Comuna Dumitresti-Judetul Vrancea

ASEZARE

Comuna Dumitresti este asezatã pe cursul mediu al râului Râmnicu Sãrat, într-o depresiune subcarpaticã care poartã acelasi nume, situatã în zona de sud a judetului Vrancea la hotarul cu judetul Buzãu
Comunele învecinate sunt: Chiojdeni la nord-est; Gura Calitei la nord ; la est comuna Bordesti, iar la sud, sud-vest comuna Buda, judetul Buzãu . Toate aceste comune au apartinut fostului judet Râmnicu Sãrat , iar o parte din ele au fost sub administratia " Plãsii Dumitresti'', (numitã în sec. al XIX-lea Plaiul Râmnicului) lor adãugânduli-se si comunele Jitia, Vintileasca si Bisoca în nord, Plesesti; Dãnulesti, precum si Valea Salciei în sud , acestea apartinând acum judetului Buzãu.  

CADRUL NATURAL

Aspectul reliefului este foarte variat. Dupã modul de dezvoltare în profil transversal se pot diferentia: vãi în formã de "V" îndeosebi în partea de nord-vest a comunei, în bazinul Motnãului; culoare de vale (Valea Râmnicului) cu luncã si terase; vãi în formã de "V" deschis în partea de nord-est a comunei; vãi torentiale ce fragmenteazã versantii vãilor principale.

Depresiunea Dumitresti face parte din unitatea deluroasã pericarpaticã ce s-a sedimentat în cadrul avanfosei, schitatã începând cu miocenul , în cadrul unitãtii tectonice a depresiunilor pericarpatice. Potrivit cu istoria lor geologicã, terenurile comunei sunt de origine sedimentarã, aceasta datoritã faptului cã suprafata corespunde cu ariile unor foste bazine sedimentare care s-au succedat în timp si în care s-au depus sedimente marine, lacustre, fluvio-lacustre si continentale. În partea de sud Dealul Cãpãtânii (592m) este sculptat în straturile monoclinului pliocen si în cele ale cuverturii de pietrisuri, nisipuri si argile apartinând pleistocenului inferior. Dealurile mai putin înalte care alcãtuiesc teritoriul comunei sunt sculptate în gresii, argile, argile nisipoase si nisipuri. Spre nord în apropierea dealuriloe Gârbova si Dealu Rosu urmeazã o fâsie alcãtuitã din gresii, marne si sisturi argiloase.

HIDROGRAFIA

Raportatã la sistemul de hidrografie, comuna Dumitresti se aflã cu o suprafatã de peste 60% în bazinul hidrografic al râului Râmnicu Sãrat, exceptie fãcând partea de nord-est a comunei care face parte din bazinul hidrografic al râului Râmna.Din bazinul râului Râmnicu Sãrat mai face parte si râul Motnãu cu o suprafatã a bazinului de 56 Kmp. Acest râu este al doilea ca importantã, dar primul în ceea ce priveste lungimea pe teritoriul comunei cu o lungime de aproximativ 18 Km. fiind singurul râu care curge aproape în întregime pe teritoriul comunei si se varsã în Râmnicu Sãrat în apropierea centrului administrativ. Râul Râmnicu Sãrat îsi are izvoarele în apropierea vârfului Furu Mare (1415 m). Suprafata totalã a bazinului este de 1010 Kmp din care circa 40% in cadrul judetului Vrancea si o lungime totalã de 123 Km.

CLIMA

Situatã teritorial la 45*34' latitudine nordicã comuna Dumitresti se aflã în întregime în zona temperatã , iar dispunerea reliefului judetului în trepte de la vest cãtre est deschide larg spatiul influientelor est continentale. Toamna se caracterizeazã prin invazia de aer oceanic,umed si cald , care determinã o vreme caldã si umedã. Iarna, datoritã invaziei de aer arctic vremea este rece si uscatã cu temperaturi de pânã la minus 20 de grade. Primãvara , stabilirea aerului cald tropical deasupra M. Mediterane determinã timp frumos si cãlduros, fãrã precipitatii si cu vânt slab. Vara temperatura este cãlduroasã si cu umiditate relativ scãzutã.

FLORA

Fiind o depresiune din interiorul subcarpatilor aici este caracteristic etajul pãdurilor de foioase. În Enciclopedia Geograficã a României, pentru zona sud-esticã a comunei nu sunt mentionate decât pãdurile de fag în amestec cu carpenul, culturi agricole si pajisti secundare, precum si vegetatia de luncã în lunca Râmnicului Sãrat. În realitate varietatea speciilor de arbori este mult mai mare. De exemplu în zona Dealului Cãpãtânii si în împrejurimi nu existã sectoare alcãtuite numai din fag si carpen sau numai dintr-o singurã specie de arbori, ci un amestec de specii foarte variate. Alãturi de fag si carpen se mai întâlnesc si alte specii ca plopul, stejarul, teiul, ulmul, artarul, jugastrul sau frasinul. Alãturi de acestea au pãtruns si s-au adaptat si câteva specii submediteraneene ca scumpia si mojdreanul. În partea nordicã si nord-vesticã a comunei, datoritã reliefului mai înalt (peste 900 m. în Dealul Rosu si Gârbova ) vegetatia se schimbã simtitor aici fiind prezente pãdurile de fag în amestec cu rãsinoase (brad, pin, molid ) alãturi de care se întâlnrsc si alte specii de foioase. Vegetatia de luncã este prezentã, dar sãracã în specii datoritã faptului cã apa râului Râmnicu Sãrat contine o mare cantitate de sare dupã cum o aratã si numele, exceptie fãcând Motnãul , râu cu apã dulce si unde specia predominantã este arinul.

FAUNA

Elementele faunei s-au asociat în complexe care ocupã terenurile corespunzãtoare din punct de vedere al conditiilor climatice, proprietãtilor solului si particularitãtii învelisului vegetal. Aceste complexe ale faunei au o repartitie în altitudine corespunzãtoare ,în general, repartitiei vegetatiei.Pe teritoriul comunei existã numeroase specii de animale , unele dintre ele pãtrunzând aici din silvostepã, printre acestea numãrându-se iepurele si popândãul

Din etajul coniferelor pãtrund pe teritoriul comunei din când în cândursi si râsi care atacã animalele domestice si uneori chiar oamenii. Pe tot teritoriul comunei pot fi întâlnite cãprioarele, iar în parte de nord cerbul. Animalele de pradã si în special lupii sunt prezenti în toate pãdurile din cadrul comunei, prezenta lor fãcându-se simtitã mai ales iarna când atacã gospodãriile izolate.