Monumentul Eroilor (1916-1918), sat Jitia de Sus, comuna Jitia


Scurtă descriere
  Monumentul Eroilor (1916-1918) se afla situat in satul Jitia de Sus, comuna Jitia.
În primul razboi mondial, la sfârsitul anului 1916 Valea Râmnicului a devenit arealul miscarilor trupelor germane. În batalia de la Râmnicul-Sarat acestea înving deteminând retragerea trupelor ruse si române spre Focsani si lunca Siretului Inferior. Valea Râmnicului de Sus a trecut sub ocupatie germana, iar localitatile si locuitorii din satele Jitia, Cerbu, Dealul Sarii au fost nevoiti sa suporte consecintele acestei ocupatii.
Perioada ocupatiei germane a fost foarte grea pentru locuitorii Jitiei, mai ales ca trupele ruse înainte de a se retrage, procedasera la executia unor prizonieri de razboi germani. Din informatiile localnicilor am retinut ca înainte de a se retrage, o formatie militara rusa condusa de o femeie ofiter, ar fi executat un numar de soldati germani. În Dealul Sarii este locul în care a functionat pe toata durata razboiului un punct de observatie militara.Din însemnarile unui vechi localnic s-a aflat ca biserica din centrul satului (construita între 1907-1912) a avut de suferit, trupele germane transformând-o în adapost pentru cai.
În anul1933, din initiativa Cultului Eroilor si a localnicilor, Primaria Jitia a hotarât srângerea de fonduri si ridicarea unui monument în amintirea celor cazuti în primul razboi mondial. Proiectul si executia monumentului s-a facut de catre arhitectul Colios; monumentul a fost amplasat în centrul satului Jitia si a fost inaugurat la data de 1 iulie 1934, în prezenta veteranilor comunei si a oficialitatilor din Plasa Râmnic.
Sunt inscriptionate pe monument numele a 36 de localnici; nu se stie când si de catre cine, în spatiul protejat al monumentului au fost aduse si depozitate cahle de ceramica, pietre de capatâi la mormintele unor soldati germani, descoperite de localnici pe dealurile ce înconjoara comuna .
Astazi monumentul este înconjurat de ele, transformând locul într-un mic ansamblu memorial dedicat eroilor de nationalitati diferite, morti în primul razboi mondial.

Comuna Jitia-Judetul Vrancea


Comuna Jitia este situată in partea de sud-vest a Judeţului Vrancea, în zona de curbură a Carpaţilor, in depresiunea Bisoca-Jitia-Neculele.

GEOGRAFIE
Fundamentul zonei este constituit din roci mediterane, nisipuri şi argile, aşezate intr-o inclinare pericarpatica. Intâlnim versanţi abrupţi, supusi eroziunii şi alunecărilor de teren.
Dar, vazută cu ochii sufletului, natura aşezării noastre este aşa cum Al. Odobescu a înfăţişat-o în cartea Pseudo-cynegetikos. Venind dinspre Buzău scriitorul se opreste pe culmile Bisocii şi ale Ulmuşorului, fascinat de priveliştea ce i se desfăşura dinaintea ochilor “ sub aceste muchii pamântul se lasă la vale în costişe si pripoare gradate până se cufundă în jgheaburile mult umbrite ale Râmnicului si Râmnicelului” şi recunoaşte că nu se putea desprinde de aceste privelişti “ce oraşenilor le este dat arareori a le vedea”
La fel de bine surprinde natura locurilor si Al Vlahuţă în România pitorească prin 1901. Venind dinspre mănăstirea Găvanu, jud. Buzău, ajunge “în mareaţa spintecătură a Râmnicului. Acolo, valea se deschide ca o carte. Pe malurile revărsate, se înfig gospodării casuţe rare, fâneţe ingradite cu leaţuri, fâşioare de livezi prinse în clinuri înguste, gata să pornească şi să curgă in râpă”

