obiective: Biserica Odobasca din vremea lui Ştefan cel Mare; Tabără; Mănăstirea Coteşti - Muzeu