ISTORIE
Primele documente

Nu deţinem documentele care să ateste vechimea aşezării, dar am aflat că primii locuitori au trăit in locuri izolate, fugiţi fiind din calea primejdiilor: popoare migratoare, turci, tătari, epidemii de ciumă şi holera etc.
Documentul cel mai vechi, considerat atestare documentară, se referă la anul naşterii unui locuitor, Mihailă – dogar de meserie – 1681.
Impreună cu alţi locuitori ai satului Jitia, ca martori, intăresc actul de proprietate al Mănăstirii Râmnic asupra moşiei Jitia.
Am aflat despre această moşie că a aparţinut inainte de 1700 boierilor din Divanul domnesc Vlad şi Şărbu. Aceştia au vândut-o boierilor Neagu şi Voica, soacra sa, de la care a cumpărat-o Mănăstirea Râmnic. Aceasta a stăpânit-o până in 1864 la secularizare.
În 1706,12 boieri din divan au stabilit hotarele moşiei , ele sunt aceleasi cu ale comunei de astăzi . S-au folosit toponime neaoşe româneşti, date de o populaţie stabilită aici cu mult înainte. Şi alte informaţii susţin ideea că localitatea este mult mai veche.
Numele comunei vine de la schitul Jitia, înfiinţat de boierii Fane Hagiul – pitarul si Gheorghe Dedulescu – slugerul pe la jumătatea secolului al XVII-lea. Schitul avea hramul Sf. Dumitru, pe care şi l-a păstrat şi după ce s-a transformat în biserică de mir – pe la 1800 când populaţia s-a retras de prin poienile pădurii din Dealu Roşu sau Ulmuşoru formând silişte (vatră de sat) pe tapşanul, împădurit pe atunci, de lângă gârlă, în Podu-Trestiei, sau Dealu Sării.
Credem ca primii proprietari ai moşiei au primit-o ca “danie” domnească, împreună cu locuitorii ei care au devenit clăcaşi.
Nenumăratele jalbe către proprietari sau stăpânire vorbesc despre viaţa lor. Manifestările de protest au fost diverse, culminând cu răscoala din 1907, când în Jitia a fost împuşcat Gheorghe Precup, locuitor din satul Măgura. Alţi doi ţărani au fost împuşcaţi la Dumitreşti.
Deşi au trăit atât de izolaţi, producându-şi cele necesare traiului în gospodărie, au participat la toate marile evenimente ale ţării, dându-şi tributul lor de jertfă în 1877 – 1916 – 1944.

Timpuri recente
În Primul Război Mondial, au avut loc bătălii chiar pe teritoriul comunei, menţionate în jurnalele de front – urmele tranşeelor se văd şi astăzi. Au fost 36 morţi – văduve – orfani – obligaţii faţă de ocupanţii germani. Dar al Doilea Război Mondial a fost mult mai dezastruos - deşi bătălii nu au avut loc în zonă.
Numărul morţilor s-a dublat, curând sărăcia şi foametea s-a instaurat, comunismul s-a instaurat şi el cu tot cortegiul său de nenorociri : cote obligatorii , arestări , frica terorii securiste care i-a cuprins pe toţi etc...
A fost şi o perioadă de relaxare a terorii, care a dat speranţe oamenilor şi le-a stimulat elanul creator. La noi în Jitia cea mai însemnată realizare a fost modernizarea căii de comunicaţie Dumitreşti – Jitia, care s-a construit între anii 1963 – 1965.
Între anii 1967 – 1968 s-a ridicat o nouă şcoală în Jitia reşedinţă, în mare parte prin contribuţia în bani şi muncă a locitorilor. În 1969 – 1971 a fost construit internatul cu .80de... locuri de asemenea prin contribuţia sătenilor. Au mai fost construite şcoli în satul Cerbu şi Podul Trestiei . Au fost construite cămine culturale, folosite în diverse ocazii până în prezent. Satele au fost electrificate, au apărut primele instalaţii de apă tot cu participarea oamenilor Dar nu ştiu când toţi oamenii vor fi convinşi de ce a însemnat cealaltă faţă a comunismului: instalarea cultului personalităţii cu urmările-i nefaste, îngrădirea libertăţii (în primul rând a cuvântului ), eşecul în economie – acele înrobitoare împrumuturi plătite cu hrana populaţiei, raţionalizarea alimentelor de bază, a benzinei, a energiei electrice. Dar “moştenirea cea mai tragică constă în faptul că acea jumătate de secol ne-a stricat sufletul” (N. Djuvara – Istoria românilor – pag.229).
Ca pretutindeni în ţară şi la noi au fost răsturnate valori acumulate de veacuri cum ar fi respectul pentru tradiţiile străbune, pentru semeni, pentru morala creştină, pentru muncă şi omul muncitor ... patima alcoolului a pus stăpânire pe tot mai mulţi oameni.
Totuşi există un fond sănătos în rândul locuitorilor păstrători ai legilor morale nescrise, considerate sacre intr-o societate ce traieste in armonie si respect
Lipsa locurilor de munca i-a determinat pe multi dintre cei mai tineri gospodari sa-si agoniseasca cele necesare traiului muncind in Grecia , Italia, Franta.
Cei mai multi traiesc cu speranta ca se vor intoarce cu anume capitaluri si vor demara aici unele afaceri benefic tuturor. Unele semnale exista deja .


Etnografie
Din punct de vedere etnografic, comuna Jitia aparţine zonei Râmnicului prin port, grai, obiceiuri, arhitectura locuinţei, cu unele influenţe moldoveneşti şi transilvane datorită legăturilor de veacuri dintre populaţiile celor trei provincii româneşti.

Obiective de interes
Consideram ca localitatea noastra, Jitia, ramane o zona de interes cu frumoase perspective pentru anii ce vin. Si iata de ce :
Suntem înzestraţi cu o natură minunată şi cu oameni gospodari ce pot asigura un agroturism de calitate. Pot fi stabilite trasee către minţii din apropiere, pot fi vizitate unele obiective de mare interes pentru credincioşi cum ar fi vestita Mănăstire Poiana Mărului, monument istoric, înfiinţată pe la 1730 de către cuviosul stareţ Vasile, canonizat în 2003. Există noul lăcaş de cult, Mănăstirea Monteoru etc... 
Comuna Jitia este cunoscută şi prin bogăţia izvoarelor minerale, unele folosite cu succes în trecut, în tratarea unor boli reumatice. Câteva pot şi trebuie să fie amenajate în folosul localnicilor, dar şi al celor veniţi din alte părţi.

Intreprinzatori
Există condiţii pentru înfiinţarea unei mici industrii. Se preconizează chiar înfiinţarea unei fabrici de pâine, a uneia de procesare a laptelui, o fermă zootehnică şi o intreprindere de prelucrare a lemnului.
Intreprinzătorii pot fi, în primul rând, cei plecaţi la muncă în străinătate sau alţi investitori cu capital, dornici să înceapă o afacere rentabilă.


Comuna Jaristea-Judetul Vrancea

Jariştea este o comună din judeţul Vrancea cu 4.500 de locuitori. Are în componenţa sa următoarele sate:
Jariştea,
Vărsătura,
Pădureni
Scânteia.

Comuna se întinde în partea de răsărit a Măgurei Odobeştilor, învecinându-se cu oraşul Odobeşti, la sud, şi cu comuna Boloteşti, la nord. Face parte din podgoria Odobeşti şi este renumită pentru vinurile albe produse aici. Satul Jariştea este atestat din punct de vedere istoric la 1760.
În reşedinţa comunei se află două biserici, în timp ce în satele componente câte una. Pe Măgura Odobeştilor se află schiturile Buluc şi Tarniţa, monumente istorice.Învăţământul a reprezentat una din paginile cele mai luminoase din viaţa comunităţii umane.
Dezvoltată la început în tinda unei biserici , sub ocrotirea ei , şcoala va căuta să cuprindă marea majoritate a şcolarilor.
Despre începuturile învăţămîntului în comuna Jariştea vorbeşte unul dintre primii făuritori de şcoală –învăţătorul Ion Saragea. 
De la înfiinţarea sa în anul 1866 şcoala a avut diferite locatii până în anul 1964 când s-a construit actuală şcoală.

Comuna Jaristea dispune de 5 scoli si 4 gradinite, astfel :
Scoala cu clasele I-VIII nr.1 Jaristea
Scoala cu clasele I-IV nr.2 Jaristea
Scoala cu clasele I-IV Scanteia
Scoala cu clasele I-IV Varsatura Scoala cu clasele I-IV Padureni
Gradinita nr.1 Jaristea cu program normal
Gradinita nr.2 Jaristea cu program normal
Gradinita cu program normal Varsatura
Gradinita cu program normal Padureni

Şcoală coordonatoare cu clasele I-VIII nr.1 este situată în centrul comunei , proprietate a Consiliului local Jariştea.

Comuna Gugesti-Judetul Vrancea

Comuna Gugesti este situata la 2 Km est de D.N.2, intre BUZAU si FOCSANI, invecinandu-se cu localitatile:
- la Nord - comuna Popesti 5km.
- la Vest - comuna Dumbraveni 4km.
- la Sud - comuna Sihlea 8km.

- la Est - comuna Sl.Ciorasti 8km.

DATE GENERALE

Comuna Gugesti este cuprinsa intre coordonatele geografice de 45 grade si 34 minute si 39 de secunde latitudine nordica si 45 grade si 33 minute si 27 de secunde latitudine sudica si longitudine estica 27 grade, 7 minute si 30 secunde.
Relieful comunei Gugesti este predominant sub forma de campie, altitudinile variind intre 57m in zona de lunca, spre Silistea Ciorasti si 100m in zona de terase, spre Sihlea-Dumbraveni. Localitatea este strabatuta de cursul mijlociu al raului Ramna si de afluentii sai, Oreavu si Hirtop.
  Conform studiilor hidro-geologice executate, rezulta ca perimetrul celor doua localitati face parte dintr-o hidrostructura foarte intinsa apartinand bazinelor reunite ale Siretului, Putnei, Milcovului si Ramnicului. Localitatea este caracterizata printr-un climat continental de campie cu ierni reci si veri calduroase si uscate.
Potrivit ultimelor noastre date, comuna Gugesti se întinde într-un teritoriu administrativ de 3205ha (2% din teritoriul judetului), din care intravilan 162 ha şi extravilan 3043 ha.
Suprafata agricola a comunei reprezinta 1,8% din suprafata agricola a judetului, din care: 2585 arabil, 135 vie, 365 pasune si fanete.
Comuna Gugesti are in componenta doua sate : Gugesti si Oreavu.

ISTORIC


   Comuna Gugesti , cu o populatie de 6519 locuitori la 30.03.2002 , este situata in partea de sud a judetului , in zona de campie , la o distanta de 23 km de municipiul Focsani , invecinandu-se la nord cu comuna Urechesti , la sud cu comuna Sihlea , la est cu comuna Slobozia Ciorasti , iar la vest cu comuna Dumbraveni .
       Denumirea comunei " Gugesti " se pare ca provine de la numele unui boier " Gozu " , proprietar de terenuri pe aceste meleaguri , terenuri care apoi trec in proprietatea ginerelui voievodului Stirbei Voda , Alicache Plagine .
         A doua provenienta a denumirii satului Gugesti : se crede ca pe vatra actuala a satului au existat plantatii intregi de nuci , printre care si renumita lunca a nucilor, "Lunca nucilor", recoltarea nucilor ( denumirea localitatii), fiind asociata ca pornind de la etimologia cuvantului "a gogi", "gogesc","gogesti" e.t.c.
         Cercetandu-se alte izvoare de desprindere , ca alta posibilitate de provenienta a denumirii satului

TRANSPORT

Comuna Gugesti este stăbătută de calea ferată Bucureşti – Bacău şi de două căi de comunicaţie ce se intersectează în unghi drept în centrul comunei şi care leagă localitatea cu drumul european E85. 
Lungimea totală a străzilor măsoară 88km , din care sunt asfaltaţi 10 km.
Structura:
- căi ferate: 7 km
- drumuri judeţene: 8 km din care :6 km asfaltate si 2 km pietruite - drumuri vicinale: 25 km

ECONOMIC


Pe teritoriul comunei functioneaza un numar de 14 operatori economici, cei mai importanti fiind: S.C.PRODECOM S.R.L., S.C.FORESTROM S.R.L., COMCEREAL S.A. si S.C. AUTOTRANSPORT S.A., obiectele de activitate fiind: confectii, prelucrare lemn, depozitare cereale si transport.
Potrivit ultimelor noastre date, comuna Gugesti se întinde într-un teritoriu administrativ de 3205ha (2% din teritoriul judetului), din care intravilan 162 ha şi extravilan 3043 ha.
Suprafata agricola a comunei reprezinta 1,8% din suprafata agricola a judetului, din care:
- 2585 arabil,
- 135 vie,
- 365 pasune si fanete.

Comuna Gologanu-Judetul Vrancea

Gologanu este o localitate în judeţul Vrancea, Moldova, România. Comuna Gologanu a fost înfiinţată în 2004. Este situata la o distanta de 13 Km de Focşani. Aceasta comună are o echipă de fotbal, numita Victoria Gologanu, înscrisă în campionatul judeţean sponsorizata de Societăţile Comerciale din comună.

COMUNA GOLOGANU este situata in zona de campie a judetului Vrancea,
in partea de sud a judetului Vrancea, la o distanta de 12 Km de municipiul Focsani. Relieful comunei este format din campie.
Comuna Gologanu este cuprinsa intre coordonatele geografice de 45 grade si 36 minute si 36 secunde latitudine nordica 27 grade si 17 minute latitudine estica. Climatul Comunei Gologanu se afla in interferenta zonei climatice 1, vanturiile dominante fiind Crivatul si Baltaretul

Localitatea este amplasata in partea de sud a Judetului Vrancea, la 12 Km de municipiul Focsani, invecinandu-se cu localitatiile:
- la N - comuna Milcovul - aprox 2 Km
- la S - comuna Tataranu - aprox 5 Km
- la E - comuna Tastoaca - aprox 15 Km
- la V - comuna Slobozia Ciorasti - aprox 2 Km

Accesul din Focsani se realizeaza pe DN 23 A MILCOVUL-GOLOGANU TATARANU-CIORAST. Suprafata teritoriala a comunei Gologanu este de 3981 Ha, din care suprafata intravilanului este de 254 Ha. Pe categorii de folosinta, suprafata teritoriala se prezinta astfel:
Arabil - 3236 Ha
Livezi - 1 Ha
Vie - 107 Ha
Pasuni - 416 H

Comuna Golesti-Judetul Vrancea


Localitatea Golesti este situata in partea centrala a Judetului Vrancea intretaiata pe DN2 (E 85) pe o distanta de 2,9 Km delimitata la nord de Municipiul Focsani, la sud teritoriul administrativ comuna Cotesti si Urechesti, la est comuna Slobozia Ciorasti iar la vest comuna Carligele.
Este strabatuta de raul Milcov de la vest catre est rau care are valoare istorica privind Unirea Tarii Romanesti cu Moldova si de catre D.J.250C spre comuna Carligele pe o distanta de 1,56 km.Goleşti este o localitate în judeţul Vrancea. Este un fost cartier al municipiului Focşani.. Este un fost cartier al municipiului Focşani. 
Teritoriul administrativ al localitatii cuprinde 1295 ha teren din care 232.7 ha teren intravilan corespunzator conditiilor de construit si dezvoltarii social economice precum si teren favorabil culturilor agricole.
Comuna este compusa din doua sate: Golesti si Cerdac cu o populatie stabila de 3461 locuitori si 1516 locuinte.
Populatia ocupata activ este de 2450 persoane lucrand in diferite domenii(P.U.G.1998)
Pe raza comunei functioneaza institutii de stat precum Primaria Comunei Golesti, Postul de politie al comunei Golesti, Scoala Generala cu clasele I-VIII, Gradinita Golesti, Dispensar Uman, Dispensar Veterinar, Camin Cultural, Biserica veche si o biserica noua in constructie si aproximativ 46 agenti economici din diferite domenii:agricultura S.C.Agoputna,S.C.Avicola,S.C.Agrolact
industrie S.C.Promatex,S.C.Glorex
constructii S.C.Lefter Construct,S.C.Combeta
comert S.C.Minimarket Bira,S.C.Alinex S.R.L


La nivelul unitatii administrativ teritoriale functioneaza Centrul "Sfanta Maria" centru care adaposteste un numar de 25 copii bolnavi de HIV-SIDA
Comuna Golesti cu toate unitatile administrativ-teritoriale au un consiliu local ales de catre locuitorii comunei format din 13 consilieri locali. In cadrul primariei comunei Golesti functioneaza aparatul de specialitate a primarului format din primar, viceprimar, secretar si un numar de 6 referenti care sunt specializati in diferite domenii cum ar fi: agricol, urbanism, asistenta sociala, impozite si taxe.

Comuna Garoafa-Judetul Vrancea



Poziţionare geografică



Comuna Garoafa este situată în partea de est a judeţului Vrancea, la 8 km distanţă de municipiul Focşani şi 7 km distanţă de Mărăşeşti;
Componenţa: Garoafa – centru administrativ, Strejescu, Doaga, Bizigheşti, Făurei, Precistanu, Răchitosu şi Ciuslea;
Căi de acces: E 85, DN 2, DJ 205 I, DJ 205 G; Suprafaţa: 7144 ha ;
Comuna Garoafa prezintă caracteristici tipice aşezărilor de şeş, satele componente fiind repartizate relativ uniform în teritoriu. Cea mai veche localitate din comună este Ciuslea, care datează de mai bine de 500 de ani. Comuna a luat fiinţă în anul 1968, prin reunirea a două comune, Ciuslea şi Făurei.
După anul 1989 s-a constatat o diminuare a populaţiei şi, implicit, a forţei de muncă, datorită plecării din localitate a unor locuitori. Rezervele de populaţie tânără (0-14 ani) sunt relativ mari, ceea ce permite un optimism în asigurarea resurselor de muncă în viitorul apropiat. 
Majoritatea populaţiei active este antrenată în activităţi agricole, un procent mic în industrie, sănătate, învăţământ şi administraţie publică. Deşi este situată la mică distanţă de oraşul Focşani şi este străbătută de DN 2 (E 85) comuna nu dispune încă de o zonă industrială. Aspectul comunei este într-o permanentă schimbare datorită noilor construcţii, ridicate mai ales de-a lungul drumului naţional, ca urmare a progresului economic înregistrat la nivel de locuitor.
Localitatile componente au un aspect adunat, legatura cu satul resedinta de comuna facandu-se prin drumuri nationale, judetene si comulale, distanta maxim intre acestea fiind de 5 kilometri. Vecinii sai sunt: la Nord Orasul Marasesti, la Est Jud Galati, la Sud Com. Vanatori si Orasul Focsani, iar la Vest Com Tifesti si Com Bolotesti. Comuna Garoafa are in componenta sa opt sate: Garoafa, Faurei, Precistanu, Rachitosu, Ciuslea, Strajescu, Doaga, Bizighsti si catunul Putna Seaca. Satele componente sunt reprezentate relativ uniform in teritoriu.

Peste 10% din suprafaţa comunei este ocupată de păduri (salcii, plopi şi arbuşti de şeş), în special în Lunca Siretului.


Parteneri

ClickLink.ro Blog

Check Page Rank of your Web site pages instantly:

This page rank checking tool is powered by Page Rank Checker service

Masini de Masini Rete Culinare